805,793 matches
-
5. Cartea de care mă ocup adună o parte din ce a scris Eugenia Tudor-Anton despre Hortensia Papadat-Bengescu, texte publicate inițial prin reviste sau ca studii însoțitoare ale edițiilor de care am amintit. Autoarea își pune astfel mai bine în valoare contribuția proprie la cunoașterea operei bengesciene, pe care nu doar a editat-o, îngrijind-o filologic, dar a și interpretat-o critic. Avem de-a face cu o critică tipică de reconstituire a lumii operei cercetate, a temelor, a situațiilor
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
apropiată ca spirit de a primilor doi, prin obiectivare și răceală, i se pare exegetei literatura Hortensiei Papadat-Bengescu, și mai depărtată de a lui Sadoveanu, cu toate că, la fel ca Sadoveanu, H.P. Bengescu înfățișează procesul disoluției lumii vechi, patriarhale, și a valorilor ei. Sadoveanu pune compasiune și chiar patetism în evocarea acestui proces disolutiv, în timp ce autoarea Concertului din muzică de Bach îl privește rece, "cu un fel de cruzime ce înfioară". De altfel "răceala" ("ochiul rece al adevărului"), necruțarea, nemiloasa luciditate dusă
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
general, dar aici nu în mod deosebit; nu aș califica scriitura din această secvență pe care am numit-o Uvertura metacritică drept ironică, ea este pe alocuri chiar elogioasă, dar aș vrea să mă abțin aici de la orice judecată de valoare. încerc doar să demonstrez că această critică numită timp de decenii imanentă, nu este chiar atît de imanentă pe cît pare pentru unele motive tehnice pe care le expun în acest text, dar fără să vreau să fiu critic față de
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
aceasta dintotdeauna, de la Figuri I. Pentru mine n-aș spune că e un punct de reper, ci un fel de rezervor inepuizabil. În căutarea timpului pierdut este, pentru mine, dintre toate operele literare (aceasta nu este bineînțeles o judecată de valoare), cea care poate cel mai bine să țină oarecum loc de o experiență de viață. Găsești întotdeauna materie pentru ceva, subiect pentru ceva în Căutarea... Și aceasta nu dintr-o dorință de a reveni la Proust, dar se întîmplă ca
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
ales prin școală. E important totuși de precizat că toate aceste considerații privesc asocierea dintre o formă și o semnificație temporală: așa cum am mai arătat și altă dată, construcția în sine nu e deloc ieșită din uz, cîtă vreme are valoarea de prezumtiv trecut (exprimînd dubiul, formularea de presupuneri asupra evenimentelor deja desfășurate). Deși cu această valoare este în mod clar mai frecventă varianta populară-familiară cu afereză (oare o fi plecat?), nu e rară nici cea cultă, preferată în contexte mai
"Va fi fost" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15296_a_16621]
-
formă și o semnificație temporală: așa cum am mai arătat și altă dată, construcția în sine nu e deloc ieșită din uz, cîtă vreme are valoarea de prezumtiv trecut (exprimînd dubiul, formularea de presupuneri asupra evenimentelor deja desfășurate). Deși cu această valoare este în mod clar mai frecventă varianta populară-familiară cu afereză (oare o fi plecat?), nu e rară nici cea cultă, preferată în contexte mai formale, solemne (va fi plecat el oare?). Construcția e folosită pentru a indica o acțiune viitoare
"Va fi fost" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15296_a_16621]
-
și comasate" (Evenimentul zilei = EZ 2318, 2000, 11). Oarecum asemănător e cazul citatului "La ora la care dumneavoastră citiți ziarul, artistul va fi și părăsit România" (România liberă = RL 1236, 1994, 2). Forma citiți e nu atît un prezent cu valoare de viitor, cît una dintre strategiile prin care scriitura jurnalistică creează sentimentul actualității maxime și reduce distanța dintre timpul redactării și timpul lecturii: fiind un prezent autentic pentru cititor, dar un viitor pentru ziarist. Trecerea de la perspectiva cititorului (prezentul citiți
"Va fi fost" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15296_a_16621]
-
într-o lectură agreabilă de tramvai, facilă și fără mari pretenții literare. Povestirile din Iulia se vor mostre de proză realistă dură, ce intenționează să aducă în literatură abjecția umană și nu poate decât să o supraliciteze fără sorți de valoare estetică. Dorin Spineanu, Iulia, Ed. Polirom, 2002, 204 pag.
