1,764 matches
-
procesului aterosclerotic. Deși stenoza aortică degenerativă are multe similitudini cu ateroscleroza, între ele există și diferențe semnificative (13). În plus, nu există date suficient de convingătoare că tratamentul cu statine poate încetini progresia bolii dacă s-a instalat deja obstrucția valvulară, chiar ușoară. Factorii genetici joacă un rol la cel puțin o parte dintre pacienții cu stenoză aortică. De exemplu, mutațiile în reglatorul NOTCH 1 se asociază cu o varietate de anomalii valvulare aortice, ca bicuspidia cu sau fără anevrism de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
progresia bolii dacă s-a instalat deja obstrucția valvulară, chiar ușoară. Factorii genetici joacă un rol la cel puțin o parte dintre pacienții cu stenoză aortică. De exemplu, mutațiile în reglatorul NOTCH 1 se asociază cu o varietate de anomalii valvulare aortice, ca bicuspidia cu sau fără anevrism de aortă toracică, și cu calcificări severe ale valvelor aortice transmise după un pattern autosomal dominant (21). Agregarea familială a stenozei aortice calcificante cu transmitere aparent autosomal dominantă a fost raportată într-un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
VS, care, la adult, este în jur de 3 -4 cm2. Pe măsură ce se dezvoltă stenoza aortică, velocitatea anterogradă rămâne normală și există doar un gradient minim transvalvular până când aria orificiului ajunge la mai puțin de jumătate din valoarea normală. Stenoza valvulară aortică degenerativă fără un gradient semnificativ (definită ca o veloci- tate a jetului aortic ≤ 2,5 m/s) poartă numele de scleroză valvulară aortică. Stenoza aortică apare când velocitatea anterogradă la nivelul valvei anormale este de cel puțin 2,6
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
un gradient minim transvalvular până când aria orificiului ajunge la mai puțin de jumătate din valoarea normală. Stenoza valvulară aortică degenerativă fără un gradient semnificativ (definită ca o veloci- tate a jetului aortic ≤ 2,5 m/s) poartă numele de scleroză valvulară aortică. Stenoza aortică apare când velocitatea anterogradă la nivelul valvei anormale este de cel puțin 2,6 m/s. Severitatea stenozei se cuantifică prin estimarea ecocardiografică a velocității jetului aortic, gradientului mediu transvalvular și ariei valvei aortice. Pe măsură ce stenoza aortică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
4. Evaluarea pacientului cu stenoză aortică Simptomele clasice datorate stenozei aortice sunt dispneea de efort, sincopa, angina de efort. Adulților cu stenoză aortică moderată trebuie să li se acorde o atenție deosebită, pentru a nu se atribui simptome non-cardiace leziunii valvulare: dispneea poate fi datorată unei boli pulmonare sau decondiționării fizice, edemele gambiere pot avea alte cauze în afara insuficienței cardiace, iar durerea toracică non-anginoasă nu este caracteristică stenozei aortice. Totuși, în prezența unei stenoze aortice severe, chiar simptomele cardiace ușoare impun
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
Betablocantele pot fi administrate în doze mici la pacienții cu HTA (în special la bolnavii care asociază și fibrilație atrială), însă trebuie evitate la cei cu stenoză aortică simptomatică și insuficiență cardiacă. Vasodilatatoarele (hidralazina, nitroglicerina, nifedipina), în prezența unei stenoze valvulare fixe, pot reduce tensiunea arterială (TA) sistemică și presiunea de perfuzie coronariană, de aceea trebuie evitate sau folosite cu prudență. Deoarece datele referitoare la administrarea blocantelor de calciu la bolnavii cu stenoză aortică sunt limitate, acestea trebuie folosite cu precauție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
