9,893 matches
-
Sus din județul Soroca, într-o familie de intelectuali. în 1986 a absolvit Facultatea de Litere a Universității din Chișinău, iar în 1989 - doctorantura de pe lângă Institutul de Literatură "Maxim Gorki" din Moscova. în prezent este redactor pentru Republica Moldova al revistei Vatra din Târgu-Mureș. A publicat următoarele cărți: POEZIE. Lumina proprie, Chișinău, Ed. Literatura Artistică, 1986. Abece-Dor, Chișinău, Ed. Literatura Artistică, 1989. Levitații deasupra hăului, Chișinău, Ed. Hyperion, 1991. Cel bătut îl duce pe Cel nebătut, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1994. PROZĂ. Gesturi
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
o originalitate ce o ridică deasupra seriilor, promoțiilor, manifestelor și manifestațiilor. Unii critici care citesc doar cărțile ce le sînt trimise cu dedicații flatante n-au cum să știe asta. De aceea, Cronicarul s-a bucurat cînd a găsit în VATRA nr. 2 un text-portret dedicat de Dumitru Chioaru - el însuși poet și un bun critic de poezie - Judithei Mészáros, excepției pe care o reprezintă ea în literatura actuală: "Deși a publicat două volume: Îngeriada (Ed. Eminescu, 1991) și We all
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
am devenit mai prudent... în plină criză a criticii de întâmpinare, Editura Cartea Românească publică o remarcabilă culegere de cronici literare, Graffiti, semnată de o necunoscută din Târgu-Mureș, Nicoleta Sălcudeanu. Unii pasionați de literatură, care citesc reviste din provincie ca Vatra sau Discobolul, au întâlnit, fără îndoială, acest nume, sub texte critice inteligente, de o ironie elegantă. însă mulți cititori, sunt sigur, nici n-au auzit de el. Nicoleta Sălcudeanu s-a născut acum patruzeci de ani, la Târgu-Mureș. Este absolventă
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]
-
în grupul clujean de autori tineri care se revendicau estetic de la modernitatea europeană, de la modernismul târziu, crescut dintr-o cultură bine asimilată, într-o vreme dură, a dictaturii ideologice ceaușiste. Din spiritul riguros al Echinoxului s-a născut și revista Vatra (unde Alexandru Cistelecan, Virgil Podoabă, Aurel Pantea fac o excelentă echipă de foști și pereni "echinoxiști") și Familia unde Ion Simuț, Ioan Moldovan și Traian Ștef continuă principiile revistei clujene: ținută etică și refuzul provincialismului, perspectiva europeană a valorilor. Din
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
Cronicar Tezele din iulie Revista tîrg-mureșană VATRA consacră o parte a numărului 8 pe anul curent împlinirii a treizeci de ani de la faimoasele Teze din iulie. La 6 iulie 1971, oarecum pe neașteptate, N. Ceaușescu prezintă, în cadrul unei ședințe de Comitet Executiv al CC al PCR, 17
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
politico-ideologice". Cîteva zile mai tîrziu, N.C. revine cu o expunere cuprinzătoare a sensului acestor propuneri la o Consfătuire de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative. Ambele texte sînt reluate in extenso în Vatra. În noiembrie 1971 avea loc o plenară a CC al PCR pe aceleași probleme. Pentru ca în 2-3 august 1983 să se țină la Mangalia o nouă întrunire, un fel de punct terminus dintr-un proces, care mai comportă și alte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
de ce și de ce în acel moment N.C. a venit cu ideea unei "revoluții culturale" în România, cum a fost numit (evident, nu public, și nu în țară) evenimentul, după modelul revoluției culturale din China lui Mao. Dintre scriitorii invitați de Vatra să comenteze Tezele, unii (D. Chirilă, M. Iorgulescu) nu sînt de acord cu importanța tradițional acordată influenței vizitei lui N.C. în Asia de Răsărit, în China, asupra schimbării atitudinii sale. Alții (G. Dimisianu, A.I. Brumaru) nu acceptă nici măcar că a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
pentru faza a treia a regimului (prima, în anii '50, a comunismului internaționalist de tip sovietic, a doua, în anii '60, a unui vag comunism liberal și național) și anume aceea a național-comunismului, cu pulsiuni fasciste și xenofobe. Gestul revistei Vatra de a fi readus în dezbatere Tezele din iulie '71 este demn de toată lauda. Un cancer al istoriei De multă vreme n-a înregistrat Cronicarul în presa centrală din România ca în aceeași zi toate editorialele să fie consacrate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
