717 matches
-
bază, printre altele, alterarea performanțelor cognitive de natură colinergică de către plăcile amiloide senile producătoare de degenerescență neurofibrilară. Reacțiile biologice produse de acțiunile muscarinice și nicotinice ale acetilcolinei variază în funcție de organ și specie. La nivelul aparatului cardiovascular, de pildă, acetilcolina produce vasodilatație și scăderea amplitudinii și frecvenței cardiace, însoțite de hipotensiune de scurtă durată. Vasodilatația este mai evidentă în teritoriul cutanat, dar nu lipsește nici din ariile splanhnică, pulmonară, cerebrală, pelvină etc. Acțiunea vasodilatatoare a acetilcolinei este endoteliodependentă. Din 1980 când Furchgott
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
producătoare de degenerescență neurofibrilară. Reacțiile biologice produse de acțiunile muscarinice și nicotinice ale acetilcolinei variază în funcție de organ și specie. La nivelul aparatului cardiovascular, de pildă, acetilcolina produce vasodilatație și scăderea amplitudinii și frecvenței cardiace, însoțite de hipotensiune de scurtă durată. Vasodilatația este mai evidentă în teritoriul cutanat, dar nu lipsește nici din ariile splanhnică, pulmonară, cerebrală, pelvină etc. Acțiunea vasodilatatoare a acetilcolinei este endoteliodependentă. Din 1980 când Furchgott și Zawaski au descoperit EDRF identificat ulterior cu NO (în endoteliul vascular), s-
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
1980 când Furchgott și Zawaski au descoperit EDRF identificat ulterior cu NO (în endoteliul vascular), s-au acumulat numeroase dovezi experimentale în favoarea eliberării acestuia de către receptorii M2 muscarinici din celulele endoteliale, însoțită de relaxarea și scăderea tonusului vascular urmate de vasodilatație. La rândul său, tractusul gastro-intestinal este teritoriul de elecție al acțiunilor muscarinice de tip M3 al acetilcolinei asupra manifestărilor sale motorii și secretorii. Efectele respective sunt potențate de ezerină (inhibitor al colinesterazei) și abolite de atropină (blocant muscarinic). Aparatul respirator
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
În doze mici stimulează miocardul prin acțiune beta1-adrenergică determinând creșterea forței contractile și frecvenței bătăilor cardiace. Consumul de oxigen al miocardului este mărit, în timp ce riscul de ischemie este mai mic. În teritoriile vasculare renale, mezenterice, coronariene și cerebrale, dopamina provoacă vasodilatație prin mecanismul stimulării receptorilor dopaminergici. În doze mari, dopamina produce efecte vasoconstrictoare, fiind indicată în tratamentul șocului cardiogen, traumatic sau hipovolemic. Astfel, utilizarea dopaminei s-a extins de la tratamentul tremurului parkinsonian la un număr important de alte stări patologice. Supradozarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
selectiv de antagoniștii preferențiali ai receptorilor H2, de tipul cimetidinei, metiamidei, tiotidinei sau burimamidei. La nivelul hipocampusului, receptorii H2 blochează canalele de potasiu calciu-dependente, realizând potențarea semnalelor excitatorii și antidepresantelor triciclice (Kanof și Greengard, 1979). Ca și receptorii H1 produc vasodilatație și creșterea atât a permeabilității capilare, cât și a secreției gastrice. Antagoniștii H2 sunt inhibitori puternici ai hipersecreției gastrice. Receptorii H3 sunt autoreceptori presinaptici, a căror stimulare diminuă eliberarea de histamină de la nivelul terminațiilor histaminergice centrale și periferice. În creier
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
gelatinoasă din măduva spinării. Atât la nivel central, cât și în cazul tractului gastro-intestinal, neurotensina exercită efecte modulatoare asupra neuronilor colinergici și adrenergici. Injectată intraventricular provoacă analgezie, hipotermie și eliberare de hormoni hipofizari. Extranevraxial, neurotensina produce, ca și substanța P, vasodilatație locală, hipotensiune și creștere a permeabilității vasculare. Peptidul vasoactiv intestinal (VIP). Format din 28 de aminoacizi are distribuție centrală și periferică difuză. La nivel cerebro-spinal se găsește în hipotalamus, hipocamp, amigdală și neocortex. Atât la nivel central, cât și în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
