17,513 matches
-
medie orară anuală a muncii pe activ ocupat : Rata angajării care evoluează invers cu rata șomajului : Rata de activitate numită de asemenea rată de participare : Proporția populației în vârstă de muncă, funcție descrescătoare a ratei de dependență (•) de deasupra unei variabile sau a unui raport desemnează rata de creștere a acestei variabile sau a unei rate exprimând o variabilă. Descompunerea contabilă nu exprimă o legătură de cauzalitate între variabile. Analize 1. Creșterea PIB-ului este egală cu suma creșterii PIB-ului
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
evoluează invers cu rata șomajului : Rata de activitate numită de asemenea rată de participare : Proporția populației în vârstă de muncă, funcție descrescătoare a ratei de dependență (•) de deasupra unei variabile sau a unui raport desemnează rata de creștere a acestei variabile sau a unei rate exprimând o variabilă. Descompunerea contabilă nu exprimă o legătură de cauzalitate între variabile. Analize 1. Creșterea PIB-ului este egală cu suma creșterii PIB-ului pe cap de locuitor și a creșterii demografice. 2. Rata de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
activitate numită de asemenea rată de participare : Proporția populației în vârstă de muncă, funcție descrescătoare a ratei de dependență (•) de deasupra unei variabile sau a unui raport desemnează rata de creștere a acestei variabile sau a unei rate exprimând o variabilă. Descompunerea contabilă nu exprimă o legătură de cauzalitate între variabile. Analize 1. Creșterea PIB-ului este egală cu suma creșterii PIB-ului pe cap de locuitor și a creșterii demografice. 2. Rata de creștere a PIB-ului pe locuitor este
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
vârstă de muncă, funcție descrescătoare a ratei de dependență (•) de deasupra unei variabile sau a unui raport desemnează rata de creștere a acestei variabile sau a unei rate exprimând o variabilă. Descompunerea contabilă nu exprimă o legătură de cauzalitate între variabile. Analize 1. Creșterea PIB-ului este egală cu suma creșterii PIB-ului pe cap de locuitor și a creșterii demografice. 2. Rata de creștere a PIB-ului pe locuitor este suma ratelor de creștere a productivității orare, a numărului mediu
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
a lucra cu jumătate de normă. Factorii susceptibili de a explica alegerile operate ale mamelor trebuie căutați pe piața muncii (posibilitățile de angajare există? eventualitatea de a lucra cu jumătate de normă este la îndemână?), ei trebuie căutați și în variabilele economice (venitul tovarășului de viață, costul întreținerii copilului), ei depind și de politicile sociale în vigoare (supravegherea mai mult sau mai puțin ușoară a copilului, prestări pentru a fi supravegheat de cineva și / sau pentru a-l crește la domiciliu
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
alocația parentală pentru educație își exercită esențialul efectelor sale asupra acestor femei. O analiză a fost prezentată de Cette, Dromel și Meda (2005) plecând de la rezultatele unei anchete asupra a 999 salariați francezi, anchetă realizată în iunie și iulie 2003. Variabila explicată este sentimentul conform căruia prezența unor copii este o frână în cariera profesională și variabilele explicative sunt regrupate în două ansambluri: variabile de stare (sex, vârstă, număr de copii, categorie socioprofesională, nivel de studii, venit...) și variabile subiective (sentimentul
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
prezentată de Cette, Dromel și Meda (2005) plecând de la rezultatele unei anchete asupra a 999 salariați francezi, anchetă realizată în iunie și iulie 2003. Variabila explicată este sentimentul conform căruia prezența unor copii este o frână în cariera profesională și variabilele explicative sunt regrupate în două ansambluri: variabile de stare (sex, vârstă, număr de copii, categorie socioprofesională, nivel de studii, venit...) și variabile subiective (sentimentul de a nu avea timp sau bani, gradul de implicare în muncă, sentiment de inadaptare la
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
plecând de la rezultatele unei anchete asupra a 999 salariați francezi, anchetă realizată în iunie și iulie 2003. Variabila explicată este sentimentul conform căruia prezența unor copii este o frână în cariera profesională și variabilele explicative sunt regrupate în două ansambluri: variabile de stare (sex, vârstă, număr de copii, categorie socioprofesională, nivel de studii, venit...) și variabile subiective (sentimentul de a nu avea timp sau bani, gradul de implicare în muncă, sentiment de inadaptare la ritmul de viață...). Principalele rezultate obținute arată
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
