376 matches
-
respire aerul dens și rău mirositor și o durere, o durere care i se fixase rapid la nivelul traheii, creștea cu fiecare clipă. Stația se afla la vreo cincizeci de metri, fumul negru, cenușiu, luminat de incendiu, se înălța în vălătuci furioși. Câți morți or fi acolo înăuntru, cine a pus bomba asta, se întrebă primarul. Se auzeau deja aproape sirenele mașinilor de pompieri, urletele înfiorătoare, mai mult ale cuiva care implora ajutor decât ale cuiva care venea să-l dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
nostru. S-a ajuns acum. I-am spus păsul meu, că după ce mi-a murit bărbatul, mi-au luat și casa. Au făcut dispensar veterinar în ea. Acum stau cu copiii într-o bucătărie de vară și un chiler din vălătuci. După ce-și șterse fruntea cu o basma continuă în același ritm și cu aceeași nedumerire: Președintele de colectivă vrea să-mi ia și cele șapte prăjini, care mi-au mai rămas, dacă nu fac norma. Dacă așa crede el
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de a da în cărți, de a ghici viitorul, a deznoda farmece și a vindeca prin descântece persoanele bolnave. Locuia Chiar pe malul apei, cam pe locul unde acum se află Centrul de cultură George Apostu, într-o casă din vălătuci, asemănătoare cu Bojdeuca din Țicău, cu două odăi și chiler, care era în același timp, și sală de așteptare. După ce i-a cerut cincizeci de lei, i-a stins patru bucăți de jar într-un ibric cu apă rece pe
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Emilian Marcu, prin incunabulele vraiște, prin tăblițele de lut ale Grădinarului, din coșurile rafturi străvechi, aflate în biblioteci subterane, din inima universului său, adevărată Atlantidă, ezoterică, abundență de istorii încă neelucidate, unde ochiul se încarcă de sare și dă drumul vălătucilor de gânduri, în timp ce, pe insula noastră, într-o mistică stare, / Îngerul umblă, pe aripi, cu manuscrise de sare. Singurele ființe care străbat - de obicei, doar metonimic - acest univers sunt, în afară de perechea amintită, fluturii, melcii sau îngerii. În Arta Grădinarului - într-
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
într-un vârtej nevăzut de aer printre scaune. Un liceu la malul mării Domnului profesor Vodă Vă atrag atenția că personajele sunt imaginare, nu e vorba de noi! - fragmente - Ca de obicei un nor cenușiu zdrențuit pe margini, fugărea alt vălătuc compact și îl lăsa în urmă pe un cer mov-violet de speranță, ca o scenetă ce se repeta la nesfârșit și în destinul oamenilor. În dreptul străzii unde era așezată școala ca un U imperfect, malul se termina brusc descoperind o
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
ascuns între pliurile ei, cred că nu ai încă nevoie să recunoști nimic. și Simt că nu m-am grăbit destul, dar nu știu cu ce. Acum că ne-a mai rămas puțin timp, mă întreb ce-am făcut cu vălătucii celor nouă luni care s-au tors numai între noi doi. Ce-am făcut cu norii, cu soarele, cu zăpada căzută cu nemiluita, cu iarba uscată, apoi udată, apoi acoperită, apoi putrezită. Mă întreb unde am închis senzațiile și ce
Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
eu cotul de medic. L-am lovit scurt, cu cotul. Îl mai lovesc și-acum, după unsprezece ani, și geme. Cu toate că stau la etajul șase, de unde zăresc tramvaiele, căciulile, pensionarii cu șepci de baseball, pe una scrie Thriller, cîinii, cărucioarele, vălătucii de funingine În tornade de gunoieri, discoteca cu firma luminată ritmic NEVADA, și studentele sau ce sînt cu pantofi cu botul lat și decolteu care m-a stupefiat de mic. CÎnd stăteam la etajul doi, decolteul era mai adînc. Praful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
tancurile continuau să Înainteze. Speram totuși să fi surprins desfășurarea bătĂliei. Aveam multe imagini luate de aproape și, cu puțin noroc, speram să avem și mai multe, iar dacă puteam surprinde bruștele arteziene de pămÎnt explodat, trîmbele aruncate de șrapnel, vălĂtucii de fum și praf aprinși de flăcĂrile galbene și Înfloriturile albe lăsate de grenade, care sînt esența desfășurării unei bătĂlii, atunci aveam ce ne trebuia. Așa că atunci cînd n-am mai avut lumină am cărat camera mare pe scări, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
o omidă...Moș Pâcu - cu un gest obișnuit - și-a scos luleaua și punga cu tutun, alături de care avea și sculele trebuitoare. După ce a îndesat tutunul în găoacea lulelei, s-a oprit pentru o clipă, să și-o aprindă...Când vălătucii de fum albăstrui i-au învăluit chipul, moș Dumitru Carpen a întors capul pentru o clipă și, văzându-l acoperit de fumul lulelei, a clătinat din cap. „Uite-te la el cum pâcăie! De asta și lumea i-o zis
