1,700 matches
-
racordate valorilor moralității sexuale. Ca atare, adolescenții sunt motivați către această componentă naturală a comportamentului, dar și „puși sub semnul păcatului”. De aici, sentimentul confuziei și vinovăției. La acestea se adaugă și presiunile grupului de vârstă, care poate incita și valoriza astfel de experiențe. Dată fiind creșterea ratei maternității adolescentine, a celei a avorturilor și bolilor cu transmisie sexuală, cât și a implicațiilor psihosociale pe care toate acestea le au, este cert că educatorul contemporan, chiar în postura lui cea mai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de exemplu, se integrează mai greu în grup și preferă să lucreze singuri. În concluzie, putem spune că temperamentul, ca subsistem al personalității se referă la o serie de particularități și trăsături înnăscute care, neimplicând responsabilitatea individului, nu pot fi valorizate moral, dar sunt premise importante în procesul devenirii socio-morale a ființei umane. În sfârșit, adăugăm că, referindu-se la aspecte formale ale personalității, temperamentele nu sunt în relație cu aptitudinile, fapt evidențiat și de existența unor persoane cu performanțe deosebite
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în legătură cu percepțiile lor asupra agresivității colegilor sau în legătură cu propriul lor comportament declanșat de vizionarea programelor TV. În toate aceste cazuri, datele de bază sunt raportările proprii ale indivizilor, despre gândurile, sentimentele și acțiunile lor. Marele avantaj al chestionarului este că valorizează introspecția și prin aceasta investigatorul măsoară percepții, atitudini și emoții subiective. Acestea pot fi reperate și indirect, prin observație, dar, după cum am constatat anterior, deseori legăturile dintre comportament și unele stări interne nu sunt reale. Orice studiu care solicită informații
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de personalitate, care-și propun obținerea unor date cuantificabile, cât mai puțin influențate de interpretările subiective, și evitarea tendinței de fațadă a subiecților în momentul elaborării răspunsului, deoarece aceștia nu conștientizează aspectele personalității vizate de test; 2. tehnici proiective, care valorizează mecanismul de proiecție în cunoașterea psihologică a persoanei, trecând peste vigilența conștiinței, în încercarea de a studia inconștientul; • teste de cunoștințe sau docimologice, care măsoară nivelul cunoștințelor acumulate de subiecți și servesc ca modalitate de examinare și notare. Trei aspecte
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
întreține multiple relații cu mediul social-economic (de ordin economic, politic, cultural etc.), îndeosebi cu elementele „specializate” ale mediului (instituția familiei, mass-media, instituții culturale și politice): ideea „cetății educative”, care poate deveni societatea, pusă în circulație de Ivan Illich, poate fi valorizată, cu „reparațiile” de rigoare; societatea poate deveni un mediu educativ alături de instituția specializată, fără a i se substitui; b. dezvoltă două funcții: una primară, constând în livrarea de „servicii” (elevilor) și „produse” (societății); alta, secundară, furnizează populației din zonă modele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de autoritățile școlare. O astfel de situație este primejdioasă, căci elevii, arătându-se deosebit de conformiști față de grupul informal, vor avea tendința să urmeze mai curând normele acestuia, decât pe cele instituite de profesori. Evident, grupul informal poate la fel de bine să valorizeze succesul școalar. O cercetare realizată în mediul școlilor gimnaziale britanice a arătat că există grupuri ce creează, în interacțiune, un sistem normativ aflat în conflict cu normele școlii, după cum există altele care adoptă norme conforme cu cerințele instituției școlare. Primele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
școlar, lenea, violența în clasă și au tendința de a-i pedepsi pe cei ce sunt obedienți față de profesori. În cadrul grupurilor din a doua categorie, eforturile de a obține performanțe școlare înalte și conformismul în raport cu normele statuate de profesori sunt valorizate pozitiv. Firește, elevii aparținând grupurilor din urmă obțineau performanțe școlare incomparabil mai bune (Forsyth, 1983). De aceea, e de dorit ca grupurile din care face parte elevul Ă familia, clasa, grupul de prieteni Ă să exercite acțiuni educative convergente. 4
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
asociate claselor sociale. Capitalul cultural, definit ca o sumă de resurse simbolice cuprinzând dispoziții și abilități ale elitelor, precum și cunoștințe despre elite, este transmis între generații, iar această transmitere echivalează cu reproducția statusului superior. Copiii din clasele favorizate dețin cunoștințe valorizate de elite, ce nu se predau în școli, dar pe care profesorii le apreciază. „Prin socializare, scrie Adrian Neculau, înțelegem un complex proces psihosociologic de interiorizare a unor norme și modele sociale de comportament, conducând la obținerea statutului de membru
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