iulie 2003. Variabila explicată este sentimentul conform căruia prezența unor copii este o frână în cariera profesională și variabilele explicative sunt regrupate în două ansambluri: variabile de stare (sex, vârstă, număr de copii, categorie socioprofesională, nivel de studii, venit...) și variabile subiective (sentimentul de a nu avea timp sau bani, gradul de implicare în muncă, sentiment de inadaptare la ritmul de viață...). Principalele rezultate obținute arată, fără surpriză, că tinerii simt o puternică influență a organizării vieții profesionale asupra numărului de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
nu fie o pensionare constrânsă, trebuie acționat asupra "capacității de angajare" a seniorilor, ceea ce implică o profundă schimbare de mentalități. Punerea în acord a vârstei de sfârșit de activitate cu evoluția globală a duratei de viață nu va fi singura variabilă de ajustare căci creșterea ar fi considerabilă (COR, 2002), dar ea merită toată atenție. Creștere economică și câștiguri de productivitate Vor putea răspunde, viitoarele progrese de productivitate, incontestabile pe termen lung, problemelor de finanțare a pensiilor? Conform estimărilor, productivitatea fiecărei
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
foarte mică proporție de persoane (5%). Îmbătrânirea socială nu este deci un dat imuabil. Ea este în conformitate cu epoca și fără îndoială cu țara. De ce atunci să nu se reconsidere limita inferioară a categoriei de persoane vârstnice? Bourdelais determină o singură variabilă, numită "prag evolutiv", în funcție de modificările realităților vârstei (ibid.). Un fel de vârstă echivalentă cu o perioadă ce urmează este calculată plecând de la trei schimbări de ordin demografic, măsurabile pe termen lung: probabilitatea de a ajunge la bătrânețe pentru un adult
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
pact social fondat până atunci pe echitate între generații. Pe de altă parte, nu e lipsit de interes să revenim asupra vechii dezbateri a eventualei interdependențe a creșterilor economică și demografică. Asupra acestui punct, chestiunea legăturilor ce unesc aceste două variabile este adesea afirmată, având în vedere atonia creșterii economice europene și diferențialul de performanțe care separă Europa și Statele Unite. Economiștii nu au avut totuși același punct de vedere asupra acestei relații. Înainte de secolul al XX-lea, legătura între cele două
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
este adesea afirmată, având în vedere atonia creșterii economice europene și diferențialul de performanțe care separă Europa și Statele Unite. Economiștii nu au avut totuși același punct de vedere asupra acestei relații. Înainte de secolul al XX-lea, legătura între cele două variabile era admisă: mercantiliștii sunt pentru popor, făcând să depindă bogăția prințului de calitatea supușilor; fiziocrații acordă toată încrederea lor puterii pământului de a hrăni o populație pe care n-o doresc totuși prea abundentă; clasicii ricardieni ajung la concluzia că
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
mai mult, datorită unei creșteri demografice mai mici, decât țările sărace, ceea ce ar explica diferențialul de niveluri de trai între lumea dezvoltată și Lumea a Treia. Modelele cu generații suprapuse de tip Samuelson analizează deschis efectul structurilor pe vârste asupra variabilelor macroeconomice. În anii 1980, reînnoirea analizelor care endogenizează sursele creșterii vor reda în sfârșit factorului demografic rolul său semnificativ. De acum înainte, aspectul calitativ al populației este introdus în modelele de creștere endogenă. Aceasta devine în special funcție a capitalului
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
va pune foarte curând problema (neliniștitoare pentru unii, liniștitoare pentru alții) a prelungirii vârstei de ieșire la pensie. Spinoasele probleme de finanțare a pensiilor, a protecției sociale și a dependenței vor conduce obligatoriu la chestiunea reluării activității de către seniori... Importanța variabilei demografice pe piețele muncii este întărită și de fenomenul structural fără îndoială cel mai important lăsat moștenire de secolul XX: creșterea fără precedent, observată de mai bine de cincizeci de ani, a evoluției relațiilor de cuplu (extinderea fenomenului monoparental, în
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
43; OP. 1, C.P. 161 • cod 700107 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro lat., cu sensul "orice alți factori fiind identici"; expresia se folosește pentru a sugera situația (experimentală) în care alte variabile independente sunt ținute sub control pentru a discerne asupra unei variabile dependente / situații cauzale etc. (n.red.) rata medie anuală de creștere a populației. (n.red.) 1 Pentru prescurtările din tabele, am preferat să păstrăm formele originale, ele neexistând în
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro lat., cu sensul "orice alți factori fiind identici"; expresia se folosește pentru a sugera situația (experimentală) în care alte variabile independente sunt ținute sub control pentru a discerne asupra unei variabile dependente / situații cauzale etc. (n.red.) rata medie anuală de creștere a populației. (n.red.) 1 Pentru prescurtările din tabele, am preferat să păstrăm formele originale, ele neexistând în limba română; la fel și pentru sigle. (n.tr.) Europa celor
