1,281 matches
-
hulpav toate sistemele filozofice născute de umanitate cu scopul de a atinge miezul real al semiozei tuturor lucrurilor - adevăratul lor sens de a fi. Cu puterea acelei nevăzute forțe ce îl poartă de colo până colo într-un soi de vâltoare incontrolabilă vreodată, apa timpului i-a acoperit întotdeauna Ființei umane urmele propriei sale vieți biologice. Printre cutele sale mai mult sau mai puțin adânci, au fost scrise - fie cu zgomot, fie în liniștea fecundă a unei meditații firești - ori au
UN DESTIN PRINTRE APELE TIMPULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345699_a_347028]
-
experiență și har incontestabil în arta construcției epice, a închegat cele trei momente într-o unitate organică, iar prin limbaj a conferit scrierii o savoare aparte, care dă cititorului satisfacția că trăiește aievea evenimentele și se află implicat afectiv în vâltoarea acestora. Din Introducere aflăm că acțiunea epică se desfășoară în timp în preajma și în perioada celui de al II-lea Răboi Modial, iar ca spațiu literar - România după Marea Unire din 1918, cu toate provinciile sale istorice. In avenimente se
AUTOR MIHAI PASTRAGUS de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/345713_a_347042]
-
este profesor universitar. Fiind amenințat că va fi extradat la Budapesta pentru a fi judecat de un tribunal militar pentru dezertare, a reușit să fugă dincolo de zona de demarcație dintre teritoriul ocupat și cel liber, unde erau trupele române. În vâltoarea evenimentelor, printr-o șansă excepțională, Fanny Rebreanu a reușit să salveze manuscrisul romanului “ION”, ascunzându-l în salteluța fetiței lor Puia. De la prima apariție, monumentala frescă a vieții țăranului transilvanean s-a bucurat de un răsunator succes. În doar 59
4 LIVIU REBREANU SI FANNY de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345702_a_347031]
-
ȘI UITARE - NEPUTINȚA I, de Cezar C. Viziniuck , publicat în Ediția nr. 715 din 15 decembrie 2012. 1 Marea își izbea cu furie valurile de stâncile falezei, unde se spărgeau în stropi mici, ca mai apoi să se reîntoarcă în vâltoarea undelor ei albastre în care Soarele își scălda razele făcând stropii să strălucească în mii de culori. Undeva în depărtare se auzi sirena unui vapor ce își făcea cunoscută intenția de a intra în port. Vântul sufla rece cu un
CEZAR C. VIZINIUCK [Corola-blog/BlogPost/352045_a_353374]
-
atare, memoria apare nu atât ca o facultate, cât ca o arhitectură complexă de funcții, ... Citește mai mult Marea își izbea cu furie valurile de stâncile falezei, unde se spărgeau în stropi mici, ca mai apoi să se reîntoarcă în vâltoarea undelor ei albastre în care Soarele își scălda razele făcând stropii să strălucească în mii de culori. Undeva în depărtare se auzi sirena unui vapor ce își făcea cunoscută intenția de a intra în port. Vântul sufla rece cu un
CEZAR C. VIZINIUCK [Corola-blog/BlogPost/352045_a_353374]
-
de cruce al sabiei Arhanghelului Mihail ca în Maramureșul nostru voievodal. Și dacă ne referim concret la Mănăstirea Săpânța Peri, pe care am vizitat-o, ultima dată, într-o zi de iarnă luminată de un strat de omăt albit în vâltoarea Tisei, putem spune, fără a greși, că însuși Arhanghelul Mihail - Ocrotitorul și patronul spiritual al așezământului, s-a așezat cu sabia sa de foc drept pavăză la hotarul de nord al Ortodoxiei românești, unind cerul cu pământul într-o binecuvântare
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
