469 matches
-
pe lângă Secu, prin dreptul mănăstirii Neamț, prin Vânători și Târgu Neamț. Nu mai știam cât trebuia să pedalez pentru a ajunge la Văratec, noroc de localnicii numeroși în zonă. Urcai un "deal”, cu cetatea mereu în spate. La intrarea în Văratec ghinion, începu o ploaie de vară și, poate din această cauză, am găsit greu casa măicuței pentru care aveam o altă scrisoare de recomandare. În copilărie, poposisem vreo două săptămâni într-o casă aflată în apropierea mormântului Veronicăi Miclea. Căutând
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
prin sat, revăzând mănăstirea și casa episcopală, care se construia prin 1965- 1966. A doua zi, din fericire ploaia se opri ș-am putut merge spre Agapia, pe un drum neasfaltat care se desprindea din șoseau principală la ieșirea din Văratec. Întâi am vizitat mănăstirea și casa lui Vlahuță, obiectivele binecunoscute. Beneficiind de explicațiile unei măicuțe, ghid al unui grup organizat de vizitatori, am reținut că una dintre picturile din interior (o frescă) a lui Grigorescu, ar fi fost cerută de
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
acordat toată atenția, fiind cel dintâi ierarh al Bisericii noastre ortodoxe, care în lumea academică a consacrat contribuția de seamă a Mitropolitului Dosoftei al Moldovei la ctitorirea limbajului liturgic românesc. Prin strădania sa, mănăstirilor Putna, Neamț, Secu, Sihăstria, Bistrița, Agapia, Văratec, Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, Galata, Vorona le-au fost închinate documentate monografii. A manifestat pasiune și dragoste duhovnicească în reconsiderarea valorilor arhitectonice și înfrumusețarea bisericilor ieșene, din care amintim: Sfântul Nicolae Domnesc, Trei Ierarhi, Golia, Albă, Curelari, Vovidenia
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
cititorii neinițiați în istoria literară, cei care nu cunosc decât poeziile predate în școală, care au auzit de iubirea dintre Mihai și Veronica", cei care "vor fi văzut mormintele celor doi, al lui, în cimitirul Bellu, al ei, la mănăstirea Văratec, dar nu au adăstat cum se cuvine asupra acestor destine, asupra ființei eminesciene, a rigorilor epistolare de la finele veacului XIX ori a asemănărilor șocante dintre retorica lui "Hyperion" și partiturile verbale ale unor personaje caragialiene, precum Chiriac, Veta, Rică Venturiano
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
dificilă: fie să-l întrerupă, pentru a nu fi luat de prost, fie să-l asculte și să-l „taxeze” altă dată pentru exagerări. De obicei, aleg a doua cale. Ieri mi-a povestit despre vizitele sale la Neamț și Văratec, de Paști. Deși (pretinde) nu ține la „d-astea” (adică la sărbătorile religioase), acceptă totuși „partea lor materială”. În ultima călătorie a dus cu sine „crătiți cu friptură, ouă, cozonac” și „lăzi cu băutură (vin, bere, cico)”. În timp ce ai lui
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
aflați la seceriș la metocul Necșani. Povățuirea către măicuțe își găsește și ea locul în scrisoarea către maica Nazaria, coborâtă din pustnicia aducătoare de liniște din Ceahlău spre a deveni egumenă și purtătoare de grijă a obștii de maici de la Văratec, sau în cea destinată Mariei Petrovna Protasieva, egumena mănăstirii de maici de la Arzamas, Rusia. Între corespondenții Sfântului Paisie, găsim și înalte fețe bisericești sau Domnești, cum ar fi egumenul schitului Țibucani, Theodosie, devenit apoi arhimandrit al sihăstriei Sofroniev, sau domnitorul
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
a stins "fratele Mihai". Plânge ca un copil și murmură tremurând de suspine: Bădie Mihai! După câteva săptâmâni, află că la începutul lui august sărmana Veronica Micle, cea care venea uneori la bojdeucă, s-a otrăvit cu arsenic la mânăstirea Văratec. 1889, 31 dec Copiii pornesc prin Iași cu uratul. Înveselit, Creangă coboară din Țicău, spre centru. Intră la o franzelărie de pe Strada Lăpușneanu, mâncând pofticios gogoși cu dulceață. Împreună cu prof. Drăghici, urcă pe Ulița de Sus. După ce beau câte un
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
, Veronica (22.IV.1850, Năsăud - 3.VIII.1889, Mănăstirea Văratec, j. Neamț), poetă. Este al doilea copil al Anei și al lui Ilie Câmpan, cizmar, și primește și ea la naștere prenumele Ana. După moartea soțului său (1849), Ana Câmpan trece cu cei doi copii în Moldova, la Târgu Neamț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288102_a_289431]
-
