370 matches
-
bun simț și cu umor asupra realității. Familiile adaptabile sunt familii cu bune mecanisme de coping, pe care copiii le învață de la părinți și le internalizează în ceea ce este propria reziliență. Copii unei astfel de familii se simt protejați și valorizați. Având părinți a căror autoritate o respectă, copiii familiilor reziliente vor deveni la rândul lor rezilienți. Ca interfață între membrii familiei și comunitate, familia rezilientă este activă în socializarea membrilor săi, precum și în rezolvarea problemelor. Froma Walsh (2002, p. 132
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
stabile de relații sociale sunt definite prin conceptul de structură. Teoreticienii schimbului În rețea (Cook, Whitmeyer, 1992) definesc structura socială ca fiind o configurație de relații sociale Între actori (atât individuali, cât și agregați), unde relațiile implică schimbul de resurse valorizate 1 (care pot fi materiale, informaționale, simbolice etc.). Mai mult, structura socială este văzută atât ca produs, cât și constrângere, În forma rețelelor de relații sociale. În acest context, se impune o scurtă trecere În revistă a abordărilor cu privire la structura
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
produce o creștere În frecvența schimbului dintr-o altă legătură (B-A). - legătura de tip negativ: să presupunem că avem un angajator A și doi candidați B și C pentru un post scos la concurs (În cazul de față, resursa valorizată este postul scos la concurs). Angajatorul A Îi supune pe cei doi candidați la o serie de probe practice pentru a vedea pe care dintre cei doi să Îl angajeze. Să presupunem că, În momentul În care a decis să
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În rețea poate fi privită drept o abordare a interacțiunilor și a structurii bazată pe două principii: a) actorul poate fi modelat ca fiind motivat de interese sau recompense/sancțiuni; b) cea mai mare parte a interacțiunilor constau În schimbul resurselor valorizate (pentru a Înțelege conceptul, vezi exemplul aferent legăturii de tip negativ de mai sus). Analiza de rețea, pe de altă parte, este Înrădăcinată În observația empirică potrivit căreia modelele de interacțiune a actorilor pot fi privite drept rețele. Rețeaua de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
decât numărul oportunităților de schimb. Conexiunea pozitivă: K.S. Cook identifică și definește două tipuri de conexiuni: cele pozitive și cele negative. Conexiunea pozitivă apare atunci când schimbul de resurse valorizate dintr-o relație de schimb este influențat de schimbul de resurse valorizate ce are loc În cealaltă relație. Cu alte cuvinte, ceea ce se Întâmplă Într-o relație de schimb determină ceea ce se Întâmplă Într-o altă relație de schimb. De exemplu, schimbul În relația A-B, se realizează doar În situația În
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
vor păstra În relație de schimb cu A, atât timp cât A continuă să schimbe cu B. Cu alte cuvinte, A va vinde bomboane către Ci, atât timp cât va continua să cumpere bomboane de la furnizorul B. Pe de altă parte, fluxul de resurse valorizate care circulă În relația de schimb B-A este determinat de fluxul de schimb existent În relația A-Ci. Dacă cererea de bomboane va scădea, atunci va scădea și cantitatea de bomboane solicitată de A furnizorului B. După cum putem constata
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Dintre acestea, linia continuă arată faptul că pentru B1 este mai profitabil să intre Într-o relație de schimb cu A, decât cu unul dintre punctele B2 sau B3. Așa cum am constatat, concepte de tipul poziției nod, legătură, conexiune, resurse valorizate, oportunități de schimb, rețele și relații de schimb, graf, structură de rețea etc. reprezintă elemente esențiale cu rol fundaționist pentru analiza de rețea. După ce am definit elementele esențiale ale analizei de rețea, voi trece la cea de-a doua parte
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
publici. Figura 8.1. Modelarea gestionării banilor publici folosind rețeaua socială: gestionarea banilor publici În programul „Cornul și laptele”, Argeș (2003) Gestionarea 1 banilor publici este modelată folosind o rețea de schimb conectată negativ, cu conexiuni de tip inclusiv-exclusiv. Resursele valorizate (banii publici) sunt controlate direct (conform legii) de către Consiliul Județean Argeș. Această instituție nu poate cheltui sumele respective de bani decât prin organizarea de licitație. Necesitatea de a organiza licitație pentru gestionarea banilor publici reprezintă o instituție formală, o constrângere
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