de Charles de Gaulle în Corsica Amintirile sunt dovezile vii ale neuitării din noi, sunt imaginile trecutului așternute în gânduri, îngrijite în taină cu puterea sufletului și ocrotite cu dragoste de-atingerea aripilor nemiloase ale timpului. Când ne desprindem de vâltoarea unui prezent ce sapă adânc în noi și dragostea de tot ce-i frumos și bun ne stăpânește viețile scurgându-se agale spre fântânile nepieritoarei iubiri, dăm frâu liber amintirilor, căutându-ne pe noi înșine ancorați în adâncul și farmecul
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356446_a_357775]
-
programatic al revoluției muntene, prevedea la articolul 16, "instrucție egală și întreagă pentru tot românul de amândouă sexele". Tot așa de scump și sfânt le era art. 13 din Constituție privind eliberarea clăcașilor. De aceea ei s-au avântat în vâltoarea revoluției. La Muscel găsim propagandiști din rândul oamenilor școlii. Astfel, prefect al revoluției în acest județ a fost profesorul Dimitrie Jianu. Aceeași nobilă misiune revenise în Argeș lui Nicolae Simonide, în Prahova lui Ion D. Negulici, ambii câmpulungeni și profesori
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355823_a_357152]
-
acoperă în noapte și taine-adânc ascunse pierdute-n mii de șoapte le lasă în păstrare sub razele de lună pătrunse prin frunzișuri pe buze-namorate în taină să le pună... Aș vrea să fiu pământul pe care-aleargă apa ce crește în vâltoare săpând prin defileu ca stropi să ude floare crescută-n larga luncă și să-mi hrănească gândul ades cu dor de ducă... Aș vrea să fiu pământul pe care calci să-ți prind desculț piciorul și să-l sărut în
AŞ VREA SĂ FIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355892_a_357221]
-
cu-această-nversunare... Văd oameni necăjiți și văd lacrimi amare... Poporul meu român e-adus la disperare... "Așa a fost să fie" țipam în gura mare... Și știu...suntem loviți...lipsiți de apărare... E timpul să oprim și ura și vâltoare... Au vreun folos acestea, vreo trebuința, oare? Când guvernanții noștri au ce-i mai bun sub soare... Cât poți să mai suporți amarnicul lor jug... Când ei doar te înhamă că la amarnic plug... Cât poți să mai suporți amarnica
PROTEST UN CLIP ÎNCHINAT ROMÂNIEI, POPORULUI ROMÂN SI LUI DUMNEZEU... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355936_a_357265]
-
-Herțegovina 2011 - ,,The 7th International Collective Exhibition“ - Autumn Salon, Gjilan, Kosovo 2012 - ,,Art Revolution” - Taipei, Taiwan Peste 900 de lucrări în colecții particulare în: ROMÂNIA, OLANDA , BELGIA, GERMANIA, MAREA BRITANIE, USA, CANADA, BOSNIA-HERȚEGOVINA, FRANȚA, TAIWAN, KOSOVO ,, Există oameni care în vâltoarea vieții își descoperă din preaplinul lor sufletesc, vocații ce se cer exprimate pe tărâmul artistic. Mariana Oros este unul dintre cei dăruiți cu har în artele plastice. Daca începuturile au fost timide sub semnul influenței surorii Elena Bissinger - absolvent a
MARIANA OROS de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354899_a_356228]
-
banului ce pune tot mai mult stăpânire pe lume, să putem fi în stare să nu mai răspundem: - Eu - omul care a uitat să se bucure! astfel ca mereu iubirea, mila și mângâierea (Dialog simplu) să înlăture risipirea sufletească în vâltoarea singurătății cotidiene. Evadarea din obscuritate va deschide drumul către izbăvire. Octavian Mihalcea Referință Bibliografică: metamorfoze - cronică la vol. Fără Titlu/Ohne Titel, Viorela Codreanu Tiron / Viorela Codreanu Tiron : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 608, Anul II, 30 august 2012
CRONICĂ LA VOL. FĂRĂ TITLU/OHNE TITEL, VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355320_a_356649]
-