inteligent, harnic, adaptat, portretul celui slab se constituie din antonimele acestor epitete: lipsă de motivație, deficiențe intelectuale, leneș, inadaptat. Mai toate cercetările ajung la concluzia că în concepția profesorilor efortul este principalul factor al succesului școlar. De aceea, ei îl valorizează mai mult decât valorizează capacitatea (inteligența), iar în reprezentările lor asupra elevului bun efortul este mai pregnant decât inteligența. Investigațiile lui Mollo (1970) sunt printre cele care întăresc această observație; reprezentarea elevului bun ar avea drept coordonate principale (în această
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
celui slab se constituie din antonimele acestor epitete: lipsă de motivație, deficiențe intelectuale, leneș, inadaptat. Mai toate cercetările ajung la concluzia că în concepția profesorilor efortul este principalul factor al succesului școlar. De aceea, ei îl valorizează mai mult decât valorizează capacitatea (inteligența), iar în reprezentările lor asupra elevului bun efortul este mai pregnant decât inteligența. Investigațiile lui Mollo (1970) sunt printre cele care întăresc această observație; reprezentarea elevului bun ar avea drept coordonate principale (în această ordine) mobilizarea, calitățile intelectuale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
valoare socială fundamentală. În general, inteligența este concepută ca ținând de abilitatea individului de a desfășura operații logice și, ceea ce este important pentru abordarea psihosocială a educației, de reușita școlară. Școala definește și consacră o inteligență pe care societatea o valorizează și o promovează. Preponderența definiției școlare a acestei aptitudini atestă, fără îndoială, rolul covârșitor al instituției educative în sistemul social. Explorând reprezentarea socială a inteligenței, cercetătorii au pus în evidență o „ideologie a datului” care-i este subiacentă și care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
posibilitățile nelimitate de a influența performanța copiilor dispare treptat, lăsând locul unui scepticism, dublat adesea de elitism. Influența contextului normativ al instituției educative se vădește și în acestă privință: adoptând criteriile de evaluare ale autorităților școlare, profesorii sunt înclinați să valorizeze succesul la disciplinele „tari”, ca matematica, fizica, chimia și să judece inteligența prin prisma lui. (S-a demonstrat că profesorii care predau materiile favorizate de programa școlară au alt stil de a interacționa cu elevii și altă manieră de a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
efect pozitiv pentru comunitatea mai largă, ci mai degrabă să dizolve orice sentiment de solidaritate socială. Mai mult, valorile acestor nou-Îmbogățiți păreau detașate complet de orice sentiment al responsabilității morale față de bunăstarea națiunii. În locul acestei atitudini morale, burghezia micilor Întreprinzători valoriza, În opinia lui Marinescu, bunurile materiale și excesul Împotriva moderației, comportamentului reținut și demnității, valori morale pe care și le revendicau noii ocupanți ai profesiilor liberale 6. Marinescu nu definea Însă clasa mijlocie a Întreprinzătorilor pe criterii etnice și nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și de culturi. Ele sunt foarte elocvente pentru ceea ce este considerat ca fiind important într-o societate determinată. În această privință, o distincție esențială este cea dintre criteriile de atribuire (ascription) și cele de performanță (achievement). Societățile tradiționale tind să valorizeze unele caracteristici moștenite sau atribuite: ești ales mai mult pentru ceea ce ești, decât pentru ceea ce faci. În principiu, în societățile moderne, talentele și performanțele contează mai mult și doar criteriile universaliste sunt considerate că au o aplicabilitate legitimă. Totuși, în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cele mai importante sunt cele care furnizează criterii de recrutare a elitelor. În societățile moderne, competențele tehnice sunt din ce în ce mai apreciate; de altfel, acest lucru face din ce în ce mai problematic controlul democratic al elitelor înarmate cu competențe inaccesibile muritorilor de rând. Totuși, sunt valorizate și alte talente care vin să contrabalanseze într-o oarecare măsură ponderea competențelor tehnice. Este vorba, în primul rând, despre talentele de gestionare și organizare, apoi despre cele de comunicare, asigurând o aptitudine de a convinge și a face să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a demonstra mizeria omului fără epicurism... Acestei imagini el i-o adaugă pe aceea a războiului și a câmpurilor lui de luptă. Nu pentru a se bucura de morții în bătălie sau de brutalitatea sălbatică a înfruntărilor, ci pentru a valoriza metafora: să fii cruțat de negativitate, iată una dintre sursele majore ale pozitivității. Să vezi oroarea, dar să fii scutit de ea, ce voluptate! Evitarea tulburărilor, durerilor, suferinței și fricii îți arată direcția pe care trebuie s-o urmezi pentru
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
