396 matches
-
care să realizeze Unirea Moldovei cu Țara Românească atunci se va risipi în van și această șansă unică pe care astăzi o avem! Poate vom reuși să facem și noi măcar un mic pas și vom putea să înlăturăm lanțurile vasalității, având același gând și același glas cu frații noștri din Țara Românească! Căci „unirea e cheia de boltă față de care s-ar prăbuși întreg edificiul național!”. Stimați alegători, eu propun alegerea în unanimitate a lui Alexandru Ioan Cuza! POVESTITORUL: (arată
Sceneta "Alegerea lui Vod? Cuza" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83570_a_84895]
-
angrivari și pe cherusci: Germanicus. O sugestie a lui Tiberius reprezenta mai mult chiar decât un decret. Acel imperium asupra provinciilor orientale - pentru calmarea conflictelor și tulburărilor, stabilirea acordurilor cu micii suverani și etnarhi prost controlați prin pacte ambigue de vasalitate, întărirea granițelor vulnerabile de pe Euphrates și din deșerturile nabateene - părea încă o recunoaștere și reprezenta o mare putere. Dar era și avertismentul cu privire la niște riscuri mari. Naivilor populares ideea li se păru în favoarea idolului lor, în timp ce optimates, din rațiuni opuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
așezările comerciale de la gurile Dunării. Teritoriile rusești de dincoace de Volga și cele sud-dunărene (statul Asăneștilor), devenite vasale ale mongolilor, după 1241, aveau un alt statut, fără a li se impune schimbări esențiale în structura lor internă. Statutul lor de vasalitate era nuanțat, nu unul șablon, în funcție de autoritatea sau interesele Hoardei, în unele teritorii vasalice existau trupe mongole ce supravegheau pe conducătorii acestora și acțiunile externe, iar altele plăteau doar tribut (dare globală) în bani sau produse. Atitudinea statelor vasalice față de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
altora noi. Apoi, deși statele rusești se bucurau de autonomie administrativă, funcția de cneaz trebuia confirmată periodic de hanii Hoardei de Aur, iar principii (cnejii) ruși erau nevoiți să meargă, în persoană, la curtea lor pentru a presta omagiul de vasalitate față de suzeranul mongol. Pentru a-și asigura veniturile din tribut, mongolii au impus în teritoriile ocupate de ei înregistrarea (recensământul) întregii populații ce avea obligația de a plăti dări. Un asemenea recensământ s-a făcut la Kiev, în 1245, un
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
hanului, pentru fixarea statutului de dependență față de Hoardă, iar trupele mongole au pătruns în mod repetat în Halici, Daniil nu a renunțat la suveranitatea statului său. Numai după moartea sa, în 1264, Rusia haliciană a fost integrată în aria de vasalitate a Hoardei de Aur. Mult timp după 1241, în teritoriile est-carpatice nu s-a consemnat nici o acțiune militară ungară, deoarece aceasta ar fi antrenat riposta tăioasă a Hoardei. O primă acțiune de felul acesta a avut loc în vremea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
erau închise, iar la Dunăre ei se ivesc târziu. Dar teritoriul respectiv nu se afla nici în stăpânire ungurească. O explicație posibilă ar fi că, în aceste regiuni, de o parte și de alta a Oltului, ființau voievodate românești sub vasalitatea regalității ungurești. La foarte scurt timp, a urmat așezarea cavalerilor teutoni în Țara Bârsei, la chemarea regelui Andrei II (vezi mai sus). Avem astăzi destule dovezi din care rezultă că acești luptători pentru cruce au fost aduși aici, pentru că sud-estul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
locuitorilor de la sud și est de Carpați, care au trecut de la viața de "țară" (voievodat) la cea de stat. Explicarea întemeierii celor două state românești prin desprinderea de regatul Ungariei, de suzeranitatea acesteia (cf. A. D. Xenopol), prin abandonarea statului de vasalitate sau, în cazul Țării Românești, afirmația că aceasta s-a constituit prin despărțirea de statul româno-bulgar al Asăneștilor din sudul Dunării, care s-ar fi extins și în nord (cf. D. Onciul), așadar toate acestea sunt susțineri, teorii și ipoteze
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
trebuie avută în vedere, ci și direcția de curgere a apelor sale. Apoi, drumurile ce comerț ce străbăteau cele două țări au stabilit și orientarea politică a Țării Românești și Moldovei. Un drum comercial unea Moldova cu Polonia, de-aici vasalitatea Moldovei, urmărită de Polonia, deoarece drumul de negoț spre Marea Neagră traversa Moldova. Drumul comercial al Țării Românești începea în Ungaria (în Transilvania, erau orașele săsești) și continua spre sud-est, pe traseul Brăila-Chilia, și spre sud, pe ruta Vidin-Marea Adriatică, consecința
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