cea mai apropiată și mai devotată prietenă; lucrează împreună de aproape doi ani în departamentul condus de Mădălina și cum orice început este dificil pentru o tânără de 22 de ani, cât avea în momentul în care a intrat în vâltoarea investițiilor financiare FOREX, Nathalie i-a fost aproape mereu. De curând cei doi tineri inimoși au devenit părinți; Theodor este un copilaș minunat, năzdăvan și frumos, care a adus multă bucurie familiei pe care o vizităm adesea. Sunt fericită că
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
a istoriei spirituale netrăite din cauza pustiirilor, de la antici la existențialism, dar am rezistat. Una dintre cele mai grele sarcini Kitsch ce revin postacului, postănacului, cameleonului, cocalarului, samsarului, renegatului, mankurtului, popândăului, ratonului sau sconcsului este atunci a naviga corect ipocrit prin vâltoarea accepțiilor de român ca membru al minorității majoritare, adică român român, și de român ca cetățean al RO, adică, de exemplu tătar de origine română. Postacul nostru trebuie să fie webistic imparțial cu identitățile, de pildă lăsând a se orienta
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
cu-aceasta-nversunare... Văd oameni necăjiți și văd lacrimi amare... Poporul meu român e-adus la disperare... "Așa a fost să fie" țipam în gura mare... Și știu...suntem loviți...lipsiți de apărare... E timpul să oprim și ura și vâltoare... Au vreun folos acestea, vreo trebuința, oare? Când guvernanții noștri au ce-i mai bun sub soare... Cât poți să mai suporți amarnicul lor jug... Când ei doar te înhamă că la amarnic plug... Cât poți să mai suporți amarnica
PROTEST de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355474_a_356803]
-
Publicat în: Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Uităm... În lumea asta mare, atât de-amagitoare... Uităm de noi...de tu...uităm de eu... Uitând de multe ori de Bunul Dumnezeu... Ne rătăcim, pierzandu-ne-n vâltoare... Uităm ades ce am primit în dar... Iubirea caldă, blândă și liniștitoare... Fără de care Totul e-n zadar... În lumea asta, plină de război... Uităm de eu...de tu...uităm de noi... Ne poticnim si-ngenunchem mereu... Având de multe
...UITAM... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355478_a_356807]
-
-mi răsare, Și lacrima se contopește-n floare. Pe când eram micuță, la vatra părintească, V-am răsădit, adeseori, în glia strămoșească Cu mama ce vă-ngrijea duioasă. Apoi, când eu crescui mai mare, Iar dragostea mă-nvăluia-n a ei vâltoare, Am răsădit iubitului, în zi senină, Un strat de lăcrămioare Lângă portița din grădină. Astăzi, când vă privesc cu nostalgie Plăpânzii stropi de mici mărgăritare, Simt că-mi redați parfumul dulce-al tinereții Și-n taină-mi luminați cărarea vieții
LĂCRĂMIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355506_a_356835]
-
-mi răsare, Și lacrima se contopește-n floare. Pe când eram micuță, la vatra părintească, V-am răsădit, adeseori, în glia strămoșească Cu mama ce vă-ngrijea duioasă. Apoi, când eu crescui mai mare, Iar dragostea mă-nvăluia-n a ei vâltoare, Am răsădit iubitului, în zi senină, Un strat de lăcrămioare Lângă portița din grădină. Astăzi, când vă privesc cu nostalgie Plăpânzii stropi de mici mărgăritare, Simt că-mi redați parfumul dulce-al tinereții Și-n taină-mi luminați cărarea vieții
LĂCRĂMIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355506_a_356835]
-
ca o abstracție, ”ca o simplă rubrică sub care se înscriu toate ființele vii”,(Euvres, ediție apărută la centenar, Paris 1959,p.493), dorește să-i statuieze vieții intactă prospețimea, să plonjeze în abisurile ei insondabile, să se implice în vâltorile fluxului vital și să urce până la rangul de conștiință de sine a acestuia. La început rigoarea științifică nu prea o găsim în lucrările lui, predomină înclinarea spre poezie, în “Evoluția creatoare” , la pagina 578, filosoful asimilează traiectoria vieții cu un