celor cardiomoderatori, iar pe de altă parte activarea centrilor vasoconstrictori și adrenalinosecretori. Fenomene inverse apar în caz de creștere a presiunii arteriale. La rândul său, sinergia asigură cooperarea mai multor efectori la realizarea aceleiași funcții. Masticația, de exemplu, declanșează simultan vasodilatație și hipersecreție salivară, încălzirea pielii provoacă concomitent dilatația capilarelor și sudație etc. Eliberarea de adrenalină din medulosuprarenală produsă de diversele suprasolicitări fizice și psihice, întărește și prelungește în timp efectul descărcărilor simpatice de noradrenalină. Pe de altă parte, asocierea actelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fizice și psihice, întărește și prelungește în timp efectul descărcărilor simpatice de noradrenalină. Pe de altă parte, asocierea actelor reflexe vegetative are ca scop să creeze condițiile generale și locale de activitate conjunctă a organelor implicate în armonizarea funcțiilor somato-vegetative. Vasodilatația precoce de la nivelul musculaturii striate în stare de activitate constituie un exemplu tipic din acest punct de vedere. La rândul său, sensibilitatea interoceptivă a diverselor organe interne participă la producerea reflexelor vegetative viscerale, autoreglarea și menținerea în limite normale a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
piele, injuria axonală rezultată se transmite ascendent (ortodromic) până la locul de bifurcație a fibrei senzitive, de unde coboară apoi antidromic pe traiectul filetelor din jur până la capilarele de vecinătate. Printr-un mecanism umoral insuficient cunoscut, stimularea antidromică a terminațiilor senzitive provoacă vasodilatație locală, producătoare de roșeață, edem și papulă (triada Lewis). Inițial s-a crezut că filetele senzitive astfel stimulate eliberează histamină sau acetilcolină, ale căror acțiuni vasodilatatoare sunt cunoscute. Incapacitatea drogurilor care blochează acțiunea acestor două substanțe, de a împiedica vasodilatația
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasodilatație locală, producătoare de roșeață, edem și papulă (triada Lewis). Inițial s-a crezut că filetele senzitive astfel stimulate eliberează histamină sau acetilcolină, ale căror acțiuni vasodilatatoare sunt cunoscute. Incapacitatea drogurilor care blochează acțiunea acestor două substanțe, de a împiedica vasodilatația antidromică a sugerat participarea posibilă fie a adenozinei fosfat, fie a plasmakininelor sau substanței P. Principalul răspuns al reflexului de axon este hiperemia pielii pe o suprafață de 5-10 mm în jurul zonei iritate. Scărpinatul, de exemplu, este urmat după aproximativ
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
imediata vecinătate a ariilor somatice și asociative corticale asigură apariția reacțiilor reflexe vegetative necesare pregătirii și desfășurării în limite normale a diferitelor forme de activitate cerebrală. Prin acest mecanism, contracția musculaturii striate, de pildă, ca manifestare somatică, se însoțește de vasodilatație locală și aport sanguin crescut, chiar de la începutul activității contractile a mușchiului. Tulburările vasomotorii asociate hemiplegiei de origine corticală sunt, de altfel, clasice, iar modificările pupilare și lăcrimarea din timpul stimulării zonei motorii a mușchilor extrinseci ai ochiului sunt bine
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în urma integrării și prelucrării aferentelor senzoriale specifice și nespecifice sosite la scoarță, nu numai răspunsuri somatice, ci și vegetative. Excitarea electrică a girusului sigmoid anterior, de exemplu, provoacă efecte presoare și tahicardie de natură adreno-simpatică, în timp ce stimularea circumvoluției suprasilviene produce vasodilatație, hipotensiune, apnee și intensificarea motilității intestinale pe cale parasimpatică. Numeroase alte arii corticale participă la procesele de integrare superioară somato-vegetativă, caracteristice scoarței cerebrale. În ariile 6, 8 și 9 ale cortexului premotor, au fost puse în evidență grupe de celule nervoase
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lor, receptorii se împart în arteriali, atriali și ventriculari. Presoreceptorii arteriali, de la nivelul sinusului carotidian și zonei endocardoaortice, acționează în sens inhibitor asupra centrilor vasomotori din bulb. Stimularea lor prin creșterea presiunii sanguine peste valorile normale deprimă centrii vasomotori, producând vasodilatație periferică, bradicardie și scăderea forței de contracție a inimii. Scăderea presiunii sub limitele valorilor staționare, reducând influența inhibitorie a zonelor reflexogene asupra centrilor vasomotori, va determina creșterea presiunii sistemice. Reacțiile compensatoare produse de distensia în plus sau în minus a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
