1,553 matches
-
Andruhovîci e un scriitor de vînă pur estică, care-și caută și găsește rădăcinile într-o fabuloasă (și cu posibilități fabulatorii) istorie familială, lui Stasiuk, în peregrinările (salturile) lui pe sinuosul traseu geografic al Europei Centrale, îi lipsește cumva spiritul, vîna, credința. Pierdut în spațiul ale cărui limite le caută, Stasiuk își pierde rădăcinile ori și le rupe singur (e mai curînd un revoltat) și, odată cu ele, consistența central-europenității. Stasiuk, căutător al individualității, e orfan, dacă " În fapt, Europa Centrală e
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13655_a_14980]
-
PROPOVĂDUITORUL CAP. I - NESTATORNICIA LUCRURILOR PĂMÂNTEȘTI Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1979 din 01 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Deșertăciune a deșertăciunilor Totul e deșertăciune Ce folos găsește omul Sub un soare ce apune? Un neam trece altul vine, Viata-i însăși trecătoare Doar pământul pentru-o vreme Mai rămâne în picioare. Totul se termina-n țină Și la locul său dintâi Și nimic din cei pe lume Nu-și gasete căpătai. Iată ca-n aceeași mare Se-ntorc
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP. I – NESTATORNICIA LUCRURILOR PAMANTESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385268_a_386597]
-
vărsat de cei 40 Sfinți Mucenici. Cei care nu pot bea cele 40 pahare cu vin, e bine, ca măcar, să guste din vin în această zi de 9 Martie sau să fie stropit cu vin, aceasta însemnând sânge în vine și putere de muncă peste an. Ziua celor patruzeci de mucenici se sărbătorește diferit pe teritoriul României. În localitatea mea, “mucenicii” erau fierți. Cu două zile înainte,mămica se scula cu noaptea-n cap, cernea făina, frământa cu apă călduță
MUCENICII(TRADIŢII DIN PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360267_a_361596]
-
2012 Toate Articolele Autorului Un debut viguros Ion Ifrim e un nume care mi-a atras atenția în paginile culturale ale Jurnalului de Vrancea, publicația one line care și-a sistat, din păcate, apariția. Iată că impresia de prozator cu vână se menține intactă, dacă nu chiar sporită, și la lectura cărții sale de debut, The Godmother (Editura RAFET, Rm.Sărat, 2011). Prozatorul, deținător al Premiului „MIRCEA MICU” al Festivalului Internațional „Titel Constantinescu”, ediția a IV-a, Râmnicu Sărat, e salutat
ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358243_a_359572]
-
mai și miră, bietul popor mioritic, fascinat sine die de chipul comunistului cu față umană și cu surâs lăbărțat, că nimic nu mai merge în țara asta! Cu siguranță că despre acest prozator, cu nerv de povestitor înnăscut și cu vână de eseist temerar nu mai puțin viguros și documentat, se va mai vorbi. Ion Ifrim a pășit cu dreptul în lumea literară, cartea sa The Godmother, exaltând în paginile ei nostalgia și tonalitatea marei literaturi ruse, dar nu numai, constituie
ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358243_a_359572]
-
utilizate în comerțul electronic, cu emiterea și utilizarea instrumentelor de plată electronică etc., devenind o necesitate specializarea juriștilor în acest domeniu cu reguli proprii pentru prevenirea, apărarea și asigurarea dezvoltării în condiții de securitate a comerțului electronic. În sprijinul acestora vine și volumul „Infracțiuni privind comerțul electronic” apărut la editura timișoreană Mirton, sub semnătura Mădălinei Sauca. Cartea se constituie într-un util ghid ce prezintă legislația din acest domeniu al comerțului electronic (inclusiv Legea nr. 365/2002), precum și o la fel de folositoare
Agenda2005-37-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284182_a_285511]
-
peste umeri, Ruginiul ca o zdreanță... Crezi că poate fi uitare, Când mai este jar în noi? Și când totul se împarte Negreșit, doară la doi? Crezi că poate fi tăcere, Când o coardă încă plânge Și apusul chiar de vine E îmbrăcat mereu în sânge? Crezi că vorbele nespuse Au murit subit în mine, Și doar visul sau speranța, De un fir ușor mă ține? Nu s-a terminat povestea, Cartea încă se mai scrie... Mă aprind ades prin rînduri
POVESTEA, de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/384904_a_386233]
-
transcendentale, pure inițial și de aceea debordant total, neprudent, nefals, nemeditat, pur și simplu, copilăresc! Copiii cântă, se veselesc, își autocreează lumea și expresia lumii, visul și figurația visului, bucuria și senzorialul bucuriei, lacrima și nesuferința lacrimei, vina și nepata vinei, prin spectrul imaculatei copilării. Toate trăirile lor sunt arcuite peste o împărăție cu poveste, cântec și joacă, din care explorează, învață și se antrenează pentru ieșirea ce urmează mai curând sau mai târziu, din puritate intimă, libertate și capricii nevinovate
