10,163 matches
-
Folosind cuvintele sfinților putem spune că teama de gheenă ne oferă o credință care face să ne ferim de contactul cu viciile<footnote Sf. Ioan Casian, Convorbirile duhovniceștiă, p. 504. footnote>. Privind spre latura opusă, nu teama de focul cel veșnic și de osândă ne poate îndemna să ne despărțim de păcat, ci speranța și dorința împărăției<footnote Ibidem. footnote>, dorirea de bunătăților ce vor să fie, poftă de împărăția lui Dumnezeu<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățăturiă, cartea a
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
sfârșit amar, că gândirea de acum din trupul tău, pricinuită de plăcere va naște viermele cel înveninat (Is. 66, 24, Mt. 9, 44, 48) care te va munci în veci în iad și că înflăcărarea trupului va ajunge mama focului veșnic. Ei bine atunci plăcerile vor pleca îndată fugărite; și minunată potolire și liniște se va pogorî în sufletul tău<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântăriă, omilia III, 7, p. 373. footnote>. În acest fel, mintea este ocupată cu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
contemplație, în Filocalia..., vol. VI, p. 236. footnote>. Din această pricină s-a făcut lupta noastră față de cele de aici mai grea. Adam este alungat din raiul care este pentru el preînchipuirea vieții viitoare nedestrămate și o icoană a Împărăției veșnice<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice și etice..., p. 118. footnote> și după a cărui amintire va păstra el și urmașii săi dorința înfocată de a se întoarce. De acum înainte el va parcurge un drum de suferințe, dureri
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
căderea protopărinților, pentru ca ei să poată supraviețui, Dumnezeu i-a îmbrăcat, prin milostivirea Sa, în hainele de piele. Observăm că acestea reprezintă un element ce le-a fost adăugat și nu unul constitutiv, adaus pe care prin învierea spre viața veșnică îl lepădăm: Dezbrăcând haina moartă și murdară făcută din piele de animal, cu care am fost îmbrăcați înțeleg prin aceste piei forma firii animale cu care ne-a acoperit legătura noastră cu viața sensibilă -, aruncăm cu ea tot ce ne-
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
al urmașilor lui, uneori până la pătarea cu sângele crimelor, al războaielor suscitate de egoismul, de lăcomia, de invidia lor. Păcatul a introdus între oameni egoism, poftă după cele neesențiale, slăbirea spirituală, moartea sufletească, urmată de moartea trupească și de moartea veșnică. Sensul integral al existenței a devenit prin aceasta greu de deslușit, pretându-se la nenumărate păreri divergente, pricinuitoare la lupte între oameni. S-a umbrit orizontul sigur al valorii și existenței netrecătoare a persoanei umane<footnote Dumitru Stăniloae, op. cit., p.
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
din ea și din om, aceasta nu mai are maleabilitatea originară și nici omul forța spiritului prin care să o poată conduce spre deplina stare de mediu de comunicare între Dumnezeu și el și între el și semenii săi. Fiul veșnic al lui Dumnezeu S-a făcut om muritor, ca omului devenit din pricina păcatului muritor să-i dăruiască viața veșnică (Romani 6, 23). Centrul lucrării mântuitoare a Fiului întrupat se găsește în jertfa de răscumpărare a omului din robia păcatului și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
o poată conduce spre deplina stare de mediu de comunicare între Dumnezeu și el și între el și semenii săi. Fiul veșnic al lui Dumnezeu S-a făcut om muritor, ca omului devenit din pricina păcatului muritor să-i dăruiască viața veșnică (Romani 6, 23). Centrul lucrării mântuitoare a Fiului întrupat se găsește în jertfa de răscumpărare a omului din robia păcatului și a morții, și de împăcare a omului cu Dumnezeu. Dacă plata păcatului săvârșit în om a fost moartea, prețul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
l-a oferit Dumnezeu, am putea răspunde cu toată siguranța: viața. Și aceasta nu numai pentru că în timpul vieții ne putem bucura de frumusețile acestei lumi, ne putem împlini dorințele, dar mai ales că după această viață (existență), ne așteaptă viața veșnică. Dintotdeauna, nașterea unui copil a fost un prilej de bucurie. De această bucurie negrăită sunt cuprinși părinții, frații, rudele apropiate și noi toți care aflăm de acel eveniment. Dar cel mai mult se bucură mama și această bucurie trebuie să
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
creat-o, El vrea oameni, ca să aibă aleși, vrea să populeze pământul, pentru a fi populat și cerul. Dar vrea aceasta numai în cadrul căsătoriei, adică în anumite condiții, care-l pun în măsură de a realiza cu folos menirea Sa veșnică. Vedem aceasta din textele în care se poruncește omului să se păzească de sărutul străinei și să se îndepărteze de drumul ce duce la ea. Sfânta Scriptură arată că toți copii sunt un dar de la Dumnezeu (Facere 20, 17-18; 25