emoțiile, starea de anxietate sau furie produc binecunoscutele modificări ale ritmului cardiac și a vasomotricității. Neocortexul, de asemenea, exercită influențe activante și inhibitorii asupra centrilor vasomotori bulbari, cu sau fără participarea hipotalamusului ca verigă intermediară. În timp ce stimularea cortexului motor provoacă vasodilatație promptă la nivelul musculaturii scheletice în stare de activitate, excitarea ariei premotorii (girus sigmoid anterior) determină răspunsuri inverse vasoconstrictoare și presoare generale. Reacțiile vasomotorii de origine corticală se produc fie pe cale directă corticospinală, ca în cazul vasodilatației din mușchii scheletici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cortexului motor provoacă vasodilatație promptă la nivelul musculaturii scheletice în stare de activitate, excitarea ariei premotorii (girus sigmoid anterior) determină răspunsuri inverse vasoconstrictoare și presoare generale. Reacțiile vasomotorii de origine corticală se produc fie pe cale directă corticospinală, ca în cazul vasodilatației din mușchii scheletici, fie indirect prin releul hipotalamic sau bulbar. De menționat că majoritatea influențelor nervoase centrale se exercită prin intermediul centrilor vasomotori subordonați din măduvă. Șocul spinal, produs de secțiunea măduvei la nivelul cervicalei VII, demonstrează participarea acestora la menținerea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
influența diverșilor factori nervoși și umorali. Fenomenul, cunoscut sub numele generic de vasomotricitate, are loc mai ales la nivelul teritoriului arteriolar, bogat în musculatură netedă și deosebit de sensibil la factorii neuroumorali de reglare a tonusului vascular. Prin mecanismul vasoconstricției și vasodilatației arteriolare se realizează scăderea sau creșterea rezistenței vasculare într-un anumit teritoriu, cu răsunetul funcțional local și general corespunzător. Relaxarea musculaturii netede arteriale va determina, pe plan local, creșterea fluxului sanguin în teritoriul respectiv, iar pe plan general, tendința la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasele coronare, cât și la mucoasa bucală și narine. Glandele sudoripare sunt, de asemenea, inervate de fibre simpatice colinergice, a căror stimulare duce la formare de bradikinină, puternic vasodilatatoare. După rezerpină sau guanetidină, eliberatoare de catecolamine, excitarea simpaticului constrictor determină vasodilatație, potențată de ezerină și inhibată de atropină. Intricarea morfochimică și funcțională dintre structurile simpatico-adrenergice pe de o parte și cele colinergice pe de alta fac adeseori dificilă diferențierea lor cu ajutorul mijloacelor curente de interferare farmacologică. Pe plan funcțional, descărcările eferente
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
substanțelor vasoconstrictoare fac parte în primul rând, mediatorii simpatico-adrenergici cu structură catecolaminică, noradrenalina și adrenalina. În timp ce noradrenalina provoacă efecte exclusiv constrictoare de 1,5-1,7 ori mai puternice decât ale adrenalinei, aceasta din urmă determină răspunsuri bifazice, vasoconstrictoare urmate de vasodilatație compensatoare. Acțiunea vasoconstrictoare a catecolaminelor se exercită cu predominență asupra teritoriului arteriolo-capilar și venelor din ariile splanhnică (splină, ficat, rinichi, intestin), pulmonară și cutanată. Vasele musculaturii striate, inimii și creierului fiind puțin afectate, permit deplasarea sângelui mobilizat din organele de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tip -adrenergic, mediatorii simpatici produc efecte coronarodilatatoare. Prin acțiunea indirectă (metabolică), catecolaminele intensifică glicoliza cu participarea AMP ciclic rezultat din activarea adenilciclazei membranare, crescând sinteza de acid lactic, dilatator și permeabilizant capilar. Acesta intervine probabil în faza a doua de vasodilatație compensatoare, alături de ionii de potasiu și plasmakininele formate secundar activării proteazelor (kalicreine) de către adrenalină (Rocha e Silva, 1963). Contrar catecolaminelor, a căror participare la homeostazia circulatorie se datorează acțiunii directe cardiovasculare, acetilcolina, ca mediator al fibrelor parasimpatice terminale și colinergice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