refuzat acest tratament se poate face tratament medicamentos paliativ. Tratamentul paliativ se concentrează pe calitatea vieții acestor bolnavi. Înlocuirea izolată a valvei aortice se efectuează mai frecvent la bolnavii vârstnici, la aproape orice vârstă. Aproximativ 60-70% dintre toate intervențiile chirurgicale valvulare sunt efectuate la bolnavii vârstnici cu stenoză aortică (32). Indicațiile pentru intervenția chirurgicală sunt similare cu ale pacienților mai tineri: stenoza aortică severă simptomatică (angină, dispnee, sincopă); fracție de ejecție a VS mai mică de 50%; bypass coronarian concomitent. Pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
din această diferență este datorată unei frecvențe mult mai mari a clasei funcționale III sau IV NYHA la grupul de vârstă mai înaintată (86% versus 36%). Un alt factor care poate explica prognosticul mai prost este legat de existența calcificărilor valvulare extinse la vârstnici, cu țesuturi mai friabile, ceea ce face ca intervenția chirurgicală să fie mai dificilă la vârstnici, cu risc mai mare de complicații. Deși înlocuirea valvulară poate fi făcută la orice vârstă (9), Iung și colaboratorii săi (3) precizează
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
alt factor care poate explica prognosticul mai prost este legat de existența calcificărilor valvulare extinse la vârstnici, cu țesuturi mai friabile, ceea ce face ca intervenția chirurgicală să fie mai dificilă la vârstnici, cu risc mai mare de complicații. Deși înlocuirea valvulară poate fi făcută la orice vârstă (9), Iung și colaboratorii săi (3) precizează că vârsta de 80 de ani și peste, fracția de ejecție < 30% și valoarea indicelui Charlson pentru comorbidități reprezintă factori de decizie pentru reținerea de la intervenție chirurgicală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
a octogenarilor este mai mică decât durata de viață a unei bioproteze, de aceea protezele biologice sunt de regulă cea mai bună alegere la bolnavii vârstnici (10). Valvotomia percutană cu balon a fost introdusă inițial ca o alternativă la protezarea valvulară la bolnavii vârstnici cu stenoză aortică. Studiile mai vechi au sugerat că bolnavii vârstnici au un beneficiu limitat, deoarece valva aortică are calcificări severe, ceea ce face foarte dificilă dilatarea, existând un risc foarte mare de stenoză reziduală sau recurentă și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
a fost restricționată, fiind folosită numai pentru pacienții inoperabili sau cu risc foarte mare. Înlocuirea valvei aortice transcateter (TAVI - transcatheter aortic valve implantation) este o posibilă opțiune pentru pacienții cu stenoză aortică simptomatică severă, care sunt considerați inoperabili pentru protezare valvulară, cu o reducere absolută de 20% a mortalității la un an în comparație cu tratamentul medicamentos cu sau fără valvotomie percutană cu balon (38). Datorită creșterii prevalenței populației geriatrice în Europa, din ce în ce mai mulți nonagenari vor efectua TAVI ca modalitate principală de tratament
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
TAVI, cu vârste între 40 și 99 de ani; aceștia au fost împărțiți în patru grupuri de vârstă. În ciuda diferențelor între caracteristicile lor, toate aceste grupuri, inclusiv cel mai vârstnic, au prezentat o ameliorare imediată și marcată a statusului hemodinamic valvular, a statusului funcțional și a calității vieții (39) . De asemenea, grupurile au avut rate similare de succes tehnic și mortalitate de orice cauză la 30 de zile, indiferent de vârstă. Alt studiu a evaluat 293 de pacienți la care s-
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
pentru regurgitarea aortică, iar mecanismele fiziopatologice sunt încă discutate. O înțelegere mai bună a mecanismelor apariției regurgitării poate conduce la ameliorarea atât a tehnicilor de implantare, cât și a design -ului protezelor, optimizând astfel prognosticul după TAVI. Tratament. Intervențiile chirurgicale valvulare aortice pentru regurgitarea aortică pură reprezintă aproximativ 3-5% dintre intervențiile chirurgicale valvulare la adulții vârstnici (48). Intervenția chirurgicală profilactică este recomandată adesea la adulții asimptomatici cu regurgitare aortică cronică și disfuncție ventriculară stângă sau dilatare importantă a VS (9). Totuși
