838 matches
-
augur, ca de un nou început, o nouă viață. La UNIVERSAL, un magazin mare cu de toate, era mare agitație, intrau și ieșeau părinții cu copii de toate vârstele, ținându-i de mână ca nu cumva să îi piardă în vacarmul acela, începea școala și grădinița și făceau ultimele cumpărături pentru noul an școlar. După ce dădură o raită pe la raioane, se opriră la uniforme, de acolo cumpărară pantalonași bleumarin, cămășuță portocalie cu cravată și o șepcuță, tot bleumarin, de fapt, uniforma
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378431_a_379760]
-
s-au născut undeva... și au crescut cumva în lumea sinelui lor, adică a tenebrelor. Ei nu vor dobândi niciodată cunoașterea luminii, a adevărului, a binelui, a dreptății, fiindcă sunt îndrumați de propria umbră, de umbra altora și împiedicați de vacarmul malefic. Chipurile lor pâlpîie apatic pe trupurile gargantuelnice sau pantangruelnice, cu ochi holbați, încețoșați, nesinceri, înroșiți de turbare, în strădania de a ascunde adevărul. Mercenarii Apocalipsei, politicienii puterii, ateii din România trăiesc permanent o continuă neliniște: îmbrățișând temerile din Lojele
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
să-i ia arma din mână. - Niculaie, ogoaie-te, mă! Dă-o-ncolo de pădure, ducă-se pă pustii! strigă Ilona cât o ținu gura, încercând să-i despartă. Copiii începură să țipe și ei de-a valma. Era un vacarm îngrozitor, presărat din belșug cu înjurături din toate părțile. Deodată, se auzi o împușcătură. Pistolul se descărcă brusc în abdomenul lui Niculaie, străpungându-i ficatul. În secunda următoare, acesta căzu ca secerat, iar cămașa de pe el se îmbibă de sânge
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
îmi făceau sângele să fiarbă. Astăzi mă dor. E atât de mare discrepanța! Tancuri trecând în zgomot de fanfară pe străzile goale. Altădată, oameni drepți și desculți mureau pentru mine. Astăzi, se organizează defilări. Scumpe. Oricât ar fi de tare vacarmul lor, nu reușesc să îmi acopere suspinele. Dar, oricum nu îi interesează. Se prefac că mă sărbătoresc, că mă iubesc și că le pasă. Mâine mă vor scuipa din nou! Miros de mititei. Varză cu cârnați. Esența sufletului meu, rădăcinile
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
atunci când tema era peste măsură de plictisitoare, Vasilică să fie pretextul pentru „spargerea” amorțelii generale. Era suficient ca dintr-un colț al clasei cineva să strige: „Bunea-i de vină!” Îndată, alte glasuri se ridicau susținându-l: „Da! Bunea-i de vină!” Vacarmul ținea până când altcineva îi sugera profesorului: “Da-ți-l afară!” Trezită din amorțeală întreaga clasă îi ținea isonul: “Da-ți-l afară! Da-ți-l afară!” Profesorul de fizică era un om plăpând, liniștit și lipsit de carismă, incapabil să
„VINOVATUL DE SERVICIU” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373520_a_374849]
-
lexicon și te lămuresc asupra sensului acestui cuvânt!” În clipa aceea, atât eu cât și întreaga clasă - care era în temă cu farsa pe care o pusesem la cale - am izbucnit într-un râs demențial. Printre hohote și sughițuri, în vacarmul general care se crease, am izbutit să îngaim: „Doamnă profesoară, nici eu nu știu ce înseamnă cuvântul respectiv, chiar dacă eu sunt autorul poeziei!” „Doamna de română” și-a schimbat culorile feței asemeni semaforului electric, trecând prin toate nuanțele spectrului luminii albe. Cu
ALBASTRU TRANSCENDENT de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373551_a_374880]
-