Viața și non-literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15290_a_16615]
-
singura problemă e de natură tehnică: dacă să se taie trei sau patru din zero-urile care au îngreunat spinarea personalităților nemurite pe bancnote. Părerea mea e că ar trebui tăiate vreo douăzeci, pentru a stabili o echivalență decentă între valoarea pretinsă a leului și puterea lui de cumpărare. Că la mijloc e vorba de încă una dintre șmecheriile puterii nu e nici un dubiu: că doar și dom' Isărescu e om și nu degeaba a fost proptit de către cumătrul Iliescu înapoi
Leul copt și paraiul bun by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15312_a_16637]
-
prejudicia existența lirică. La fel se întâmplă cu multe versuri celebre, de la Et les fruits passeront la promesse des fleurs (Maurice Scève) la Über alle Gipfeln ist Ruh (Goethe): nici un cuvânt nu poate fi omis sau înlocuit, fără a ruina valoarea estetică a versului. Termenul care mi se impune, în acest caz, este cel de inefabil. Acest vers eminescian constituie un strălucit exemplu de inefabil poetic. Problema merită o examinare atentă. În general, inefabilul este echivalat, în poezie, cu inexprimabilul, și
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
caracteristic sensibilității clasice a Antichității. Personal, susțin că această sensibilitate este de tip intelectualist, întrucât favorizează latura noțională a cuvintelor. De altfel, având în vedere morfologia acestora - trei verbe, plus un adverb - nici nu se putea să fie puse în valoare alte fațete, sau valențe, ale cuvântului (ale oricărui cuvânt), cum ar fi imaginea sau sunetul. Versul citat este atât de prozaic, atât de despuiat de orice figuralitate, încât pare a ține mai degrabă de un expozeu teoretic, decât de un
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
acest vers mai curând pentru a încheia o poezie, decât pentru a o deschide: este un vers prim cu caracter de vers ultim. Acest fapt trebuie pus pe seama originalității poetului nostru. Poate că analiza numeroaselor ciorne, schițe, variante - puse în valoare de ediția Perpessicius - ar contribui la explicitarea lui: geneza unui poem oferă de obicei multe surprize și revelații nebănuite. Dar o asemenea analiză depășește intențiile prezentului articol. Mă voi mulțumi să spun că acest vers prim trebuie încadrat, tipologic, între
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
și "Utopia Blues" (regia Stefan Haupt), care nu și-a găsit distribuitori decât în zona germanofonă. Câștigător a fost desemnat filmul lui Haupt și s-au auzit voci care au considerat că succesul filmului s-ar fi datorat nu atât valorii sale artistice, cât mai ales susținerii venite din partea criticilor de limbă germană, (evident mai numeroși decât cei romanzi). Totuși, însuși faptul că, anual, anumite filme reușesc să treacă frontiera lingvistică și capătă o oarecare notorietate la nivel național, face ca
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
reputație, o bogată filmografie și un constant succes de public), selectate în retrospectiva ce i-a fost consacrată, sunt tot atâtea incursiuni în universul unor oameni aflați la vârsta autodescoperirii, a autodefinirii și a autoevaluării, dar și a raportării la valorile, exigențele și experiența celor din jur, în dorința de a aparține unei comunități. Două tinere femei, cu părinți originari din Kosovo, dar născute, crescute și integrate activ în viața din Elveția, nu înțeleg de ce de ani întergi li se refuză
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
și de informare. Dintre ele, apelul neabătut la limba română, autenticitatea exprimării universului interior și exterior al nuvelelor, cît și dinamica simțirii în poezie stînd sub semnul expresivității fundamentale a limbii "de acasă". Acea "necesitate vitală" care este pusă în valoare de Nicolae Florescu în comentariul său. Există aici punți aruncate către "începuturile narative" ale scriitorului pentru o mai bună orientare a noastră în structurarea unui plănuit volum, constituit din nuvelele publicate în țară, în paginile Gândirii, ale Universului literar și
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
nu mai interesează faptele narațiunii, pentru că important este ce se adună ca sentimente și unde se oprește palpabilul ca să fie preluat de vis, într-o notă romantică și inițiatică. Ideile iradiază toate din condiția exilului. Năvălirile, invaziile, cotropirea distrug civilizațiile. Valorile etice sunt deasupra valorilor estetice și cele religioase deasupra celor etice. Totuși, pietatea este lucidă. Fără tremolo sentimental, Vintilă Horia preface o zbatere interioară în larg spațiu de gîndire. Marea, cerul, feeria solară a toamnei, pădurea, sînt tot atîtea elemente
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
narațiunii, pentru că important este ce se adună ca sentimente și unde se oprește palpabilul ca să fie preluat de vis, într-o notă romantică și inițiatică. Ideile iradiază toate din condiția exilului. Năvălirile, invaziile, cotropirea distrug civilizațiile. Valorile etice sunt deasupra valorilor estetice și cele religioase deasupra celor etice. Totuși, pietatea este lucidă. Fără tremolo sentimental, Vintilă Horia preface o zbatere interioară în larg spațiu de gîndire. Marea, cerul, feeria solară a toamnei, pădurea, sînt tot atîtea elemente care permit fuziunea dintre
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
mister. Vraja personalității stilului este o realitate a prozelor scurte ale lui Vintilă Horia. Important este că ideile nu riscă să se dizolve în fabuloasa originalitate a imaginilor. Iar vocația rezistenței prin întoarcere la "rădăcini" face parte din dreapta judecată a valorilor promovate de feeria frenetică a acestui volum. Vintilă Horia: Sfîrșit de exil. Nuvele. Ediție îngrijită de Mihaela Constantinescu-Podocea. Cuvînt înainte de Nicolae Florescu. Editura "Jurnalul literar", București, 2001.