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
bună a mecanismelor apariției regurgitării poate conduce la ameliorarea atât a tehnicilor de implantare, cât și a design -ului protezelor, optimizând astfel prognosticul după TAVI. Tratament. Intervențiile chirurgicale valvulare aortice pentru regurgitarea aortică pură reprezintă aproximativ 3-5% dintre intervențiile chirurgicale valvulare la adulții vârstnici (48). Intervenția chirurgicală profilactică este recomandată adesea la adulții asimptomatici cu regurgitare aortică cronică și disfuncție ventriculară stângă sau dilatare importantă a VS (9). Totuși, severitatea simptomelor reprezintă principala indicație la bolnavii vârstnici, în special la cei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
vieții. Prezența unor simptome ușoare și nu a unei insuficiențe cardiace avansate ar trebui să fie semnalul de alarmă pentru a lua în calcul intervenția chirurgicală, dacă regurgitarea este severă. Există date limitate despre evoluția bolnavilor vârstnici după intervențiile chirurgicale valvulare. Deși înlocuirea valvei aortice reprezintă de obicei tratamentul de elecție pentru regurgitarea aortică severă acută sau cronică, reconstrucția valvei aortice este posibilă uneori în regurgitarea cauzată de endocardită sau disecția de aortă. Totuși, dacă la acești pacienți nu este posibilă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
tratamentul de elecție pentru regurgitarea aortică severă acută sau cronică, reconstrucția valvei aortice este posibilă uneori în regurgitarea cauzată de endocardită sau disecția de aortă. Totuși, dacă la acești pacienți nu este posibilă intervenția chirurgicală conservatoare, ar trebui efectuată înlocuirea valvulară standard. Vârsta înaintată este un factor de risc pentru mortalitatea perioperatorie și pe termen lung.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
tromboze venoase profunde, boala trombo-embolică, - traumatisme venoase. A. INSUFICIENȚA VENOASĂ CRONICĂ DEFINIȚIE.CADRU PATOLOGIC. CLASIFICARE Insuficiența venoasă cronică (termen propus de Van der Molen) definește modificările apărute în fiziologia și aspectul clinic al membrului inferior determinate de [1]: a. incompetența valvulară sau refluxul venos (peste 90% din cazuri), care poate să fie primar în cazul venelor varicoase, sau secundar unor leziuni valvulare determinate de o tromboză în antecedente. Refluxul venos afectează mult mai frecvent venele superficiale față de cele profunde. b. obstrucția
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
Van der Molen) definește modificările apărute în fiziologia și aspectul clinic al membrului inferior determinate de [1]: a. incompetența valvulară sau refluxul venos (peste 90% din cazuri), care poate să fie primar în cazul venelor varicoase, sau secundar unor leziuni valvulare determinate de o tromboză în antecedente. Refluxul venos afectează mult mai frecvent venele superficiale față de cele profunde. b. obstrucția venoasă (în 10% din cazuri) secundară unei tromboze vechi, nevindecate complet. Ea este caracterizată de simptome și semne produse de hipertensiunea
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
audibil circulația venoasă. Dacă la examinarea venoasă se pune în evidență un semnal fazic cu augmentare distală sau proximală considerăm vena patentă. Un semnal slab poate proveni de la un segment recanalizat sau de la o colaterală, când lipsește aspectul fazic. Incompetența valvulară venoasă poate fi diagnosticată ușor, examinând pacientul în ortostatism, cu eșantionul Doppler plasat la nivelul venei femurale comune și solicitând bolnavul să efectueze o manevră Valsalva. Dacă există o valvă competentă deasupra nivelului de examinare nu se evidențiază semnal Doppler
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
