3,016 matches
-
treabă acei oameni cu partea tatălui lor lui Mihăilă. Leat 7[0]92 [ (5)84], ispisocul ce se află la răzași pe moșia Hilipeni. Ion[i]ță Baiș diacă am scos această perelipsis după cum arată scrisorile. * 1817 ianuarie 14 Lista vadurilor de iaz distribuite grupurilor de răzeși pe apa Dunavățului, după analogia stânjenilor ce posedă pe moșie. Stj. Pal. Precum s-au analoghisit stânjenii la vadurile de iaz ce sunt pe apa Dunavățului, care se arată anume: 310 4 Căpitan Filip
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
i]ță Baiș diacă am scos această perelipsis după cum arată scrisorile. * 1817 ianuarie 14 Lista vadurilor de iaz distribuite grupurilor de răzeși pe apa Dunavățului, după analogia stânjenilor ce posedă pe moșie. Stj. Pal. Precum s-au analoghisit stânjenii la vadurile de iaz ce sunt pe apa Dunavățului, care se arată anume: 310 4 Căpitan Filip Perjul cu 85 stânjeni a lui Condurache a lui Gheorghe și Chiriacă Spoială; 204 Analog din 70 stânjeni din schimbul de 310- la vornicul Costachi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
apa Dunavățului, care se arată anume: 310 4 Căpitan Filip Perjul cu 85 stânjeni a lui Condurache a lui Gheorghe și Chiriacă Spoială; 204 Analog din 70 stânjeni din schimbul de 310- la vornicul Costachi; 256 - Ciuchești; 75 - Semsăneștii; 331 - Vad din vale de Ciuchești; 126 - Clăpeștii; 253 - Cornițeștii; 42 - Vinetic; 51 Parasca Huțoaia; 9- Analog din schimbul de la vornicul Conachi; 481 - Vad în capul hotarului; 404 Oprișănii; 10 - Vîrlăneștii; 7 Analog din schimbul de la vornicul Conachi; 29 - Năstase și Bontăș
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Spoială; 204 Analog din 70 stânjeni din schimbul de 310- la vornicul Costachi; 256 - Ciuchești; 75 - Semsăneștii; 331 - Vad din vale de Ciuchești; 126 - Clăpeștii; 253 - Cornițeștii; 42 - Vinetic; 51 Parasca Huțoaia; 9- Analog din schimbul de la vornicul Conachi; 481 - Vad în capul hotarului; 404 Oprișănii; 10 - Vîrlăneștii; 7 Analog din schimbul de la vornicul Conachi; 29 - Năstase și Bontăș în 12 Bontăș și 17 Năstase; 34 - Schimb de la vornicul Conachi; 484 - Vad din vale de biserică; 213 - Bigu; 104 - Necula Dănăilă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Huțoaia; 9- Analog din schimbul de la vornicul Conachi; 481 - Vad în capul hotarului; 404 Oprișănii; 10 - Vîrlăneștii; 7 Analog din schimbul de la vornicul Conachi; 29 - Năstase și Bontăș în 12 Bontăș și 17 Năstase; 34 - Schimb de la vornicul Conachi; 484 - Vad din vale de biserică; 213 - Bigu; 104 - Necula Dănăilă; 166 - Căpitanul Ion Ciută bez Năstase cu partea lui Surcel; 483 - Vad chilii la cotul lui Negroiu din sus; 474 5 Constantin Popa cu frații lui Tudorachi, Ioniță și alți neamuri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la vornicul Conachi; 29 - Năstase și Bontăș în 12 Bontăș și 17 Năstase; 34 - Schimb de la vornicul Conachi; 484 - Vad din vale de biserică; 213 - Bigu; 104 - Necula Dănăilă; 166 - Căpitanul Ion Ciută bez Năstase cu partea lui Surcel; 483 - Vad chilii la cotul lui Negroiu din sus; 474 5 Constantin Popa cu frații lui Tudorachi, Ioniță și alți neamuri ce se cuprind în țidula lor, vadul ce-i la moara gata. La alegerea și hotărârea ce s-au făcut moșiei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
104 - Necula Dănăilă; 166 - Căpitanul Ion Ciută bez Năstase cu partea lui Surcel; 483 - Vad chilii la cotul lui Negroiu din sus; 474 5 Constantin Popa cu frații lui Tudorachi, Ioniță și alți neamuri ce se cuprind în țidula lor, vadul ce-i la moara gata. La alegerea și hotărârea ce s-au făcut moșiei Fruntești s-au alcătuit și vadurile di iaz ce pot să fie în trupul moșiei cu soma stânjenilor mai sus arătată ce neamuri s-au împărăchet
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din sus; 474 5 Constantin Popa cu frații lui Tudorachi, Ioniță și alți neamuri ce se cuprind în țidula lor, vadul ce-i la moara gata. La alegerea și hotărârea ce s-au făcut moșiei Fruntești s-au alcătuit și vadurile di iaz ce pot să fie în trupul moșiei cu soma stânjenilor mai sus arătată ce neamuri s-au împărăchet a fi stăpânitori de fieștecare bez un vad ce au rămas nepus la împărțeală, fiind dat în schimb pentru 70
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și hotărârea ce s-au făcut moșiei Fruntești s-au alcătuit și vadurile di iaz ce pot să fie în trupul moșiei cu soma stânjenilor mai sus arătată ce neamuri s-au împărăchet a fi stăpânitori de fieștecare bez un vad ce au rămas nepus la împărțeală, fiind dat în schimb pentru 70 stânjeni ce au dat dumnealui vornicul Conachi, după învoială, s-au dat arătători di ce sumă care fieștecare s stăpânească. * 1846 octombrie 12 idula de alegerea celor 66