către finalitatea proceselor de dezvoltare asupra oportunităților individuale (în cazul teoriilor capitalului uman) și asupra aspectelor relaționale ale structurilor sociale. Ulterior, a devenit influentă teoria capabilităților (Sen, 1993) ca mijloace disponibile pentru accesul indivizilor la scopurile pe care aceștia le valorizează. Privitor la sistemele de indicatori de referință, în prezent considerăm că indicatorii dezvoltării mileniului (ONU) constituie sistemul de măsurare cu cea mai ridicată vizibilitate, alături de sistemele de indicatori structurali și de incluziune socială implementați în cadrul UE și deci cu o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
eficace și eficientă. O tipologie a politicilor sociale În funcție de modul în care este definită bunăstarea socială și de elementele considerate a fi constitutive pentru aceasta, statul redistribuie, prin intermediul diferitelor p.s., bunurile materiale și nemateriale considerate a fi a relevante și valorizate sub aspect social, ca, de exemplu, banii, educația, sănătatea, locuirea. O primă clasificare a p.s. urmează o logică funcționalistă, ducând la identificarea mai multor categorii de politici sectoriale: politicile în domeniul sănătății, educației, locuirii, asistenței sociale, asigurărilor sociale, șomajului, politicile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
s-au inculcat habitus-uri diferite, care vor avea un efect fără putință de a fi anulat de către experienta școlară. Bourdieu consideră că nivelele școlare diferite atinse de indivizii proveniți din clase diferite reprezintă o reflectare a acestor habitus-uri, valorizate în mod arbitrar de către școală prin recunoașterea culturii claselor dominante ca una legitimă și prin negarea valorii și autenticității culturii claselor dominate. Dimpotrivă, Boudon consideră că sistemele școlare au devenit mult mai deschise începând cu anii de după cel de-al
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
căreia concep proiecte de progres. Ignorând aceste acte de impunere, alte curente feministe riscă să devină parte a lumii și cunoașterii pe care încearcă să o critice, tocmai prin rolul emancipator pe care și-l asumă. În consecință, feminismul postmodern valorizează, asemenea postmodernismului în general, alteritatea, diversitatea, marginalizarea, deconstrucția, meta-nararea. El aduce în limbajul relațiilor internaționale chestionarea identităților, a semnificației frontierelor geografice, a ideii de suveranitate și a ideii de stat. Există un potențial transformator al feminismului postmodern, diferit de la o
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pe care statele sunt dispuse să le suporte pentru a-și apăra posesiunile și valorile pe care deja le dețin, raportate la costurile pe care acestea sunt dispuse să le suporte pentru a-și extinde posesiunile actuale. Acele state care valorizează mai mult statu-quo-ul și caracteristicile acestuia vor tinde mai degrabă să-l mențină, alegând strategii fie de balansare, fie de pasare a responsabilității. Pe de altă parte, acele state care nu sunt mulțumite de prezenta configurație a sistemului internațional și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mult statu-quo-ul și caracteristicile acestuia vor tinde mai degrabă să-l mențină, alegând strategii fie de balansare, fie de pasare a responsabilității. Pe de altă parte, acele state care nu sunt mulțumite de prezenta configurație a sistemului internațional și care valorizează mai mult câștigurile pe care le pot obține din schimbarea acestuia decât prezenta lor poziție în sistem vor tinde să dezvolte țeluri și aspirații de putere nelimitate, fiind profund înclinate către asumarea riscurilor unor astfel de întreprinderi și având, de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pasive sau active. S-a constituit din experiența Consorțiului L’École în cadrul proiectelor inovative, cum ar fi EQUAL, și poate fi considerat locul, atât fizic, cât și social, în care se realizează intervenții inovative cu scopul de a recupera și valoriza resursele nefolosite și potențiale neexprimate de grupurile sociale marginalizate; un loc în care asistența nu este doar materială, ci devine o premisă pentru dezvoltarea de competențe sociale și relaționale. Un factor principal al excluderii și al conflictului este reprezentat de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Intensitatea ridicată a motivației va rezulta din combinarea celor trei componente, toate absolut necesare. Lipsa unui element (oricare dintre cele trei) va determina lipsa motivației. Cu alte cuvinte, pentru a fi motivat să desfășoare o anumită activitate, omul trebuie să valorizeze recompensa asociată, să creadă că poate îndeplini respectiva activitate și să dispună de indiciile potrivit cărora performanța sa în activitate va fi răsplătită. Figura 12.7. Modelul lui Vroom (adaptare după McCormick & Ilgen, 1995) Legătura dintre efort și performanță: expectanța
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în obținerea acelui rezultat (promovare, bonus, etc.), iar 0 - indiferență în raport cu un rezultat. Valența acestor rezultate este diferită pentru fiecare individ, ele trebuind apreciate la nivelul celor implicați (Furnham, 1997). Astfel, un individ cu o nevoie de stimă ridicată va valoriza pozitiv un rezultat care implică o promovare sau o nouă titulatură a funcției, pe când o persoană la finalul carierei, cu o nevoie de securitate ridicată va aprecia pozitiv reactualizarea beneficiilor pentru pensie. De asemenea, aceste rezultate pot fi intrinseci adică
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]