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
este după chipul și asemănarea cu Dumnezeu), Sf. Maxim Mărturisitorul precizează: Patru dintre însușirile dumnezeiești care susțin, păzesc și izbăvesc cele ce sunt le-a împărțit Dumnezeu pentru bunătatea Sa desăvârșită, aducând la existență ființa rațională și mintală: existența, existența veșnică, bunătatea și înțelepciunea; dintre acestea primele două le-a dăruit ființei, iar ultimele două, adică bunătatea și înțelepciunea, capacității de-a voi. Aceasta pentru că ceea ce este El prin ființă să ajungă și zidirea prin împărtășire. Pentru acestea se spune despre
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
adică bunătatea și înțelepciunea, capacității de-a voi. Aceasta pentru că ceea ce este El prin ființă să ajungă și zidirea prin împărtășire. Pentru acestea se spune despre ea că s-a făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu; după chipul existenței veșnice ca existență veșnică; căci, deși nu e fără început, este fără de sfârșit; și după asemănarea Celui bun și drept după ființă, cel bun și înțelept după har. Adică toată firea rațională este după chipul lui Dumnezeu; dar numai cei buni
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
înțelepciunea, capacității de-a voi. Aceasta pentru că ceea ce este El prin ființă să ajungă și zidirea prin împărtășire. Pentru acestea se spune despre ea că s-a făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu; după chipul existenței veșnice ca existență veșnică; căci, deși nu e fără început, este fără de sfârșit; și după asemănarea Celui bun și drept după ființă, cel bun și înțelept după har. Adică toată firea rațională este după chipul lui Dumnezeu; dar numai cei buni și înțelepți sunt
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
și să roage pe Dumnezeu din tot sufletul să o ierte, ca prin aceasta să facă să înceteze strigătul pe care-l înalță cel ucis și care cere răzbunare, ca să împiedice înfricoșătoarele pedepse care îi sunt pregătite, atât pe cele veșnice, cât și pe cele vremelnice.<footnote Pr. Prof. Dr. P. Semen, Atitudinea Bisericii față de pruncucidere, divorț, abandonul de copii, droguri și homosexualitate, justificată de Sfânta Scriptură, în rev. Teologie și Viață, An IX, Nr. 7-12, Iași, 1999, pp. 84-85. footnote
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
variabilă, dimensiunea logofatică a apofatismului Sfântului Grigorie răzbate prin omiliile la Cântarea Cântărilor. Într-o imagine simplă, și totuși mișcătoare, a uniunii, în omilia întâi, mireasa își pune gura pe gura Mirelui, care țâșnește ca o fântână cu cuvintele vieții veșnice<footnote Ibidem, 32. Sfântul Grigorie comentează asupra Cântului 1, 2: „Să mă sărute cu sărutările gurii lui”. footnote>. Ca rezultat al acestei uniuni, gura miresei este umplută cu cuvintele vieții veșnice și astfel, în uniune cu fântâna Cuvântului, mireasa însăși
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Mirelui, care țâșnește ca o fântână cu cuvintele vieții veșnice<footnote Ibidem, 32. Sfântul Grigorie comentează asupra Cântului 1, 2: „Să mă sărute cu sărutările gurii lui”. footnote>. Ca rezultat al acestei uniuni, gura miresei este umplută cu cuvintele vieții veșnice și astfel, în uniune cu fântâna Cuvântului, mireasa însăși este transformată într-o fântână de cuvinte, „dorind tuturor să fie salvați și dorind fiecărei persoane să se împărtășească de acest sărut”<footnote Ibidem, I, GNO, 33.2-4. footnote>. Același motiv
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Ortodoxe Răsăritene, traducere de Dr. Dumitru Stăniloae, Sibiu, Arhidiecezana, 1930, p. 143. footnote>. În acest sens, Sfântul Grigorie de Nazianz afirmă: „În calitate de pământ, sunt legat de viața pământească; însă eu fiind și o părticică dumnezeiască, port în mine dorința vieții veșnice”<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, Poeme dogmatice, VIII, P.G. XXXVII, col. 452AB. footnote>. Reiese de aici că omul, prin sufletul său nemuritor, în care Ziditorul a sădit încă de la creație dorința vie după viața veșnică și lumea celor de sus
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
port în mine dorința vieții veșnice”<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, Poeme dogmatice, VIII, P.G. XXXVII, col. 452AB. footnote>. Reiese de aici că omul, prin sufletul său nemuritor, în care Ziditorul a sădit încă de la creație dorința vie după viața veșnică și lumea celor de sus, va năzui fără încetare, începând din viața aceasta și continuând în veșnicie, „să cunoască și să se unească cu Dumnezeu, obiectul nemărginit al cunoașterii și, implicit, al fericirii sale”<footnote Magistrand N. V. Stănescu, „Cunoașterea lui