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
însă scriu și mărturisescu cu [a]acestu zapisis al meu cum mi-am vândut a mea ocină și moșie ce s-a alege partea mea din Hilipeni dintr-un bătrân din partea din gios din țarină, și din fânea și din vad de moară și cu vatră de sat și săpături și cu pomeate și cu tot vinitul ce se va alege partea mea din sat din Hilipeni ce mai sus scrie din partea de gios. și au cumpărat Ion ficiorul Ciobotarului lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
morală și fizică a locuitorului satelor: „Călcat și smerit în fiecare zi, obișnuit să fie lungit la pământ spre a-și simți carnea sfâșiată cu biciul din porunca celui de pe urmă dregător...pieri întru-însul simțul dreptății omenești ÎDeprins să-și vad dreptatea, oricât de mare și netăgăduită, totdeauna nesocotită, față de samavolnicia sau de trecerea celui mare, el deveni bănuitor, neîncrezător și prefăcut. Iar când evreii veniți din Polonia învățară pe boieri să clădească velnițe și să facă horincă, rănimea începu să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la Arsenie, fiul Cristinei, nepotul Moldei din Filipeni partea sa de ocină și moșie, partea Moldei, un bătrân din satul Filipeni, pe pârâul Dunavăț, pentru douăzeci taleri de argint, din câmp și din pădure și din vatra satului și din vad de moară și cu livezi și cu arătură și cu loc de fânaț, și cu tot venitul. începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, cultura cerealelor a luat un avânt neîntâlnit până atunci, datorat nu creșterii consumului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au venit oameni străini să le facă. Într-adevăr, documentele invocate de mai multe ori, demonstrează existența morilor pe valea Dunavățului și Dunaviciorului, care, prin debitul lor redus, n-ar putea purta o moară, dar tot documentele ne lămurescă în legătură cu „vad de moară” și iazul morii. Grupurile de rude ocupânăd părți de sat, partea de susă și de josă aveau accesă la apă, atât pentru adăpatul animalelor, pentru udatul grădinilor de zarzavat, cât, îndeosebi, pentru colectarea apei în iazuri pentru a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
purta o moară. Documentul din 1 septembrie 1616, de la Radu Vodă arată că Petrea și faemeia lui Mălina au cumpărat de la Pavăl și Tiron din Filipeni dreapt ocină și moșie (vecină) cu hotarul Fruntești „unde se numește Sălașele cu un vad de moară”. Un alt document din 18 aprilie 1648, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, arată că Arseni, fiul Cârstinei Î din Filipeni, a vândut popei Andronicî din câmp și din pădure și din vatră de sat și din vad de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un vad de moară”. Un alt document din 18 aprilie 1648, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, arată că Arseni, fiul Cârstinei Î din Filipeni, a vândut popei Andronicî din câmp și din pădure și din vatră de sat și din vad de moarăî”50 209 în momentul în care se vorbește de vad și iaz trebuie să înțelegem că a pune în funcție o moară care să deservească o parte de sat era un efort care nu putea fi depusă decât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vasile Lupu, domnul Moldovei, arată că Arseni, fiul Cârstinei Î din Filipeni, a vândut popei Andronicî din câmp și din pădure și din vatră de sat și din vad de moarăî”50 209 în momentul în care se vorbește de vad și iaz trebuie să înțelegem că a pune în funcție o moară care să deservească o parte de sat era un efort care nu putea fi depusă decât de un grup de oameni, fie chiar proprietarii, fie muncă angajată, a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
era pănura, abaua, care, pentru a putea fi folosită (să se împâslească, 212 să se îndesească, să capete rezistență și aspect) trebuia să fie dată la piua de sumane. Cu siguranță, au existat pive în Filipeni și Fruntești, din moment ce erau vaduri de mori, poate că, la început, să fi existat și în Lunca. Cei care erau crescători de oi, obțineau și multă lână care putea fi transformată în stofă. S-ar putea ca „stofa” să fi fost dusă în alte părți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cum nu se poate mai sigur. Deși Încercau să se dea drept membri ai breslei, păreau mai curând oameni de arme. Iar Încărcătura lor... Baloturi de lână, la vedere, Însă dedesubt... - Ce ai văzut? - Când am trecut peste Reno, În vad, un catâr s-a smucit Într-o parte, a căzut și a răsturnat Încărcătura. Nu era numai lână. Ci și lame de fier, și vârfuri. - Și unde s-au dus acești falși negustori? - Nu știu. Ne-am despărțit aproape de zidurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Linia vieții Elena Marin Alexe Mi se incălzesc mâinile la flacăra domoală a rugăciunii, care se zbate atinsă de neputință, printre bobițele fierbinți, stropșite în palmele stinghere, înghețate. Odată pornit, potopul lacrimilor își croiește vad, pe făgașul abia schițat spre linia vieții, până la finalul comediei umane, atât de ușor de atins, dar imposibil de perceput, ca o ironie a destinului. Într-un tărziu, umezeala manșetelor mă anunță că am învins.. Mâhnirea bate din aripi, îndepărtându