PETER PAN , PREMIERĂ LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382311_a_383640]
-
alb s-au regăsit cu organele ude de lut însângerat, năclăit. Tabloul cinsprezece Ombilicul toți trei și-l taie fără teamă, sau mari remușcări, apoi se îneacă făcând baie în multiplele interpretări. Tabloul șaisprezece Femeile se ridică barbatu-i în vână, totul se strică nimic nu se-nfrână. Tabloul șaptesprezece Ispitit de femei masculul se-ndreaptă spre ceea ce fac de obicei, către cea mai veche faptă. Tabloul optsprezece Din nou la drum pornesc cei trei din pamânt care, abia acum îndrăznesc
POEME (2) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382483_a_383812]
-
Acasa > Poezie > Credinta > RUGĂCIUNE DE SEARĂ Autor: Ion Mihaiu Publicat în: Ediția nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Doamne, să nu uiți de mine, să mă lași al nimănui, păcătos cu sânge în vine, vinovat cu viața lui. Doamne, știu că ești aproape și aștepți un semn să vii, Duhul Tău să ne dezgroape din betoanele pustii. Doamne, știu că e Cuvântul harul Spiritului Tău care a însuflețit pământul dându-i dragoste și rău
RUGÃCIUNE DE SEARÃ de ION MIHAIU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384009_a_385338]
-
noianul de gânduri. Si noianul de gânduri se revarsă în clipele vieții, tot mai puține, tot mai fragile. Caut bucuria neantului și ruga curată. Fără petele zilei, fără nocturnele reci ale unei luni de argint sclipitor. Arunc mantia morții din vinele îngroșate de timpul care nu-mi aparține. Incurcat în sfâșietorul dor al frumosului etern, caut lumina care mai arde încă sub molozul de praf al unei lumi pierdute. Glasuri sfâșietoare sub povara zilelor întunecate, aruncate în vidul nimicului din gaura
ILUZII de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383987_a_385316]
-
De trup, de lume și de soarte. Mă văd cândva râzând de moarte Sfidându-i țelul ei sortit, Ce strânge-a oamenilor soarte În hristov vechi și ponosit; Mă văd frumos în plină viață Steclind de rod și viu în vine, Acum se stinge lumea-n ceață Amurgul curge peste mine. Fac rămășag cu moartea-mi rece Că-s mai puternic decât ea, Că pot a-i ține piept cât zece Să-și cate drum din calea mea. Da-s slab
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
piept. Să iubească neamul, limba-n cânt de strună Țării scumpă-n scoarțe pavăză să-i dea, Separând virtutea față de minciună Vor zâmbi frumosul chiar de-i vreme rea. Dragostea de țară să sclipească-n zare Să le crească-n vine, falnică și grea, De la munții antici pân-la-ntinsa mare Să-ndrăgească totul, tot ce crește-n ea. De le-a cere țara trupul lor în glie Pieptul, scut de gloanțe, brâul de pafta, Să nu curgă lacrimi, fi-va ... Citește mai
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
-i tresară-n piept.Să iubească neamul, limba-n cânt de strunățării scumpă-n scoarțe pavăză să-i dea,Separând virtutea față de minciunăVor zâmbi frumosul chiar de-i vreme rea.Dragostea de țară să sclipească-n zareSă le crească-n vine, falnică și grea,De la munții antici pân-la-ntinsa mareSă-ndrăgească totul, tot ce crește-n ea.De le-a cere țara trupul lor în gliePieptul, scut de gloanțe, brâul de pafta,Să nu curgă lacrimi, fi-va ... XVII. MI-E DOR
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
07 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului „Sunt vinovat de iubire”...! Este titlul unei piese muzicale compuse de Mihai Vanica, pe versurile poetei Gina Teodorescu, regretata mamă a compozitorului Mircea Drăgan. Poate oare decripta cineva taina refractării luminii iubirii în obscuritatea vinei? Ce cuget morb, ce viciere a simțirii sunt în stare să acuze iubirea?! În penumbrele unei odisee bracate de la capăt la capăt pe incredibil de tragice încercări, întreaga familie Vanica a fost „vinovată” de iubire și a executat condamnarea de la
MIHAI VANICA. ODISEEA VIEŢII, ODISEEA MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382842_a_384171]
-
și bunăstarea cetățenilor, ci ocuparea funcțiilor care le permiteau îmbogățirea rapidă prin corupție și abuz de putere. Dar mulțimea de alegători ce era pentru ei? O masă inertă de naivi, care trebuia mințită, înșelată cu promisiuni și manipulată cu aruncarea vinei pe adversarii politici. De aici afirmația lui Ponta: „Mă pot bate cu orice adversar politic, dar nu cu mulțimea”. Așa s-a creat acea falie dintre interesele tuturor politicienilor și interesele țării și cetățenilor săi, care s-a adâncit cu
XARTOFUL FIERBINTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383058_a_384387]
-