urmărită de Polonia, deoarece drumul de negoț spre Marea Neagră traversa Moldova. Drumul comercial al Țării Românești începea în Ungaria (în Transilvania, erau orașele săsești) și continua spre sud-est, pe traseul Brăila-Chilia, și spre sud, pe ruta Vidin-Marea Adriatică, consecința fiind vasalitatea țării, urmărită de Ungaria în scopul de a controla drumul de comerț ce unea Sibiul și Brașovul cu Brăila și Chilia. În concluzie, erau două zone de influență politică, consecința zonelor de influență economică: cea ungurească în Țara Românească și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
regele Ladislau la tătari, în Muntenia, la Nogai. În ciuda stăpânirii lui Nogai, românii de la sud și est de Carpați aveau o viață politică autonomă în cnezatele și voievodatele lor. Acțiunea lui Litovoi era o tentativă de emancipare din starea de vasalitate față de regatul ungar (cf. DRH D, I, p. 30-34 și 34-35). Fapta sa era un act de revoltă (nesupunere) față de suzeranul său, declanșat în 1272-1273, și care a durat până în 1276-1277, când a luat sfârșit prin lupta dintre cele două
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
prelungire a autorității (puterii) Ungariei în aceste teritorii. El a fost instalat aici ca "paznic" al acestui "colț de pământ moldovenesc" (Panaitescu). La început, țara (statul) lui Dragoș nu cuprindea decât valea Moldovei, de-unde și numele statului est-carpatic. Originea vasalității primilor domni ai Moldovei față de regii Ungariei se află, ca și la sud de Carpați, în spiritul de cruciadă, în această cooperare creștină a ungurilor și românilor împotriva tătarilor (păgânilor), sub semnul cruciatei. Dar nu numai ungurii și-au făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cele militare, după împrejurări, au continuat și după 1364-1365, chiar și după moartea lui Bogdan. Astfel, după ce vorbește (evocă) constituirea Moldovei, cronicarul Ioan de Târnave susține că suzeranitatea angevină a fost restaurată, domnul țării fiind silit să presteze omagiu de vasalitate regelui. Poate să fie o exagerare la un biograf oficial (subiectiv) ca Ioan de Târnave, dar, pe de altă parte, este plauzibil să se fi ajuns la un compromis, la o înțelegere. Nu trebuie să uităm că o asemenea înțelegere
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
obiectivele luptei popoarelor. De la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui următor, Imperiile Habsburgic și Țarist și-au trasat căile avansului lor în posesiunile Imperiului Otoman. Proiecte de cuceriri, de împărțiri ale Imperiului Otoman, sub forma de anexări sau vasalități și autonomii, s-au încheiat programatic. Ce-i drept, Anglia își va limpezi conduita ceva mai târziu, mai precis, după marile avantaje dobândite de Rusia prin tratatul de la Kuciuk-Kainargi (1774), deci oricum înainte de 1792, iar unul din cele mai mari
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu ni se cuvine pe baza dreptului național și a dreptului istoric”; 2.„A nu disprețui prietenia folositoare a celor mici pentru protecția disprețuitoare a celor mari”; 3.„A nu face o legătură vremelnică, adusă de împrejurări, într-o perpetuă vasalitate, dăunătoare singurului nostru ideal posibil”, adică idealul național: Unirea cu Transilvania. Punctele 2 și 3 vizează direct relațiile cu Puterile Centrale. România să nu intre în primul război balcanic. „Cred acest neam - scria Iorga - în stare să aibă avânturi de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
austrieci, ruși și otomani? Să reziste, uneori, alteori să negocieze. Cultura politică națională se leagă de rezistență și tratează perioadele de supunere și de compromis ca pe niște timpuri ale decadenței. În ceea ce privește folosirea de către domnitori a dublei sau triplei lor vasalități față de unguri, de polonezi și de turci, aceasta este considerată de istoriografia română ca un fel de anulare de vasalitate... Mircea recunoaște, în 1387, suzeranitatea Poloniei, în 1395 pe cea a Ungariei, iar în 1417 pe cea a Porții. Ștefan
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de supunere și de compromis ca pe niște timpuri ale decadenței. În ceea ce privește folosirea de către domnitori a dublei sau triplei lor vasalități față de unguri, de polonezi și de turci, aceasta este considerată de istoriografia română ca un fel de anulare de vasalitate... Mircea recunoaște, în 1387, suzeranitatea Poloniei, în 1395 pe cea a Ungariei, iar în 1417 pe cea a Porții. Ștefan cel Mare plătește tribut sultanului, se recunoaște vasal al Poloniei în 1459, apoi în 1462 și în 1485 Vasal al
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
politice: sultanii se amestecă în problemele legate de înscăunarea domnitorilor aleși, îi acceptă sau îi destituie; iar confirmarea unui domnitor de către Constantinopol va presupune, în secolul al XVII-lea, din partea candidatului la tron, o investiție importantă. În sfîrșit, statutul de vasalitate interzice Principatelor să ducă o politică externă oficială. Domnitorii Țării Românești și ai Moldovei nu au reprezentanți recunoscuți în străinătate, alianțele negociindu-se în secret. Au existat, prin urmare, timpuri tari de mobilizare anti-otomană de partea moldovenilor și valahilor. Chiar