flacăra până la o coroană de celuloid. dascălul a stins-o cu palmele, dar o scânteie a urcat în pod și în scurt timp, limbi de foc se înălțau uriașe deasupra bisericii văzute și de la 10 kilometri distanță. A început un vacarm greu de închipuit în care țipetele disperării erau înfiorătoare. La ușă s-a creat busculadă, copiii n-au mai putut ieși, iar părinții de afară, în marea lor disperare, bulucindu-se unii peste alții, au blocat ieșirea. Au urmat scene
REMEMBER: PAŞTELE DE FOC DE LA COSTEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374940_a_376269]
-
pământ. Văzduhul s-a umplut de țipetele de groază ale părinților înnebuniți de spaimă și ale copiilor chemându-și părinții să-i salveze. Au rămas acolo înecându-se de fum, zbătându-se și răcnind de durerea cărnii care sfârâia arzând. Vacarmul parcă a durat o veșnicie, dar în curând țipetele copiilor au încetat, doar trupurile încă mai continuau să se zvârcolească în spasme. Mirosul de carne de om arsă a început să se răspândească pe mai mulți kilometri. Într-o jumătate
REMEMBER: PAŞTELE DE FOC DE LA COSTEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374940_a_376269]
-
de seară, de vinul băut cu plăcere, de toată strădania competitivă, foștii colegi regretau că-ntâlnirea se termina fără să se ajungă în mod convingător la desemnarea câștigătorului întrecerii. Și iată că-n acel moment se iscă din senin un vacarm ce cufundă în zgomot vorbele mesenilor. Ce se-ntâmplase?! s-ar fi-ntrebat orice om cu scaun la cap, privind cum o cohortă de gardieni încercau să pună stavilă intrării unui cetățean înhăimurat într-o uniformă de vânător extraluxoasă, dotat cu
LA... „CONCORDIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373801_a_375130]
-
și reversul medaliei și să facem totdeauna lucrurile cu măsură? Când va trăi lumea în siguranță? Probabil că atunci când regii vor filozofa, iar filozofii vor domni. Cu multă prețuire pentru cei care au puterea de a se mai detașa de vacarmul lumii și de a o privi din alt unghi decât cel comun, Autor, Prof. Georgia Landur Vintilă. VIAȚA ON-LINE Am învățat să scriu cu condeiul pe tăbliță, în prima clasă de școală generală. Nu pot uita legăturile de bețe de
“VIAŢA ON-LINE” DE MARIAN MALCIU, CURENTUL ELECTRIC ŞI ”ZOOMENIREA” DE DESMOND MORRIS / AUTOR PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371867_a_373196]
-
să iasă afară bucuroși, dar se loviră de năzdrăvanele cotane. În învălmășeala care se formase de graba lor de a ieși, moșii și uriașele păsări se ciocniră unii de alții, doborând colivia în urlete și în cotăneli. Gălăgia era un vacarm de nedescris și până să se desprindă unii de alții, moșii fură atacați de ghearele cotanelor și se aleseseră cu niște răni ușoare. Dar când scăpară de păsările uriașe și se văzură liberi, moșul care mai vorbise înainte, spuse: - Vă
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
structura stâncii, ce ne cheamă și ne îndeamnă pe fiecare să alegem, să fim: ce altceva dacă nu Omul frumos!... Potrivit afirmațiilor profesorului Gheorghe Ceaușu din Postfața cărții “Dan Puric are o forță inexpugnabilă, și anume forța cuvântului, în acest vacarm de voci el fiind un om al cărui adevăr provine din curajul de a fi liber. Eu cred că este unul dintre puținii oameni liberi din această țară. E drept că el este simpatizat, este apreciat de mii de oameni
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
a trenului pe peron. Din rumoarea mulțimii de călători, se desprindeau „știri” care de care mai importante: „Trenul se formează în triaj”, „Vom avea locuri cu toții!”, „Plecarea va fi la ora fixată” etc. Apoi, șuieratul și pufăitul locomotivei, care acoperea vacarmul mulțimii, anunța sosirea trenului. Clipele rămase până la plecare se scurgeau chinuitor de încet. În sfârșit, trenul pornea. Abia treceam de podul de la Herbac - adică de la Clujana - că mă și apuca foamea. Pe măsuța din compartiment, ai mei întindeau repede masa