se bucure de viață: ,, Cu aripi de vânt / zbor spre tine / cu dor de soare și de zâmbet. Gândul la tine / zâmbetul mi-l provoacă, / iar norii dispar / când tu mă privești!...” (,,Spre tine”, Nicoleta Muntean). Sângele ce clocotește în vine și tinerețea dau naștere acelui impuls care îi îndeamnă să atingă trăiri înălțătoare, să iubească: ,, Eu sunt focul, / Luminez și încălzesc, / De ce vreți să mă potoliți? / Mă topesc în iubire, / Ard spre fericire. / De ce vreți să mă stingeți / Și să
Cenaclul Literar ,,Tinerele Condeie” [Corola-blog/BlogPost/93330_a_94622]
-
același neam, din arealul limitrof orașului Cernăuți? - Nicolae Toma: Că inimile noastre, ale românilor din nordul Bucovinei, bat la unison cu cele ale fraților din Țară, că frontiera pusă de cotropitori nu poate despărți și împărți Neamul Românesc, căci prin vinele noastre curge același sânge de Român, însă noi am rămas doar cu dorul și durerea în suflet. - Aveți un mesaj aparte, pentru cititorii cotidianului ADEVĂRUL? - Nicolae Toma: Le dorim fraților întru latinitate să lupte cu dârzenie și cutezanță pentru ADEVĂR
Bucovinenii se vor declara români [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
ride. POVESTE DE DRAGOSTE, SAU VORBA ÎN VÂNT? Inima-mi umedă se zvânta la soare, Umbră și lacrima, prelungite nesfânt. Mă mângâie noaptea cu-n semn de-ntrebare - Poveste de dragoste... sau vorbe în vânt? Moartea cu cearcăne sade pe vine, Mesteca o floare de mac între dinți. Mă iscodește dacă știu despre tine - O mint ca-nainte, că suntem cuminți. Nu te iubește! îmi râde pocita. Mai pleacă-n sictir, mă răstesc îmbufnat. Dar sunt sfâșiat de o jale mocnita
POEME DIN CUMPĂNA VIEŢII de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383153_a_384482]
-
iubesc! Râd când mă văd! Le pare bine / Că mama lor acasă vine! Băieții mamei, băieți, / Frumușei și cucuieți !” Cu-astfel de gânduri, bucuroasă, / Se tot apropia de casă, Însă deodat’ s-a-nspăimântat / Și sângele i-a înghețat În vine, căci a priceput / Că ceva rău s-a petrecut. Doar capetele din fereastă / O înștiințau că o năpastă Peste-a ei casă a venit. / Mergând la ușă, a grăit: „Trei iezi cucuieți / Ușa mamei descuieți ! Că mama v-aduce vouă
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
nu la preacurvie, n-ar fi murit ca un prost. Romancierul a scăpat ca prin minune, și azi cred că-i mai tremură nădragii. Eroul, pentru că și el a dat năvală peste mine, a stat un ceas cu izmenele-n vine, până i le-am ridicat din silă, ca să plece. Cu o mână, singura, încerca să-și dezmorțească, îngrozit, cocoșelul! Parcă lustruia țeava unui tun: o caricatură. Un alcoolic nenorocit. Ce-mi pasă mie că a fost viteaz cândva? Ce-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
degetele lungi, ușor pătate de cerneala deselor, dar necesarelor pentru acele vremuri bule papale, însă sancta persoană îl împiedică, ajutându-l să șadă din nou pe scaun. — Nu e nevoie, padre Metodiu - spuse zâmbind papa. Am facut-o pentru că în vinele noastre curge același sânge. Pot eu oare să-mi las frații în bezna pe care o aduce răsăritul? Nu pot. — Sanctissime, nu vom uita aceste cuvinte niciodată - spuse Metodiu. Și chiar îl rog pe mai tânărul meu frate Iovănuț să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Bârsan nu-i vede. E la bucătărie cu doamna E. „...Îi curgeau balele, pe onoarea mea, cînd a văzut-o pe Wanda Înfășurată În prosopul de baie. Nu mai nimerea să-și descheie nasturii la cămașă. Era cu pantalonii-n vine și de-atîta bîțÎială - amfitrioana Îi vîră grațios În gură o măslină - i se Încurcau picioarele În bretele. Să-i fi văzut burta țuguiată și buricul ieșit În afară ca o suzetă, se tîra pe labele alea păroase, mușca franjurile cuverturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
sus ți-a pus ștreangul de gît și te-a legat ca p-un sac de cartofi. Da ce-am mai urlat, da vorbele nici că-mi ieșea, mai mult șuieram, Îmi ieșiseră numa ochii din cap cît cepile și vinele de la mîini să umflau dă ziceai că am rîme sub piele și capu Îmi luase foc, numa deștele ierea reci ca țurțurii de gheață că gîndii că moartea d-acolo Începe. Și vecinele toate În jurul meu să-mi deie apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
negre, roșii ca moțul curcanului cafenii, ca lobul unei urechi de copil malaez. Păr blond, păr negru, arămiu În unghiul interior al coapselor. Membre bărbătești agresive, aprinse, blazate, modeste, nici cît un deget de mănușă, senzaționale, ofensive, Înfricoșătoare ca o vînă de bou. Trupuri toropite sub soarele arzător Într-o moarte aparentă trădîndu-și În exterior rîvna neobosită a glandelor. Poate că se mai află În rai, legănați Într-o dulce inconștiență și șarpele nu le-a Învățat Încă gustul fricii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]