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ceva! Pentru a se bucura de faptul că cei din jur nu mai au nici o îndoială asupra spuselor lui, Pâcu a lăsat o pauză. A tras apoi de câteva ori din lulea și a pornit să cuvânte din nou, printre vălătucii de fum. De la Regimentul de gardă, unde s-o prezentat, l-o trimis din nou în tranșeu. Ce o mai făcut nenea Jănel acolo, pe front, nu vă pot spune. Dar după multă vreme, când părinții lui nu mai aveau
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
când, udau îmbucătura cu vin. Când chersânul cu plăcinte a fost aproape mântuit și oala cu vin înjumătățită, Pâcu și-a șters mustățile cu mâneca cămeșii și a pornit să-și îndese luleaua cu tutun. Nu a durat mult și vălătucii de fum au luat-o către bagdadie... Pâcule! Vezi că afumi casa omului cu dihania ceea de lulea. Las-o și tu mai domol - l-a luat în tărbacă moș Dumitru. Să știi, Dumitre, că tot ce este afumat nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să văd cam pe când chitește el să pornim din nou la treabă.” A luat-o în lungul uliței, pășind arar, ca un cocostârc. Se oprea din când în când, privind uitat spre zare. Trăgea apoi cu sete din lulea, aruncând vălătuci de fum alburiu. Părea că poartă un dialog neauzit cu un interlocutor nevăzut...De fapt el vorbea cu sine, pentru că era dorit de o cislă în lege, care de o bucată de vreme îi lipsea. Tocmai trecuse iarna și s-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
lumini roșii și albastre. Poliția, pompierii, ambulanța, tot tacâmul. Pardon, uite și presa, nimeni nu le dă ăstora cu microfoanele peste bot, cu toate că ar fi în stare să ți le bage și în fund, ca să audă cum te caci... Râse. Vălătucii negri ai fumului spărgeau acoperișul casei afectată de explozie, grăbindu-se să se piardă printre norii de deasupra orășelului, iar Detectivul se întrebă înciudat ce s-ar fi întâmplat dacă ar mai fi întârziat o vreme alături de acel moșulică antipatic
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
care n-o mai văzuse până atunci. Statuia nu părea nefericită, căci cei care o turnaseră în bronz avuseseră destui bani să-i facă brațe și picioare, ba, în plus, îi îndesaseră și un joben pe cap. Și nici la vălătucii bărbii nu se scumpiseră. Omul, care nu avea o statură mai înaltă ca un copilandru, își ținea capul vag dat pe spate, mâna dreaptă ridicată și piciorul stâng împins înainte. Părea că are ceva important de spus. O femeie disproporționat
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
săriră în lături ; rămase încă o vreme în picioare, căci trupurile care îl îmbrânceau din toate părțile îl și țineau să nu cadă. — Ho, oameni buni, opriți-vă ! strigă Ologu, dar nici măcar el nu se mai auzea. Căci, laolaltă cu vălătucii groși ca pâsla ai mâncării, veneau acum sunetele tușite ale mega fonului : — Apropiați-vă, stimați pelerini ! Domnul primar vă urează de Ziua Națională să aveți parte de sănătate... Cârnați cu fasole, pentru toată lumea... Îl votăm ! auzi Coltuc, în vreme ce trupurile repezite
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe pământ, cuibărindu-se ca în pân tecul mamei. Lucică îi mângâia șuvițele lipite cu sudoare de fruntea fier binte. Puțică se apropiară de cădelniță, trăgând cu nesaț din alcoolurile evaporate, dar nările lor tăbăcite de aurolac nu simțeau din vălătucii aceia destul cât să-și amă gească ochii țepeni și creierele înmuiate și nălucitoare. În întuneric, mormanul uriaș putea fi acum orice, povârnișurile se îndreptau, grohotișurile de cioburi colorate, țesăturile destrămate, cartoanele și lemnele putrezite ca de corăbii scufundate căpătau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
întoarseră vesele, salutând simultan, cu vârtejuri de cuțit prin aer. — Ce zici, băiete ? întrebă una dintre ele. Merge să prăjești parizer, cum face dumneaei ? Maca tuși, luat pe nepregătite. Erau simpatice amândouă, cu ochii lor rotunzi și obrajii rumeniți de vălătucii fierbinți. Dacă n-ai altceva, spuse, merge să prăjești și o talpă de bocanc. Mai ales dacă-i dai și un iz de ceapă prăjită. Ele râseră scurt, căci trebuiră să se întoarcă și să răscolească prin tigaie. Poftim la
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