planuri dintre etic și estetic s-a făcut simțită mai acut după 1893, cînd echilibrul între cei doi termeni ai relației s-a rupt agravant, în favoarea unui eticism didactic și greoi. Excepție a făcut Mara care apare din 1894 în Vatra și, în 1906, în volum. În sfîrșit, se cuvine menționat că realismul transfigurării lumii rurale nu trădează adevărul structurilor sociale. Aceste comunități închise nu sînt deloc înfățișate ca unidimensionate social. Diferențierea socială apare ca o realitate bine desenată, cu consecințele
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
Cronicar Despre debutanți. Numai de bine Sub acest titlu cu sugestie de postumitate își așează dl Al. Cistelecan editorialul din VATRA nr. 4-5 din 2001 consacrat ultimilor debutanți literari din mileniul II și celor dintîi din mileniul III. Dl Cistelecan suferă de un pesimism îndreptățit. D-sa observă că niciodată în trecut nu s-a debutat mai ușor, atît în reviste
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15943_a_17268]
-
real", precizează dl Cistelecan. E prea frumos spus ca să nu fie adevărat. Lucrurile chiar așa stau. Și citind Cronicarul cu oarecare atenție prezentările care urmează, ale unor cărți de debut, a descoperit că discernămîntul nu este nici chiar în ancheta Vetrei însușirea cea mai remarcabilă. Titlul editorialului conține nuanța exactă. Dezavantajul situației constă în aceea că debuturile din ziua de azi nu mai consacră. "Revistele îi publică, dar nu îi bagă în seamă, își continuă dl Cistelecan operația sa fără anestezie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15943_a_17268]
-
politicii românești: lasă-i să fiarbă în suc propriu!" Dincolo de luciditatea editorialului și de valoarea ideii ca atare din anchetă, Cronicarului îi mai stau pe limbă cîteva remarci. Prima: provincia iese net avantajată din lista de nume de debutanți din Vatra. O discriminare inversă decît aceea curentă, e drept, dar o discriminare. A doua: nici măcar toată provincia nu e de față în anchetă. Moldova lipsește, Craiova, lipsește, Ardealul și Banatul fiind fruncea, mai exact Tg. Mureșul, Brașovul și Timișoara. Dar astea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15943_a_17268]
-
curentă, e drept, dar o discriminare. A doua: nici măcar toată provincia nu e de față în anchetă. Moldova lipsește, Craiova, lipsește, Ardealul și Banatul fiind fruncea, mai exact Tg. Mureșul, Brașovul și Timișoara. Dar astea sînt nimicuri. Ca de obicei, Vatra are idei bune pentru care Cronicarul își exprimă cea mai cordială invidie. Proprietățile regelui la drept vorbind Pe seceta de subiecte a verii ziariștilor, curată mană cerească a fost noua cerere de restituire a proprietăților Regelui. Chestiunea i-a reanimat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15943_a_17268]
-
încîlcite, dar tonul dominant era un fel de jubilare scabroasă care-i întina pe toți la fel. Singurul zîmbet îl aduceau savuroasele selecții din revistă, decupate de Al. Călinescu. Am mai urmărit niște polemici și mai joase în altfel excelenta Vatra. Bineînțeles, oricine trebuie să aibă dreptul la un punct de vedere, dar degenerarea limbajului, transformarea lui într-un pamflet obscen, demn de Alcibiade, nu poate fi ceva bun, oricît de gustat ar fi de galerie. De cînd nu ai mai
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
acea zonă lucrurile stăteau oarecum diferit față de Moldova și Muntenia. Cu mintea de pe urmă a ardeleanului, aș spune că lucrurile stăteau nu doar diferit, ci și foarte prost. Nu doar pentru "emanați", ci și pentru ideea de democrație și normalitare. "Vatra Românească" mai întâi, defunctul P.U.N.R. ulterior, și P.R.M. în clipa de față au constituit forțele care, într-un fel sau altul, au dat "culoarea locală" transilvăneană. Și tot acolo și-au aflat originea câteva dintre mega-escrocheriile care ne-
Cine s-a săturat de Ardeal? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15741_a_17066]
-
reîntîlnim în următorii ani în redacția Fundațiilor Regale și la revista Luceafărul. Publică volumele de versuri Poemii și Navigând, navigând, un volum de nuvele Palatul de toamnă, studii despre Tudor Arghezi și Mateiu Caragiale, în timp ce colaborează la revistele România literară, Vatra Românească, Contrapunct. Cartea de față - Grădini în podul palmei - conține 11 ficțiuni și un "scurt excurs autobiografic", cu o bizară tentă atemporală, combinată cu ludicul unei ironii constructive. E ceva din spațiile larg deschise și fără loc pe harta istoriei
Hărți inexistente by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16226_a_17551]
-