internă (fig. 22.4), dar se poate efectua și un adevărat „maping hemodinamic preoperator”. Investigația este acurată în studiul spațiului popliteu (vizualizarea vărsării venei safene mici în v. poplitee). c. Fotopletismografia este o metodă relativ simplă, utilizată în screening-ul incompetenței valvulare venoase; se întrebuințează un dispozitiv care conține o fotodiodă emițătoare de lumină în spectrul infraroșu și o a doua fotodiodă utilizată pentru recepționarea luminii reflectată de fluxul venos subdermic. Senzorul pletismografic se plasează pe tegumente în regiunea supramaleolară, cu ajutorul unei
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
asemenea, temperatura corpului, cu modificările circulației venoase (vasoconstricție sau vasodilatație), influențează semnificativ rezultatele examinării fotopletismografice. d. Pletismografia gazoasă, introdusă în practică în anii 1960, poate fi utilizată pentru selecția pacienților care pot beneficia de intervenție chirurgicală de corecție a disfuncției valvulare, având însă numeroase limitări [13,14]. e. Flebografia a fost considerată mult timp „standardul de aur” („gold standard”), de elecție, în evaluarea permeabilității venoase, a anatomiei sistemului venos, făcând distincția între varicele primare și cele secundare. Un al doilea rol
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
cateter venos utilizând o venă brahială contralaterală sau venă femurală sau popliteală ipsilaterală, injectând materialul de contrast cu pacientul în poziție ortostatică, utilizând o masă specială tip „tilt” [15]. Este necesară și efectuarea unei manevre Valsalva pentru a accelera închiderea valvulară, iar o injectare in vena poplitee este necesară dacă se suspectează un reflux distal în prezența unor valve proximale competente. În practică sunt descrise și utilizate câteva variante ale flebografiei descendente. Au fost descrise cinci grade (de la 0 la 4
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
a presiunii venoase este o metodă invazivă, ea nu poate fi repetată frecvent sau utilizată ca metodă de screening. Valorile presiunii venoase măsurate prin această metodă, în venele varicoase sau perforante incompetente sunt de 40-70 mmHg, iar în condițiile incompetenței valvulare venoase profunde și ocluziei proximale, valorile sunt cuprinse între 55-85 mmHg [20]. Ea se corelează bine cu flebografia descendentă la pacienții cu modificări cutanate și ulcerații. h. Există o serie de metode de studiere a microcirculației care aduc informații legate
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
crosectomie, extirparea venelor safene împreună cu dilatațiile varicoase, ligatura venelor comunicante/perforante). Esențială este asigurarea permeabilității sistemului venos profund înaintea indicațiilor procedeelor mai sus amintite. Restabilirea funcționalității acestui sistem venos profund se poate efectua prin mijloace operatorii (intervenții pe sistemul venos valvular, înlocuiri sau ocoliri de segmente - by-pass venos -, derivații venoase) și/sau prin mijloace externe (prevenirea ortostatismului, drenajul decliv, membru elevat, asigurarea funcționării pompei musculare, bandaj compresiv, etc). Tratamentul ulcerelor venoase mici se efectuează prin compresie externă adecvată și drenaj gravitațional
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
ulcerelor beneficiază uneori de preparate trofice cutanate, mai puțin de medicație venotonică sau diuretică [3]. CONCLUZII - Insuficiența venoasă cronică reprezintă modificările apărute în fiziologia și aspectul clinic al membrelor inferioare determinate de presiunea venoasă ambulatorie crescută, secundară incompetenței sau refluxului valvular venos (90% a cazurilor) și obstrucției venoase (10% din cazuri). - Aproximativ 25 de milioane de locuitori adulți ai SUA prezintă vene varicoase, din care 7 milioane au simptome clinice semnificative. - Peste 70% din ulcerele membrelor inferioare sunt ulcere venoase. - Factorii
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]