juridice" − pravilele, actele oficiale − documentele de cancelarie, notițe personale − însemnările pe cărți etc.), în programele iconografice, dar și în cadrul mentalităților (după cum le citim în mărturii), se grupează în două registre în "spațiul imaginar": laicul și religiosul - cel care include credința valorizată canonic (afirmată pozitiv) și credința valorizată popular (negată oficial, dar tolerată tacit). Ele vor genera o matrice, pentru că fiecare în parte întâlnește manifestările puterii, reprezentările simbolice și ritualice legate de existență și de momentele ei marcante, precum și simbolistica spațiilor și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cancelarie, notițe personale − însemnările pe cărți etc.), în programele iconografice, dar și în cadrul mentalităților (după cum le citim în mărturii), se grupează în două registre în "spațiul imaginar": laicul și religiosul - cel care include credința valorizată canonic (afirmată pozitiv) și credința valorizată popular (negată oficial, dar tolerată tacit). Ele vor genera o matrice, pentru că fiecare în parte întâlnește manifestările puterii, reprezentările simbolice și ritualice legate de existență și de momentele ei marcante, precum și simbolistica spațiilor și a timpilor dedicați anumitor activități, și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
certificatul de înscriere în Registrul asociațiilor și fundațiilor. Articolul 6 Sunt eligibile proiectele de tineret ale SAT care: a) se înscriu în programele ANT; ... b) sunt depuse de structuri eligibile, conform art. 5; ... c) asigură contribuția (în bani și/sau valorizată) de cel puțin 30% din valoarea proiectului de tineret; ... d) sunt depuse de SAT care au respectat contractele anterioare cu ANT, după caz. ... Capitolul III Finanțarea și derularea proiectelor de tineret Articolul 7 În vederea finanțării proiectelor de tineret sunt necesare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185172_a_186501]
-
eligibile proiectele de tineret ale SAT, care: a) se înscriu în obiectivele și măsurile stabilite de ANT pe perioada pentru care se organizează concursurile; ... b) sunt depuse de SAT eligibile conform art. 2; ... c) asigură contribuția (în bani și/sau valorizată) de cel puțin 30% din valoarea proiectului de tineret; ... d) realizează cel puțin punctajul minim de apreciere; ... e) respectă prevederile legale în vigoare cu privire la normele de cheltuieli în domeniul activității de tineret; ... f) sunt depuse de SAT care au respectat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185172_a_186501]
-
mai înalt. Trăsăturile elementelor sintactice sunt fie interpretabile (numărul și persoana sunt trăsături φ inerente constituenților DP), fie neinterpretabile (o categorie funcțională din proiecția verbală poate să conțină aceste trăsături, dar ele nu sunt semantic inerente și trebuie verificate sau valorizate). Trăsăturile de Caz sunt întotdeauna neinterpretabile (nu au niciodată conținut semantic). Trăsăturile neinterpretabile trebuie verificate prin intermediul unei trăsături interpretabile de același tip și cu aceeași valoare, în relație specificator−centru (trăsăturile φ ale unei categorii funcționale sunt șterse de către trăsăturile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
exemplu, ascultând sfaturi sau apelând la o consultație. De exemplu, încetarea consumului. De exemplu, ea indică faptul că este inadecvat să se propună un sevraj unui pacient care se găsește în stadiul de precontemplare. Orice schimbare efectivă, chiar incompletă, trebuie valorizată. Conform lui Marlatt, este vorba despre o "cădere și nu o recădere" (a lapse not a relapse). Miller și Rollnick, 1991. Vezi capitolul 3. Este inutil să se încerce convingerea, forțarea subiectului: persuasiunea directă nu este eficientă pentru a rezolva
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
2% din total) și foarte puține adjective pozitive (5,8%); (vezi tabelul 7: Evoluția percepțiilor în cele două grupuri în funcție de apartenența membrilor la organizații). Adjectivele pozitive exprimate de reprezentanții sistemului guvernamental aparțin în special persoanelor care ocupă poziții mai bine valorizate social (șefi de compartimente, șefi de servicii, manageri etc.). Schimbarea atitudinii față de organizație s-a petrecut rapid, mai ales datorită faptului că a fost direcționată spre aspectele pozitive, declanșate prin introducerea făcută despre metodele apreciative în asistența socială; astfel, reprezentanții
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
uitare în experianța de migrație este observat și de Carsten (1995), care semnalează „amnezia” în procesele de migrație din Langkawi (Asia de Sud-Est). În acest caz, migranții uitau care era locul de origine al părinților lor, spre exemplu, dar aveau reprezentate și valorizate relațiile cu rude cu care interacționau cotidian. Cu alte cuvinte, în cazul acesta, memoria referitoare la descendență și origine se pierde și este înlocuită de conștientizarea relațiilor cu rudele cu care migranții interacționează zilnic și cu care își petrec viața