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
disperat în dragoste. Acești tineri au descoperit cîteva cărți și au fost marcați de ele: în primul rînd, L'Amour et l'Occident a lui Denis de Rougemont, romanele Pe aripile vîntului și, apoi, Ghepardul și narațiunea Micul prinț. Dincolo de valoarea uneia ori alteia, acestea au "explodat", au cunoscut o anumită vogă (clandestină, în cazul unora), în primele două decenii de comunism. Explicația sociologică a fenomenului, dl George o va da mai departe. De citit! * A apărut, în condiții grafice excepționale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
lui Wilson mi-a dat de gîndit. Astăzi o resimt din plin. Istoria literară nu ne dă răspunsuri încurajatoare. E ciudat, de exemplu, să vezi cum apreciază Maiorescu, la aproape 70 de ani, literatura de la începutul secolului XX. După ce intuise valoarea lui Eminescu și a lui Caragiale, mentorul junimist o preferă pe Maria Cunțan lui D. Anghel și se arată nemulțumit de aerul "străin" (citește: franțuzesc) și excentric al versurilor scrise de acesta din urmă în colaborare cu Iosif. La rîndul
Criticul și timpul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15361_a_16686]
-
70-100 de milioane de dolari apare ridicol și jenant." De ce? Pentru că "70-100 de milioane de dolari reprezintă nu mai mult decât ceea ce un club cu dare de mână și care se respectă plătește pentru achiziționarea a vreo doi fotbaliști de valoare." Dar nu este vorba doar de campaniile susținute cu surle și tobe pentru obținerea unor împrumuturi de la FMI (împrumuturi oricum mai mici - observă autorul - decât cotizația noastră la fondul atât de mult curtat!). Este vorba de tot ce s-a
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
îndoială, în N.A.T.O. Pentru câteva luni, principiile occidentale au fost suspendate, în favoarea constituirii unui scut al opiniei mondiale menit să mențină situația sub control. în clipa de față, când America și-a revenit din derută, reîncep să conteze vechile valori ale democrației. Ambasadorul Michael Guest, în mod evident un politician foarte abil, a ieșit din rezerva diplomatică și a rostit câteva adevăruri care i-au năucit pe responsabilii statului român. în rezumat, dl Guest reamintea că România are de recuperat
Câtă democrație, atâta N.A.T.O.! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15362_a_16687]
-
500 de lei - am și acum contractul în sertar, acasă -, iar un ou costa un leu. Tata, care făcuse Dreptul și era inspector PTT, avea doar 8.000 de lei. Alții o duceau rău, pentru că atunci se punea accentul pe valoare. De ce nu se mai pune astăzi? În Occident se pune! Din cauza asta există șomeri, pentru că unii sunt mai slab pregătiți decât alții, chiar dacă sunt la fel de inteligenți. Eu, care am început să studiez pianul, am ajuns la fagot din cauză că, în liceu
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
care trebuie luată decizia Scindării, a alegerii Binelui sau Răului, apare brusc în viața noastră, și, în opinia romancierului, cartea sa contribuie în a ne pregăti pentru un asemenea moment. O fată care cunoaște povestea regelui Midas și, în general, valoarea aurului creat de alchimiști din amestecul cu sânge (transformarea lui ulterioară în pulbere) reușește să convingă sătenii gata să comită crima că nu vor avea parte de lingourile oferite. Vizita bătrânului domn - că nu-i putem spune altfel - se încheie
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
francez a avut de-a-face nu numai cu publicul, ci și cu criticii americani, devine cu totul actuală după evenimentele din 11 septembrie 2001. O lume întreagă încearcă astăzi să înțeleagă nu numai ce înseamnă fundamentalismul islamic, ci și ce înseamnă valorile americane. Cum spiritul "cu dinți tari" al francezilor s-a dorit de multe ori, în ultimul deceniu, reprezentantul Europei în perpetua și binefăcător-antrenanta concurență cu Lumea Nouă, Cocteau, care vorbește și el deseori în numele bătrânului continent, poate fi ținut sub
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]