orizontal, indiferent că acestea sunt la subsol, la nivelul solului sau la orice înălțime deasupra solului; ... g) perete - element de construcție așezat vertical sau puțin înclinat, făcut din beton armat, din cărămidă arsă sau nearsă, din piatră, din lemn, din vălătuci, din sticlă, din mase plastice sau din orice alte materiale, care limitează, separă sau izolează încăperile/incintele unei cladiri între ele sau de exterior și care susține planșeele, etajele și acoperișul; ... h) suprafață secțiunii unui nivel - suprafață unui nivel, rezultată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225542_a_226871]
-
orizontal, indiferent că acestea sunt la subsol, la nivelul solului sau la orice înălțime deasupra solului; ... g) perete - element de construcție așezat vertical sau puțin înclinat, făcut din beton armat, din cărămidă arsa sau nearsă, din piatra, din lemn, din vălătuci, din sticla, din mase plastice sau din orice alte materiale, care limitează, separa sau izolează încăperile/incintele unei clădiri între ele sau de exterior și care susține planșeele, etajele și acoperișul; ... h) suprafața secțiunii unui nivel - suprafața unui nivel, rezultată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249690_a_251019]
-
orizontal, indiferent că acestea sunt la subsol, la nivelul solului sau la orice înălțime deasupra solului; ... g) perete - element de construcție așezat vertical sau puțin înclinat, făcut din beton armat, din cărămidă arsă sau nearsă, din piatră, din lemn, din vălătuci, din sticlă, din mase plastice sau din orice alte materiale, care limitează, separă sau izolează încăperile/incintele unei cladiri între ele sau de exterior și care susține planșeele, etajele și acoperișul; ... h) suprafață secțiunii unui nivel - suprafață unui nivel, rezultată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243286_a_244615]
-
orizontal, indiferent că acestea sunt la subsol, la nivelul solului sau la orice înălțime deasupra solului; ... g) perete - element de construcție așezat vertical sau puțin înclinat, făcut din beton armat, din cărămidă arsă sau nearsă, din piatră, din lemn, din vălătuci, din sticlă, din mase plastice sau din orice alte materiale, care limitează, separă sau izolează încăperile/incintele unei cladiri între ele sau de exterior și care susține planșeele, etajele și acoperișul; ... h) suprafață secțiunii unui nivel - suprafață unui nivel, rezultată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193934_a_195263]
-
va sta. (70) Bătrîna servitoare se înfățișă, făcu plecăciunile cuvenite, își ceru iertare că masa nu era gata și, pînă atunci, o pofti pe doamna să vadă casa. [...] Grădina, mai mult lungă decît lată, se întindea între două ziduri de vălătuci, acoperite de caiși pe spalier, pînă la un gard de spini, care-o despărțea de cîmp. În fund de tot, sub brăduleți, un preot de ipsos își citea cartea de rugăciuni. G. Flaubert, Doamna Bovary, p. 35 Cea de-a
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
d-sale m-me Șubin..(4). După câteva decenii, pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, un călător francez nota o descriere interesantă a orașului: „În zori eram la Bârlad, altă capitală de district, alt târg construct cu case de lemn și vălătuci, valea urcă tot timpul îngustându-se, dealurile sunt mai înalte și mai puțin împădurite, pășunile sunt aici uscate iar culturile mai rare; totul se schimbă, totul înverzește în împrejurimile Vasluiului. Acest oraș se află în mijlocul unei vâlcele surâzătoare, pe o
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
o măgură pe care o împodobește ca un amfiteatru. În mijlocul livezilor sale, dominate de strălucitoare clopotnițe care reflectă de departe razele soarelui, această mică localitate are un aspect plăcut. Iluzia încetează din moment ce intri în localitate. Aceleași construcții din scânduri și vălătuci, tot timpul întâlnești animale și păsări care aglomerează ulițele, porcii blânzi se plimbă chiar prin curți și camerele hotelului... trebuie să menționez că turnul pompierilor este un eșafodaj înalt cu podea superioară unde se ajunge pe o scară și unde
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
71 din regulament, cu tot respectul aduce aceasta la cunoștința d-voastră, d-le primariu, rugându-vă totodată a lua de urgență măsurile ce veți socoti de cuviință; fiindcă timpul aspru se apropie ca mâne, și casele fiind vechi, de vălătuci sau nuele și subțiri în păreți, precum și băieții sărăcuț îmbrăcați, ba unia chiar desculți și goi mai de tot, școala ar suferi, fiind pusă în imposibilitate de a pute fi frequentată, și aceasta cred că ar aduce mare daune instrucțiunii
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]