CĂLĂTORIA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372538_a_373867]
-
abracadabrantă, antiliterară, urâtă chiar, semănând cu o frescă antică greu de descifrat din cauza sedimentelor sau a porțiunilor dislocate, lipsă. Plânsetul continuu a lui Benjy din Zgomotul și Furia, ascunde, de fapt, revolta neputincioasă a scriitorului, autoflagelarea în travesti, opusă, insidios, vacarmului asurzitor al vieții. Ca și Socrate, care considera nebunia un har dumnezeiesc, iar nebunii aleșii lui Dumnezeu, Faulkner pune în cârca lui Benjy - cu care începe și se sfârșește povestea - întreaga povară a destinului său, recuperată episodic fie de Caddy
ZGOMOTUL ŞI FURIA de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372978_a_374307]
-
reușit să-mi bage un deget în creier prin urechea ce-mi mai rămăsese; l-a scos apoi repede, rozându-și de sub unghie câțiva neuroni. Dar din gâtlej i-a vuit brusc un urlet canibălesc ce s-a ridicat peste vacarmul general, a dat ochii peste cap și a căzut mort. Dintr-odată toți ceilalți canibali au început să se uite speriați, urlând, unii la alții; Au luat-o la fugă și au dispărut într-un val de praf, undeva, pe
LACRIMI DE DOR ŞI DE DURERE (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371098_a_372427]
-
dădeau, luau exemplul politicienilor gălăgioși (respectiv neeficienți) și hărțuiau chiar și colegii pe motive politice. Și te trezeai că ești învăluit din toate părțile, ba din punct de vedere politic, ba social, ba religios și nimeni nu înțelegea, cui profită vacarmul acesta din societate? Cuiva îi era tare drag, cineva se alegea cu ceva în urma acestei distrageri totale a atenției de la lucrurile importante. Legislația presei reglementează clar profesia de jurnalist. Ori dacă cineva este atras de politică poate să o facă
ÎN SLUJBA CUI ESTE JURNALISTUL? de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345012_a_346341]
-
așez pe covorul de iarbă mirositoare ca o cosiță de fată și să trag în coșul pieptului mireasma fânului proapăt cosit. M-aș mulțumi cu acest colțișor mirific chiar dacă nu-i o „insulă cu multă fericire" și prea depărtată de vacarmul lumii frenetice... M-aș mulțumi cu acest dar al bunului Dumnezeu fiindcă mi-aș curăța mintea și sufletul de necazuri și aș putea scăpa pentru o clipă de relele vieții cotidiene. Consider că ar fi un concediu pe cinste pe
DE PE MARGINEA UNUI CON DE LUMINĂ PRIVESC EXTAZIAT SPRE INSULA FERICIRII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346039_a_347368]
-
defileu se-așază Și-un călător apare În vale,la răscruce. Majestuos,castelul În cetina-argintie A brazilor prieteni Protectoral,veghează La o fereastră-ngustă Privind în gol ,de doruri O gingașă făptură Cu ochi de cer,visează... Dar ce distinge-anume-n Vacarmul din cetate, Nu bate oare-n poartă Un suflet rătăcit? Mirată foarte este Că-n visurile nopții Repetitiv,fecioara La fel a auzit! Un nordic stă călare Cu-o umbră de tristețe Vag rătăcind cu gândul Spre-un orizont pierdut
POVESTE LA CASTEL de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347832_a_349161]
-
șterg din surâsul tău trufaș care se folosea de dulceața lui fără niciun drept și ca prin minune l-am regăsit în piept de parcă singur s-ar fi-ntors exaltat complet neschimbat c-apoi din nou să uit și-ntr-un vacarm de șoapte când mă lipeam din ce în ce mai tare de-un alt piept să-l simt cum se desprinde obraznic și sare împrăștiindu-se nevinovat într-o îmbrățișare în care iar n-a stat prea mult căci altul îmi spunea cum vede