marca în chip dureros existența. În urma morții lui Ștefan Micle (1879), rămâne cu o situație materială nesigură. Se stabilește în 1887 la București și încearcă să îl sprijine moralicește pe Eminescu. Deprimată după dispariția acestuia, s-a retras la mănăstirea Văratec. Aici a alcătuit un album, intitulat Dragoste și Poezie, în care a transcris versuri proprii sau unele din poeziile eminesciene ce i-ar fi fost dedicate, însoțindu-le de comentarii. Substanțiala corespondență purtată cu Eminescu atestă bogate resurse autoscopice, accentuate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288102_a_289431]
-
franjurii lumii, dar ar trebui trăit cu picioarele pe covor, și-acela-i de asfalt și nu există decât la oraș. Nu voiam să mă-nșface acest panoptic înfloritor ce irosea toate culorile. Nu voiam să-mi ofer trupul acestei flămânde arderi văratece mascate cu flori. Voiam doar atât: s-o șterg de pe franjuri și să pășesc pe covor, acolo unde asfaltul de sub tălpi e-atât de etanș încât moartea din pământ nu ți se mai poate încolăci pe după glezne. Îmi doream să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
așa că o fată ieșită din Azil era privită ca o mică vicioasă. De astădată zvonurile au fost confirmate de o măsură oficială - ministrul Instrucțiunii, Dimitrie Sturdza, a hotărât ca 5 eleve să fie eliminate din Institut și trimise la mânăstirea Văratecul. [marile fraude militare] O gravă cestiune care turbură adânc conștiința publică este aceea a fraudelor cu furniturile militare. De astă dată câmpul închipuirii este încă și mai nețărmurit.Cu câteva luni mai înainte, un prieten, doctorul Olkowsky - cel care a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Racova. La Dumbrăveni, într-un alt document, tot de la Petru Rareș, datat 2 aprilie 1546, din Bârlad, alți moștenitori își împart cumpărătura ce o aveau de la mama lor care are „un sat pe Racova, anume Dumbrăveni, unde din veac era Văratecul cel vechi al lui Ștefan Voievod.” Rezultă în fine, și doar numai din documentele citate, că după anul 1500 vechile propietăți mari, puternice, se divizează intrând în fărâmițare. S-a văzut că în cazul Tofan, după 90 de ani de la
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
1916, dar n-a fost înregistrat, după repetata mea insistență, decât în 22 martie 1917 sub nr. 45853. Voi rezuma aci rezultatul misiunii după copiile ce mai păstrez, începând cu mănăstirea Slatina din jud. Suceava și trecând apoi la Agapia, Văratec și Secu, lucrările s-au efectuat în mod normal, dificultățile începând la M-rea Neamțu unde arhimandritul Meletie Nicuță, fost sergent în armată, nevoind să ție seamă de actele M.C.G., a refuzat să-mi dea concursul cuvenit. Raportând personal generalului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
din Moldova, m-am și prezentat a doua zi, chiar d-lui general Prezan, comandantul Armatei de Nord, la Bacău, de unde, primind permisiile rusești și românești de circulație, am pornit spre Mănăstirea Slatina din jud. Suceava, trecând apoi la Agapia, Văratec, Secu și Neamțu. Revenind la București, am pus în siguranță Tezaurele adunate și aprobindu-mi-se procedeul, am trecut în Oltenia, ale cărei părți muntoase căzuseră în mâna inamicului. La 30 octombrie, când mă aflam pe drum spre Câmpulung, am fost rechemat
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
marca țării, marca Moldovei, marca județului, împodobeau pe dinafară biserica. Paratrăznetul a fost necesar. În interior catapeteazma, stranele, cafasul și altele mărunte, s-au executat în lemn de un scluptor danez, pe care l-am descoperit lucrând la M-rea Văratec. Lucrările mergeau greu, căci aveam lipsă de bani. În cele trei rânduri cât am fost prefect, am prevăzut în buget sume pentru lucrările dela Ipotești. Primăria Botoșani a contribuit și ea, ca și comunele rurale, măcar simbolic, au fost obligate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în interior. Bani erau, așa că s-au contactat oameni pe măsură. Din același dosar al construirii bisericii, aflăm, dintr-o cerere către prefect (12 septembrie 1933) despre confecționarea și montarea catapetesmei [...] potrivit contractului încheiat cu sculptorul Peer Merloe de la Mănăstirea Văratec; documentul solicita pentru aceasta aprobarea sumei de 60.000 lei din alocația bugetară prevăzută la Art. 52 al bugetului județean pe 1933-193490. Când este vorba de bani însă, mintea multora se încețoșează. Pe marginea cererii sus-amintite se spune că la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lumina peisajului moldovean. S-au scris atâtea pagini frumoase despre toate acestea Încât ar fi stângace intenția de a le mai reda eu, cu atât mai mult cu cât Dvs. le cunoașteți atât de bine. Agapia, Agapia Veche, Secul, Sihăstria, Văratec, Neamțul, Sucevița, Gura Humorului, Arbore, Voroneț, Putna și toate satele și orașele prin care am trecut, și frumusețea peisajelor, cu fânețele și codrii și minunata șerpuire a drumurilor (ca de exemplu cel Între Gura Humorului și Solca) și mai ales