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Vlad II sau Vlad Dracul, de la numele ordinului Dragonului înființat de Sigismund de Ungaria. Vlad Țepeș urcă pe tronul Țării Românești în 1448, apoi între 1456 și 1462. El va sfîrși asasinat în 1476. Acest prinț valah moștenește o dublă vasalitate, față de Ungaria și față de otomani. El se izbește și de o conjunctură dificilă: emanciparea orașelor saxone din Sibiu și Brașov, cărora regele Ungariei le-a conferit privilegii economice, privilegii contestate de prințul valah; lupta care opune pe Matei Corvin lui
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în trecut asociate cu controlul șefilor și căpeteniilor individuale. Exista de regulă o piramidă, aproape feudală, a supunerii personale. Acest aspect a devenit rar în prezent, deși în unele părți din lumea a treia, inclusiv din America Latină, acest tip de "vasalitate" de partid este prezentă în continuare; reminiscențe sunt întâlnite și în Europa de Vest, în special în zonele periferice. Pentru a descrie această relație se folosesc adesea anumite expresii împrumutate din domeniul militar. Astfel putem vorbi despre diverse tipuri de "locotenenți" care
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
alianță este redat prin rădăcina ’ăhab, „a iubi”, împreună cu derivații săi; acest termen merită subliniat datorită caracterului său aparent irațional - și drept urmare opus conceptului rațional de pact - deoarece e legat de un sentiment. Termenul se găsește și în tratatele de vasalitate antice în care contractantul inferior este îndemnat să-l „iubească” pe Marele rege! b) O altă latură a noțiunii de alianță este redată prin rădăcina jăda’ care în mod normal înseamnă „a cunoaște”, dar care poate avea o accepțiune mult
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
acestei încercări literare, ca un semn de recunoștință și devotament ce-i poartă autorul ei" în consonanță cu aprecierea unui contemporan care vedea în Caragiale "un tînăr autor care se dezvoltă sub aripa proteguitoare a lui Maiorescu". Primind proba de vasalitate, criticul junimist îl felicită pe Ion Luca în ianuarie 1880: "La mulți ani? Nu știu, ești Ion Botezătorul sau, ca coleg al lui Luca, Ion Gură-de-Aur", dar, în 1885, Caragiale se plîngea că "Maiorescu nu vrea, hotărît, să mă ajute
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
comportă în totalitate după ritualurile curtenești, la fel tinerii din Il Filocolo sau nimfele din Comedia delle ninfe fiorentine. Cu toate acestea, iubirea curtenească este ironizată, este privită ca un ideal vetust. Cele patru criterii caracteristice pentru l’amour courtois: vasalitatea umilă, eticheta, adulterul și religia iubirii apar parodiate în Povestirile din Canterbury în figura lui Avesalon, cel care nu poate dormi din cauza chinului dragostei, cântă ca o privighetoare, așa cum ar trebui să o facă toți îndrăgostiții, și i se adresează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fetei este umilă dintru-început, fiindcă la chemarea craiului se supune smerită: „Mironosiță rămânând pe brânci/ și gata să-i asculte la porunci.”787 Declarația de dragoste pe care i-o face stăpânul locului seamănă mai degrabă cu o cerere de vasalitate, femeii i se impune, din start, obediența în cămin, supunerea deplină în fața dorințelor masculine, ce pot dispune de ea după bunul plac: „Închina-te-vei de voie/ La cheful meu? Putea-voi neoprit,/ Cum voi pofti, plăcere sau nevoie/ Să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-l afirme aici, avem o aparentă uniformizare între 825 Ibidem, p. 441. 826 Ibidem, p. 442. 827 Ibidem, p. 444. 828 Ibidem, p. 445. 829 Jill Mann, op. cit., p. 137. 222 parteneri, descrierea se face pornind de la termeni care desemnează vasalitatea și care marchează cedarea puterii de la un partener la altul, nu identificăm imaginea unui cuplu ai cărui membri să fie delimitați pe poziții identice sau care să acționeze la fel, ci mereu cineva trebuie să domine, lipsind astfel o armonie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Germaniei. Cuvântul "german" va fi extins mai întâi la cei ce vorbeau limba astfel denumită și apoi la teritoriul pe care îl locuiau (Germania). Regimul feudal organizat în perioada secolelor X-XI s-a consolidat, bazat pe instituțiile specifice ale timpului: vasalitate, beneficiu și imunitate 46. Combinarea celor două instituții, a vasalității cu beneficiul adică unirea devotamentului personal cu drepturile funciare -, va forma fieful (cuvânt german care corespunde latinescului beneficium). Acestor două elemente li se va adăuga obligația de fidelitate 47. Vasalitatea
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]