ÎN JOACĂ de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347304_a_348633]
-
se coceau apăreau graurii. Sute de grauri se instalau pe tăcute pe firele electrice de la stradă. Apăreau cercetașii, care dădeau două-trei roate pe deasupra și apoi raportau șefului. Se instala o linișite de-ți țiuiau urechile! Și brusc se declanșa un vacarm de nedescris. În câteva minute, tata rămânea fără struguri. Fără o boabă. Tata îi aștepta pregătit. Avea semenele lui. Când sosea ziua, toată suflarea era pregătită. Așteptam liniștea! Iar în momentul coborârii stolului, băteam din toate căldările, butoaiele din tablă
TABLETA DE WEEKEND (112): MIGRATORII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348945_a_350274]
-
paradis. Printre spectatori , iau seamă că-i și mândra primăvară, mulțumită de reclamă, promițând viață ușoară. Lâng`-a lor mici edificii, unde doarme sfânta sevă, e motanul cu capricii; se pare că e în vervă. Îl observă...se adună... un vacarm s-aprinde iute; pe cotoiul în furtună n-are cine să-l ajute. Din blănița mătăsoasă, vor să facă perne mici. Măi, felină nemilosă, mai vrei pui de rândunici? Referință Bibliografică: Rândunicile și motanul-poezie pentru copii / Elena Spiridon : Confluențe Literare
RÂNDUNICILE ŞI MOTANUL-POEZIE PENTRU COPII de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346390_a_347719]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > DISTRACȚII, LUX NINEACĂ ȘI CRIZA...APROAPE ÎN L.V. (XV) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 273 din 30 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului XV Țipete, vacarm și fluierături, hăulitori, chipuri de groază, schimonosite până la eviscerare, aparent pasive și insensibile la propria “demență”, un curaj pe care îl apreciez dar îl și condamn totodată. M-am uitat de zeci de ori spre turnul “Stratosphere”-i și tot
DISTRACŢII, LUX NINEACĂ ŞI CRIZA...APROAPE ÎN L.V. (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346492_a_347821]
-
frânt și rupt înaintea Celui Divin. Simțeam în mine că filosofia, conceptul pe care îl primeam în școală - că totul a apărut așa ca rezultat al unui Big-Bang, a unei teorii evolutive, dintr-o “ciorbă” a existenței, un amestec, un vacarm infinit - nu era adevărat. Care erau valorile în care credea Cristian Barbosu înainte de a-L întâlni pe Isus Cristos în mod personal? Cristian Barbosu: Imi plăcea în general muzica Heavy Metal, Trash, Hard Rock, mai ales Metallica. Titlurile erau destul de
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345088_a_346417]
-
după lucrurile acestea. Admirând munții, simțeam în mine că filozofia, conceptul pe care îl primeam în școală - cum că totul a apărut așa, ca rezultat al unui Big-Bang, a unei teorii evolutive, dintr-o ciorbă a existenței, un amestec, un vacarm infinit - nu era adevărat. Imi era imposibil să mă gândesc că din acel abis totul s-a creat într-un mod atât de organizat, atât de structurat, cu un design atât de inteligent. Fiind odată în Retezat, pur și simplu
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345088_a_346417]
-
în fața unui parlament în „clocot"a citit declarația de condamnare a comunismului. Au fost de față presa străină, diplomații acreditați la noi în țară, a fost invitat regele. Vadim Tudor și o șleahtă de derbedei urlau și strigau! Era un vacarm de huiduieli împotriva acestui document așa de important. Așa ne putem da seama cine se află printre cei care conduc țara și dacă sunt aceștia interesați să facă un film împotriva comunismului și implicit împotriva celor ce sunt acum la
DE VORBĂ CU ACTORUL LUCIAN SPIRU IANCU de ADALBERT GYURIS în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/345142_a_346471]