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și la manageri și includerea în traininguri a unor activități de adresare a acestora; * programe de training pentru manageri, prin care să învețe să identifice nevoi diferite ale angajaților și modalități de a-i face pe aceștia să se simtă valorizați; * formarea managerilor pentru a gestiona adecvat situații în care un angajat are opinii diferite decât cele ale sale, referitoare la o sarcină sau o decizie. Viața profesională, viața de familie: * reglementări privind programul flexibil de muncă; * informații accesibile despre creșterea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de susținere din partea managerului a acestor politici sunt: * reducerea nivelului de stres și a conflictului de roluri, ceea ce duce la implicarea în activități relaxante cu familia, dar și la o creștere a performanței în muncă; * angajatul se simte apreciat și valorizat prin această atitudine și, în consecință, devine mult mai receptiv la solicitările din partea managerului; * scăderea frecvenței comportamentelor problematice ale angajaților, cum ar fi amânarea, superficialitatea în realizarea unor sarcini concrete de muncă, minciuna, întârzierile etc. Beneficiile unor politici de echilibru
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
puțin vizibili, care includ caracteristici personale cum ar fi: genul, rasa, vârsta, dizabilitatea, orientarea sexuală, nevoile, competențele, stilul de muncă, atitudinile etc. Gestionarea adecvată a acestor diferențe crează un mediu organizațional pozitiv în care fiecare angajat se simte valoros și valorizat, simte că talentul său este utilizat la maximum în atingerea obiectivelor organizației. Managementul diversității la locul de muncă arată cum pot fi sporite oportunitățile pe care fiecare angajat le are pentru a crește potențialul propriu și contribuția sa la performanța
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și să stimuleze dezvoltarea personală a angajaților. 4. Cultura organizației trebuie să încurajeze deschiderea, prin promovarea toleranței și a modalităților constructive de rezolvare a conflictelor care apar între angajați. 5. Organizația trebuie să facă astfel încât angajații săi să se simtă valorizați și apreciați, astfel încât aceștia să nu caute valorizarea prin adoptarea opiniilor general acceptate în organizație, a valorilor declarate, a celor mai frecvent susținute moduri de lucru, inhibând astfel inițiativa, ideile noi, creativitatea. 6. Organizația trebuie să aibă o misiune bine
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
locul de muncă. 7.4. Programe de HR privind diversitatea angajaților Similare altor programe de HR, cele privind diversitatea pot fi implementate de organizații cu scopul de a dezvolta un mediu de muncă în care fiecare angajat să se simtă valorizat și să își folosească/ dezvolte potențialul. Este important ca aceste inițiative să se dezvolte pornind de la obiectivele strategice ale organizației și să fie susținute de top management. Astfel de politici pot atrage persoane noi pentru a lucra în organizație, acestea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și la manageri și includerea în traininguri a unor activități de adresare a acestora; * programe de training pentru manageri prin care să învețe să identifice nevoi diferite ale angajaților și modalități de a-i face pe angajați să se simtă valorizați; * formarea managerilor pentru a gestiona adecvat situații în care un angajat are opinii diferite decâ cele ale sale, privitoare la o sarcină sau o decizie; Viața profesională, viața de familie: * reglementări privind programul flexibil de muncă; * informații accesibile despre creșterea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
peiorativ al particularităților de culoare, de limbă, de religie sau chiar de origine al anumitor categorii de populații: negrii, "hispanicii" și mulți alții încă. Considerate pînă atunci drept subalterne, periferice sau destinate dispariției, pentru prima dată aceste minorități se simțeau valorizate, încurajate să-și cultive mîndria de a se simți aparte, împinse chiar să se organizeze în raport cu statul, pentru a-l determina să le accepte legitimitatea particularismului lor de-aici înainte afișat. Această inițiativă a prosperat dincolo de orice speranță, dînd la
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cauza formării unei personalități și a unor credințe ce valorizează comportamentele agresive. Părinții sunt primele modele sociale importante pentru copii, iar exemplul oferit de către persoanele altruiste constituie o modalitate excelentă de a-i învăța pe copii că întrajutorarea este așteptată, valorizată și mulțumitoare. Cauzele ostilității și agresivității. Familia este primul loc în care copilul câștigă experiența vieții sociale. În sânul familiei copilul va cunoaște pentru prima oară dragostea și tot acolo va trăi primele experiențe de furie și de violență. Familia
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unei familii afectuoase asigură bazele unei personalități integre, personalitate ce nu se poate forma decât în contextul în care este încurajată de către societate sau, cel puțin , nu este împiedicată de aceasta. Într-o societate în care bunăstarea celuilalt nu este valorizată, urmărirea unor obiective altruiste și pro-sociale este o bătălie dusă împotriva unui inamic imaginar. Dacă într-o societate competiția nu lasă loc cooperării, copiii sunt supuși acelorași presiuni sociale precum părinții lor. Iar altruismul nu are nici un sens într-un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]