adrenalină (Rocha e Silva, 1963). Contrar catecolaminelor, a căror participare la homeostazia circulatorie se datorează acțiunii directe cardiovasculare, acetilcolina, ca mediator al fibrelor parasimpatice terminale și colinergice ganglionare, acționează mai complex. Prin acțiunea sa parasimpaticomimetică de tip muscarinic, acetilcolina provoacă vasodilatație periferică și inhibarea activității ritmice a cordului. Răspunsurile dilatator și cardioinhibitor sunt de scurtă durată, datorită inactivării imediate de către colinesteraze și apar potențate de ezerină și inhibate de atropină. Spre deosebire de catecolamine care activând prin intermediul receptorilor beta-adrenergici și a proteinei Gs
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
al variației conținutului în gaze sanguine a capilarelor, se realizează fenomenul de închidere și deschidere ciclică a patului capilar, cunoscut sub numele de vasomoție, cu frecvență joasă, de 6-12 cicluri pe minut. După teoria nevoii de oxigen a autoreglării metabolice, vasodilatația produsă de papaverină și nitriți s-ar datora inhibării consumului de O2. În afara oxigenului și cataboliților acizi, un rol nu mai puțin important revine histaminei, serotoninei și polipeptizilor vasoactivi discutați la capitolul privind hormonii locali. Histamina este un puternic dilatator
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
important revine histaminei, serotoninei și polipeptizilor vasoactivi discutați la capitolul privind hormonii locali. Histamina este un puternic dilatator arteriolar și constrictor venos, dublat de o marcată acțiune permeabilizantă a capilarelor. La rândul său, serotonina provoacă vasoconstricție în teritoriul splanhnic și vasodilatație cutanată, însoțită de veno-constricție, mai ales în sindromul carcinoid. Plasmakininele (bradikinina și kalidina) - rezultate din activarea enzimatică a proceselor kininoformatoare locale - produc, ca și cataboliții acizi, vasodilatație arteriolocapilară și creșterea permeabilității capilare la nivelul organelor în stare de hiperactivitate. Echilibrul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
permeabilizantă a capilarelor. La rândul său, serotonina provoacă vasoconstricție în teritoriul splanhnic și vasodilatație cutanată, însoțită de veno-constricție, mai ales în sindromul carcinoid. Plasmakininele (bradikinina și kalidina) - rezultate din activarea enzimatică a proceselor kininoformatoare locale - produc, ca și cataboliții acizi, vasodilatație arteriolocapilară și creșterea permeabilității capilare la nivelul organelor în stare de hiperactivitate. Echilibrul dintre formarea și inactivarea kininelor plasmatice pare a fi implicat în menținerea tonusului capilar general. Spre deosebire de plasmakinine, angiotensina acționează în sens vasoconstrictor și hipertensiv. Participarea sa nu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sanguin. În general, excesul de Na+ reținând apa, încarcă patul vascular și sensibilizează musculatura netedă vasculară față de principalele amine presoare. Deficitul creat de restricția sodată sau tratamentul cu saluretice predispune, dimpotrivă, la hipotensiune. La rândul său, K+ provoacă bradicardie și vasodilatație atât pe cale directă, cât și indirect prin mecanismul eliberării de acetilcolină. Ionii în general și Na+ în special, deoarece reprezintă 93% din conținutul ionic al plasmei, joacă un rol esențial în menținerea presiunii osmotice și intensitatea schimburilor lichidiene la nivelul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
va apărea în condițiile reducerii rezistenței periferice arteriolare, determinate de diminuarea tonusului simpatic. Concomitent cu tendința la hipertensiune sau hipotensiune, în primul caz se vor produce tulburări ale irigației periferice de tip ischemic, iar în cel de al doilea caz, vasodilatație arteriolo-capilară (fig. 79). Lichidul circulant din arborele vascular este cel de al treilea factor determinant al presiunii arteriale. El participă la realizarea și menținerea presiunii arteriale în limite normale pe două căi principale: prima este reprezentată de masa sanguină circulantă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]