MAŞINA DE FĂURIT ZEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356808_a_358137]
-
lugubru-a sfârșit mai moare o stâncă și ploua cu vid. Pământul e palid, se scutura-n sila și apele țipă se sparg fără milă, uraganul din noi atunci se pornește, ne iartă tu Doamne pe noi și oprește. Această vâltoare și tremur de crengi în care totul se sparge în haos de legi, ideea dispare în fizica pură printre legi fără milă ivite-n natură. Știință se lasă cu greu descifrata apar doar iluzii ciudate și iată... că tot ce-
HOMO HOMINI LUPUS de PETRU JIPA în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356676_a_358005]
-
pe care literatura dramatică o încearcă prin moartea ilustrului autor al ,,Pavilionului cu umbre” În bogatele și substanțialele sale viziuni epice. Gib. Mihăescu s-a dovedit întotdeauna un povestitor la care desfășurarea evenimentelor nu se petrecea niciodată lin și fără de vâltoarea conflictelor, dualismelor, opozițiilor. Dramatismul mișcă întreaga sa epică, dându-i o forță și un ritm pe care puțini alții le mai dovedeau în literatura noastră. Și-n personajii și-n viața pe care o împânzea în jurul lor, crescând ca noaptea
COMEMORARE -GIB I.MIHĂESCU-76 DE ANI DE LA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356694_a_358023]
-
un model de cooperare între companiile americane și fostele țări comuniste. Dar, după un an, afacerea pare să fie un model de cu totul alt gen: o situație jenantă în care companiile americane au profitat de o țară aflată în vâltoare, pentru a-și deșerta semințele de proastă calitate, care în nici un caz nu ar fi putut aduce vreun profit dacă ar fi fost vândute în Statele Unite". "Este o pagină neagră"- consideră David Sweere, președintele comitetului agricol al Camerei de Comerț
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
SFINȚII... Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 899 din 17 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Trecutu-și leapădă-amintirile în mine, Precum o Dochie naivă-al ei cojoc, Le-nșiră, rând pe rând, și-n scânteieri carmine M-atrage în vâltoarea unui candid joc. Mă văd copil în poala caldă-a dimineții, Sorbind nectarul din povețe părintești; Cu ochi nevinovat străpung perdeaua ceții, Cutreierând sfios tărâmuri de povești. În falduri străvezii se oglindesc părinții Cu chipuri fantomatice, nesigure; Pe-aripa gândurilor
PE-ARIPA GÂNDURILOR, AZI, COBOARĂ SFINŢII... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346078_a_347407]
-
la picioarele lui Dumnezeu, ești frumos că o duminică îmbrăcată în plânsul unui prunc (cast și pribeag) Începe-mă din colțul în care Dumnezeu și-a făcut casă acolo te aștept (în inima cerului) Prinde-mă de brâu și în vâltoarea unei făclii ce arde în munții care ți se zbat în tâmple sărută-mă! (căprioara neagră se vrea femeie) Astâmpără-ți setea, șipotul izvorului ne îndemna la iubit, pietrele ne dau binețe (străpungi o doma) Pe pielea mea simt cum
VERSURI DE DRAGOSTE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346097_a_347426]
-
acum, cu milostivenia lui, să fie în creierul său decât lumina divină care ardea răul, risipindu-l. Cine avea puterea să ardă fără să ucidă, decât Divinitatea? Semnul arderii este văzut doar de poetul-om, literatul care își unește în vâltoarea mișcărilor aștrilor ideile gândite, zvârcolite și strânse apoi în creierul care se aprinde pentru a lumina lumea deșartă. Titlul poeziei poate sugera sosirea timpului „Noii Ere”, când inima se va dori umplută cu spiritul divin, iar creierul să ardă incandescent
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]