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
este mai bine să nu rămână în timpul măsurabil (chronos), al cronomentrului, dar să aștepte timpul favorabil (kairós), momentul potrivit. Științelor naturale în general nu le sunt adecvate nici presupunerea scepticului ignorant, nici aroganța atotștiutorului. Poate că în universul nostru sunt variabile, evenimente și interacțiuni nereprezentabile în spațiul fizic, și există experiențe în viața noastră de ființe umane care se sustrag posibilității cunoașterii date de științele naturale. În introducerea la cea de-a doua ediție a Criticii rațiunii pure (1787), Kant scria
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
în totalitatea lui. Eu m-am abținut mereu de la o formă sau un cadru de bază fixe, îndeosebi pentru celebrarea euharistiei. Totuși spațiul, timpul, ceremonia, veșmintele și gesturile, cântecele și formulele recitate nu sunt deloc constante intangibile și imutabile, ci variabile ale liturghiei. Din principiu nu folosesc nici o formulă în care nu cred și aș sfătui pe orice paroh să facă astfel (având o anume toleranță pentru cântecele tradiționale). Criteriul meu nu este arbitrar: textele trebuie în primul rând să coincidă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
adoptatoare /126 3.4 Perspectiva biologică. Riscuri în dezvoltarea copiilor adoptați /130 3.5 Teoria atașamentului /133 PARTEA II. Cercetări empirice /139 Capitolul 4. Părinți adoptatori și copii adoptați. Profiluri socio-demografice /141 4.1 Obiectivul general /143 4.2 Definirea variabilelor /143 4.3 Designul cercetării /144 4.4 Profilul părinților adoptatori /146 4.5 Profilul copiilor adoptați în România /151 4.6 Motivația adopției /155 4.7 Copii preferați pentru adopție /161 4.8 Adopția copiilor cu nevoi speciale /164
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cea sociologică. Autoarea pune în discuție capacitatea acestor teorii de a explica fenomenele complexe psihosociale care vizează triada adopției. Dintre teoriile prezentate, autoarea a ales pe cea a stresului și a copingului, model care permite abordarea complexă a relațiilor dintre variabilele de mediu și variabilele de personalitate, acestea din urma cuprinzând atât caracteristici bio-psihologice, cât și reflectarea atitudinilor actorilor principali ai adopției. Avantajul teoriei este faptul că ea are potențialul de a acoperi o mare varietate de cazuri și de a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în discuție capacitatea acestor teorii de a explica fenomenele complexe psihosociale care vizează triada adopției. Dintre teoriile prezentate, autoarea a ales pe cea a stresului și a copingului, model care permite abordarea complexă a relațiilor dintre variabilele de mediu și variabilele de personalitate, acestea din urma cuprinzând atât caracteristici bio-psihologice, cât și reflectarea atitudinilor actorilor principali ai adopției. Avantajul teoriei este faptul că ea are potențialul de a acoperi o mare varietate de cazuri și de a stabili profiluri ale copiilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
analiza documentelor sociale identificate în dosarele părinților adoptatori și ale copiilor adoptați, aflate în arhivele a șase DGASPC-uri din țară: Sibiu, Brașov, Argeș, Bihor, Covasna și Harghita. Pornind de la literatura de specialitate, autoarea i-a împărțit pe copii, conform variabilelor demografice, în două categorii: copii preferați pentru adopție, de vârstă mică, fără probleme de natură medicală, care aparțin majorității etnice, respectiv copii cu nevoi speciale, de vârstă mai mare, bolnavi, care aparțin unor grupuri minoritare, care au mai mulți frați
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
asigurată în condițiile cercetării. In concluzie, în cadrul unor ecuații complexe, lucrarea explorează atitudinile, tensiunile, așteptările și nevoile specifice familiilor cu părinți adoptatori, ecuații în care se intersectează diverse dimensiuni demografice, cu caracteristici psiho-sociale ale familiilor adoptatoare, ale copilului adoptat, cu variabile privind tradițiile din domeniul adopției și protecției copiilor, respectiv cu așteptările și capacitățile personale ale fiecărui actor implicat (părinți și copii, precum și aparținătorii acestora). Lucrarea analizată aici are atât o dimensiune exploratorie clară, realizată cu mijloacele cercetării calitative, cât și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
4665$ Mărginean, Cojocaru și Furman, 2006 50 de părinți adoptatori din România (Iași, Constanța, Târgu Mureș). Datele au fost culese în 2002 Familie adoptivă 247,15$ Pe cap de familie 78.46$ Salariul mediul lunar -106,30$ Evaluând printre alte variabile, asocierea dintre venitul familiei și reușita adopției în cazul în care copilul adoptat prezenta nevoi speciale, Rosenthal 112, constata că, în ciuda cheltuielilor mai mari pe care le implică creșterea unui copil cu nevoi speciale, totuși veniturile mici ale familiei se
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]