Linia vie?ii by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83342_a_84667]
-
înghemuit pe-o bârnă, Un turc smolit de foame și chin, cu fața cârnă, Cu mâinile și gura aduse la genunchi. Trei petece răzlețe i se țineau de trunchi. Când vasul fără nume trecu prin dreptul nostru Un fund de vad îi prinse și pântecul, și rostru. Cutreierată, apa jur împrejur undi... Și glăsui un pașe într-astfel: - Efendi, Corăbier și oaspe în porturile mele, Primește-aceste daruri și-aceste temenele: La nava ta se cade pe brânci ca să mă-nchin, Că
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
greii pași prin ierburi și stuh se-împleticesc. În ochi, din lâncezi ape, cum pâlpâie gălbuie Și uleioasă, dâra caicului turcesc! DOMNIȘOARA HUS Surorii noastre mai mari, Roabe aceleiași zodii, Preaturburatei Pena Corcodușa. a) Ceas de seară b) Prezentare c) Vaduri și alaiuri d) Cuvinte de îmbărbătare e) Aur netemporal f) Chemarea mosorului a) Cheagul alb, lăsat din seară. Dintre limpezimi crescut, Cu aripa ca un scut Abia dus la subțioară, Cel cu plisc întors de ceară roșie Încovrigat, Peste inimi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
SFÎNT ................. 25 OUL DOGMATIC .............. AURA ............................. 26 NUNȚILE NECESARE ...... MOD ............................... 27 PAZNICII ......................... RIGA CRYPTO ȘI RITMURI PENTRU ÎNFĂȚIȘARE .................... 43 FALDURI ......................... 44 UVEDENRODE ................. 46 ISARLÎK NASTRATIN HOGEA LA ISARLÎC ................... 48 DOMNIȘOARA HUS ......... 51 a) Ceas de seară ............. 52 b) Prezentare ................. 52 c) Vaduri și alaiuri ......... 53 d) Cuvinte de îmbărbătare 54 e) Aur netemporal ........... 55 f) Chemarea mosorului .... 57 ISARLÎK ......................... 59 IN MEMORIAM ............... 61 ÎNCHEIERE ..................... 65 ADDENDA ELAN .............................. 66 LAVA .............................. 67 MUNȚII ........................... 67 COPACUL ........................ 68 BANCHIZELE ................... 69 PENTRU MARILE ELEUSINII ....................... 69 PANTEISM ...................... 70
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Egipt, Ethiopia și India (1969) și directorul Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române(1976-1982). Din 1982 retras la mânăstirea Văratec, unde a lucrat la revizuirea traducerii românești a Sfintei Scripturi. La 21 ianuarie 1993 ales arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului; hirotonit arhiereu și înscăunat în catedrala arhiepiscopală din Cluj la 7 februarie 1993. În 2005 a devenit mitropolit al nou înființatei Mitropolii a Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului. A publicat articole cu caracter teologic, predici, note și
MITROPOLITUL BARTOLOMEU ANANIA de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364442_a_365771]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > MENIRE Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Toamna, târziu, când crizantemele înmiresmau întreaga zare, am venit pe lume să vad oamenii, soarele munții, izvoarele, câmpia și albastra zare. Am venit pe lume... s-ascult privighetoarea, să văd pădurea foșnitoare si macii îndrăgostiți de propria culoare. Am învins durerea țesând albastru-mi vis. ca valurile-n țărm bat secundele mileniilor în
MENIRE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364501_a_365830]
-
propria culoare. Am învins durerea țesând albastru-mi vis. ca valurile-n țărm bat secundele mileniilor în porți de paradis... Din negura vremilor, bat clopote grele, O, mă iau la întrecere cu strălucirea unei stele. Am venit pe lume să vad soarele trecând peste bariera sorții și voi cânta...cânta-voi Lumina Chiar și în clipa morții. Referință Bibliografică: Menire / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Floarea Cărbune
MENIRE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364501_a_365830]