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și mie și Județului În care am copilărit și de care mă simt și astăzi legat. Mi-a făcut mare plăcere cele ce-mi comunici despre bunul meu profesor V. Ciurea. Mult aș dori să pot veni, vara aceasta, de la Văratec pentru câteva ore la Fălticeni. Aceasta depinde și de sănătatea mea, dar și de mijlocul de transport pe care Îl voi avea. Aștept comunicarea matale În ce privește tabloul pe care, țin f. mult să-l știu la Fălticeni. Dacă nu aș
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
totul în prada impresiunei ei, țineam încă ochii strâns închiși. Când mă deșteptai din reveria mea, fereastra susă a palatului era închisă, în salon întuneric, și sticlele ferestrei străluceau ca argintul în alba lumină a lunei. Aerul era blond * și văratec, iar razele lunei, pătrunzând în camera lui Toma, izbeau fața sa, cu care era el culcat în sus. Ea era mai palidă decât altă dată și mi se părea că două raze ale lunei aureau două mici lăcrimioare pătrunse din
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de iarnă. Rece dar luminoasă, ca o cugetare cerească în mijlocul unei gândiri senine se ridică luna palidă și argintoasă ca mărgăritarul pe bolta albastră și adâncă a cerului Moldovei. Era o noapte italică amestecată cu frigul iernei, amestecul unei lumi văratece, pline de senin, cu intimele plăceri ale iernei, cu căldura focului potolită, cu dulceața visătoarei gândiri. Afară era o vară rece - în case oamenii știu să-și facă o iarnă caldă. Pe stradele în zădar luminate ale capitalei flacărele din
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
colecția „Cele mai frumoase poezii”. Pe moment îi fu greu, dacă nu chiar imposibil să și-l imagineze pe omul acela mătăhălos, cu mâinile ca niște lopeți, răsfoind cartea ceea mică și mormăind cu glasul său gâlgâitor ca o furtună văratecă, grațioasele „Romanțe pentru mai târziu”. Podeaua din sălița de intrare trosni sub pașii săi grei și în cadrul ușii apăru, cu capul plecat ca să nu lovească partea de sus omul acela, cu brațele pline de lemne, pe care le răsturnă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
săi după el, Mitsuhide urcă o scară de piatră cu trepte Înalte. Tocmai când ai fi zis că urma o porțiune orizontală, treptele Începeau din nou. Pe măsură ce urcau, verdele Închis al chiparoșilor se Întuneca și mai mult, iar violetul cerului văratec pălea spre seară. Simțeau apropierea nopții. Cu fiecare pas, simțeau pe piele scăderea bruscă a temperaturii; În vârful muntelui era simțitor mai frig decât fusese la poale. — Domnul Shoha vă trimite scuzele sale, Îi spuse Gyoyu lui Mitsuhide când ajunseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
făcea parte și România 21. La 2 februarie 1932, la Geneva, sub auspiciile Societății Națiunilor, și-a deschis lucrările Conferința Dezarmării. 20 Relațiile româno-sovietice . Documente , vol.1, 1917 - 1934 , (colectivul de redacție : Mihai Răzvan Ungureanu , Dumitru Preda , Mioara Porojan, Vitalie Văratec Ă, București , Editura Enciclopedică , 1999, p. 354. 21 Viorica Moisuc, Premisele izolării politice a României. 1919-1940, București, Editura Humanitas, 1991,p.326-328. 17 14 Începând cu 1 martie 1932, Titulescu a participat la această conferință în calitate de șef al delegației României
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Președinția Consiliului de Miniștri, dosar nr. 26 / 1935. fond Statele Unite ale Americii, (colecția microfilme Ă, rola 538, 627. Documente publicate : 1. Relațiile româno sovietice. Documente, vol.1, 1917 - 1934, (colectivul de redacție: Mihai Răzvan Ungureanu, Dumitru Preda, Mioara Porojan, Vitalie Văratecă, București, Editura Enciclopedică, 1999. 2. Relațiile româno - sovietice. Documente, vol. al II-lea, 1935 - 1941, (responsabil volum: Costin Ionescuă, București, Editura Fundației Culturale Române, 2003. 3. Titulescu Nicolae, Documente diplomatice, (colectiv de redacție: George Macovescu, Dinu C. Giurescu, Gheorghe Ploeșteanuă
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
lui Beria (dar și lui Stalin și Molotov) la 24 martie 1945, `n Misiunile lui A.I. V`șinski `n România (Din istoria relațiilor româno-sovietice). Documente secrete, colegiul de redacție al ediției române: Radu Ciuceanu (responsabil), Ioan Chiper, Florin Constantiniu, Vitalie Văratec; traducerea `n limba română: Alexandru B`rlădeanu, Ioan Chiper, Florin Constantiniu, Vitalie Văratec, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 1997, p. 160 (document de la GARF, fond 9401, op. 2, dos. 94, ff. 154-158). „Protocolul anchetei arestatului Andreas Schmidt din 22
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]