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
a Celui dorit”. Altfel spus, a văzut o frumusețe pe care nu speră să o mai vadă, și a văzut necircumscrierea lui Dumnezeu, sau a cuprins faptul că e necuprins. Astfel, nu numai în această viață, ci și în viața veșnică frumusețea dumnezeiască și necircumscrierea ei se arată mereu mai mare, dar și lipsa speranței de a o vedea întreagă sporește. „Simțirea frumuseții pe care nu speră să o privească e mai mare decât toate frumusețile. Într-un fel îți dai
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
viața divină se scurge (εἴσρεον) în suflet, dilatându-i capacitatea; excesul vieții divine debordează mereu (συμπλημμυρεῖν) sufletul. Avem aici perspectiva sufletelor concepute ca universuri ale harului, în expansiune infinită. Este imaginea pe care ne-o dă Sfântul Grigorie despre viața veșnică. Cu cât dispare ceea ce reținea ardoarea dorinței, cu atât sufletul, eliberat de aceste legături, se străduiește spre o ardoare crescândă, în profunzimile infinite ale divinității<footnote De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 401AB. footnote>. Dorința umană de a-L
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Moise sau ale miresei din Cântare. Nu există un sens al insatisfacției că această comuniune a lor cu Dumnezeu se amplifică la fiecare nouă întâlnire. Pur și simplu, aceasta se întâmplă când o creatură finită Îl întâlnește pe Dumnezeu Cel veșnic. Sfântul Grigorie prezintă o schiță succintă a acestei ontologii a dorinței în omilia a VI-a a operei In Canticum canticorum. Pentru Sfântul Grigorie, a fi uman înseamnă a fi înrădăcinat în paradox. A fi uman este a fi finit
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
eternei frustrări” decât Jean Daniélou. El argumentează că intuiția pătrunzătoare a Sfântului Grigorie spune că sufletul uman este, prin natura sa, o ființă dinamică, activă, care se află mereu în mișcare, înainte sau înapoi. De aici rezultă că, în viața veșnică, în care sufletul se poate deplasa doar înainte, sufletul se mișcă „din slavă în slavă”, și astfel, se mișcă de la un moment de satisfacție la altul. Deși sufletul nu îl poate înțelege pe Dumnezeu dintr-odată, așa cum Se cunoaște Dumnezeu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
care duce mai departe cântecul neamului lui, la fel ca neamurile rămase”<footnote Bucuța, Emanoil - Pietre de vad, vol. III, București, Editura Școalelor, 1943, p. 362; footnote>. Cea mai potrivită caracterizare a muzicianului comemorat la semicentenarul trecerii sale la cele veșnice pare a aparține eminentului său contemporan, Dimitrie Cuclin - o altă figură poliedrică a muzicii românești - caracterizare scrisă la 27 mai 1965, la aflarea deciziei Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor de a restitui întreaga operă a profesorului: „Se poate afirma că muzicologiei
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
ci ar fi rezultatul unor calcule meschine. Cu alte cuvinte, scriu "de bine" doar atunci când pot stoarce din elogii un avantaj. Și pentru că veni vorba: ce-oi fi sperat să obțin de la dl Mihai Șora?! Te pomenești că secretul tinereții veșnice! Promit că dacă-l obțin, am să i-l dezvălui pe loc d-lui Stănescu! Hârșit în strategii de acest tip - că doar n-a lucrat atâta amar de vreme la "Scânteia"! -, dl Stănescu nu spune de-a dreptul ceea ce
Lauda calomnioasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10066_a_11391]
-
sunt de un intertextualism care face deliciul filologilor. Nu lipsesc aluziile la cărțile populare, teatrul baroc, Goethe, E.T.A. Hoffmann, Heine, Rilke, Brecht, Walter Benjamin ș.a., nici trimiterile la propria biografie, decriptabile pentru cunoscătorii volumului său de memorii , Viața în veșnică schimbare" (Leben im Übergang), care urmează să apară în acestă iarnă la editura Königshausen & Neumann din Würzburg și din care au apărut deja fragmente prin reviste. În Mulțumirile puse, ca o glumeață imitare a structurii cărților științifice, la începutul volumului
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
o agendă secretă, "scepticii" nu-și ascund disprețul față de orice întreprindere de oarecare anvergură: "Degeaba vă zbateți! Nu iese nimic din eforturile voastre. Vă pierdeți timpul. Pe cine interesează concluziile voastre?". După ei, ar trebui să ne resemnăm cu blestemul veșnicului "nenoroc românesc" și, cu capul plecat, să acceptăm zoaiele turnate în cap și de istorie, și de vremelnicii ei administratori. Energici când e să te pună la punct, devin flasci ca fularul dacă-i întrebi ce competențe au în domeniul
Parastasul istericilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10087_a_11412]