în copilărie". Prin urmare, notificarea a două axe tematice, pămîntul (locul) și timpul, prima vizînd statornicia, a doua mobilitatea care dă preț celei dintîi: ""Împămîntenirea" viziunii, ca fapt creativ, a coincis nu numai cu "împămîntenirea" poetului, cu întoarcerea sa la "vatră" ca eveniment biografic, ci și cu elaborarea unei doctrine virile a "pământului", propusă în liniile tradiționalismului". Criticii confirmă în cor inspirația telurică a lui Pillat. Pentru Șerban Cioculescu, "Ion Pillat este cîntărețul acelei "terra mater", în toate înțelesurile expresiei, de la
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
imaginant și structurant al viziunii. Pămîntul său e mai curînd dogmatic decît spontan, cultivat printr-un demers strîns al ideologiei și rareori el este, în substanța sa, o centrală generativă a imaginarului". Teza de căpetenie pe care mizează criticul de la Vatra e cea a "preeminenței acvaticului asupra teluricului". Apa devine, așadar, cheia de boltă a creației lui Ion Pillat și pentru a-și argumenta unghiul de vedere, Al. Cistelecan se adresează nivelelor "pulsatile", "sub-ideologice" "sub-ideatice" și "sub-formale" ale textului. Delicios detectivistic
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
Cronicar Exercițiu de suferință Un scurt interviu cu Mira Nedelciu, soția regretatului Mircea Nedelciu, publică, în VATRA 12/2000, Sorin Preda. Cu o lună înainte, în noiembrie trecut, prozatorul ar fi împlinit 50 de ani. Nu i-a apucat. Mira Nedelciu își aduce aminte că, în ziua nunții, Mircea i-a spus: Vei fi o văduvă tînără
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
țară, cu o fereastră sub formă de inimă deasupra căreia scrie: Orar. Manele 15-20. Asta ne-aduce aminte că Mădălin Voicu a botezat manelele (într-o recentă declarație acordată unui cotidian): mamele cu silicon. Pe buza penalului Ne întoarcem la Vatra ca să semnalăm două lucruri. Mai întîi, cîteva texte ale lui Liviu Ioan Stoiciu, cenzurate la Contemporanul și la Cotidianul în secolul trecut. Revista tîrgmureșană le publică împreună cu explicațiile autorului care se miră că, bunăoară Contemporanul, i-a refuzat două articole
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
de limba slobodă a romancierului pamfletar? Din nefericire, epistola e plină de acuzații care, dacă nu vor fi (și nu vor fi!) probate, îl expun pe autor unor procese de calomnie. Și, vai, solidari, conform legii, și pe diriguitorii revistei Vatra. Cenzura era, ea, o oroare, dar ferea publicațiile de asemenea neplăceri! Să sperăm că, generoși cum sînt, scriitorii porcăiți de Paul Goma îl vor ierta și de data aceasta. Schimbări și schimbări Nici nu s-au scurs trei luni de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
Z. Ornea și Mircea Iorgulescu sprijină această părere) nici că intelectualitatea postdecembristă a fost, în întregul ei, inertă, incapabilă de reacție la noile puseuri naționaliste, la vadimism, funarism și restul. Chiar revista Dilema, care publică scrisoarea, dar și altele, precum Vatra de la Tîrgu Mureș, Sfera politicii, 22, Orizont de la Timișoara, Familia de la Oradea, Adevărul literar și artistic, nu în ultimul rînd România literară, au reacționat în spirit liberal și democrat, și de stînga și de dreapta, la toate aceste fenomene. De unde
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]
-
în înregistrarea variantelor vechi și regionale. Aș vrea să notez doar cîteva observații marginale asupra ultimelor volume apărute. Se observă, de pildă, o schimbare de perspectivă în interpretarea etimologică: la țap (Tomul XII, partea 1, Litera Ț, 1994), sau la vatră (1997) explicația e tranșantă: "cuvînt de origine traco-dacă. Cf. alb. (...)." Volumele anterioare optau, prudent - a se vedea mazăre, mînz, searbăd - pentru o simplă trimitere, cu confer, la albaneză (strategie păstrată și de DEX); în seria veche (v. barză, brad), albaneza
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
nu mai credem în cei puși să vegheze la respectarea lor. Totul e brambura. Proprietatea ba se restituie, ba e "un moft"; ba se garantează, ba se ocrotește. Pentru abuzuri și înșelăciuni ba intri în pușcărie, ba ești lăsat la vatră ca debil fizic și deosebit de mintos. Polițistul ba te înșfacă, ba te iartă după cum știi sau nu știi să-i dai "dreptul" (expresia datează din timpurile răposatului). Ce e adevărul, ce e dreptatea? Mai au ele vreun rost pe lume
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
Cronicar Cum poate fi cineva scriitor român evreu Sub acest titlu, revista VATRA (numărul dublu 10-11/2000) publică un amplu grupaj (anchetă, texte literare, articole etc.) consacrat "condiției scriitorului român-evreu stabilit în Israel". Precizarea aparține lui Al. Cistelecan, într-un preambul de o singură pagină, dar care este lucrul cel mai limpede din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16421_a_17746]