425 matches
-
simțea loviturile pietrelor, nu se gândea la 148 Suferința și creșterea spirituală rănile trupului, ci era cu ochii ațintiți către Hristos, de El se simțea ocrotit. Hristos trăia și lucra În sufletele și În trupurile muceni‑ cilor. Cu cât se veștejea mai mult mâna mucenicului, cu atât voința Îi era mai Înflăcărată, Întrecea În strălucire chiar jăratecul cărbunilor, scân teía mai tare decât cărbunii. Mucenicul nu simțea vâlvătaia acestui foc material care Îl Învăluia din afară, pentru că Înăuntrul lui ardea focul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
dintre emoții și sănătate este formulată limpede din punctul de vedere al lui qi În Tratatul de medicină internă al Împăratului Galben, după cum urmează: Furia crește qi-ul, bucuria calmează qi-ul, supărarea risipește qi-ul, teama scade qi-ul, surprinderea Împrăștie qi-ul, epuizarea veștejește qi-ul, gândirea concentrează qi-ul. Furia vatămă ficatul, extazul vatămă inima, Îngrijorarea vatămă splina, mâhnirea vatămă plămânii, iar teama vatămă rinichii. Aici, qi este privit ca legătura esențială dintre sănătatea noastră psihică și cea fizică. Este evident că emoțiile noastre sunt
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
ei se dezvoltă deplin. La 28 de ani (4 × 7) trupul i-a ajuns la vigoarea deplină și părul la lungimea maximă. La 35 de ani (5 × 7) qi-ul rinichilor ei Începe să scadă. În consecință, fața Începe să se veștejească și părul să cadă. La 42 de ani (6 × 7) qi-ul rinichilor ei devine insificient. Când ajunge la 49 de ani (7 × 7) meridianul Ren slăbește și, ca rezultat, se oprește ciclul menstrual. Pentru un bărbat, qi-ul rinichilor Începe să
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
pentru a se Încredința de mijloacele lor de viețuire” , iar pe „cei mai murdari dintre evrei” să nu-i lase să se așeze În clădirile din centrul orașului Iași, deoarece „știu cât cuvântul de evreu este astăzi de impopular, fiind veștejite Încercările evreilor de a se sustrage de la obligațiile cetățenești” . Cu toate că se declara În dezacord cu Mihail Kogălniceanu În această chestiune, cenzorul propunea să se acorde totuși viza de tipar, cu condiția ca Îngrijitorul lucrării să introducă, Într-o notă de la
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
neatins, iar Ceaușescu să apară ca soluție salvatoare la greșelile din „obsedantul deceniu”, este rezolvată strălucit în Puterea și Adevărul. Ilustrate cu flori de câmp (1975) este un „strămoș” al lui 4,3,2 de Cristian Mungiu, în care este veștejită ideea avortului clandestin, finalul, spre deosebire de Palme d’Or-ul lui Mungiu, fiind tragic. Comediile ușoare, seria musicalurilor Veronica, Mama, Cântecele mării, Gloria nu cântă, seria Haiducilor, coproducțiile lui S. Nicolaescu vin să asigure procentul leninist de divertisment pus alături de propagandă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
N, echivalentul pe planetă noastră a unei mase de 3,7 Kg. *Factorii ce contribuie la existența vieții Apa și aerul sunt factori naturali principali, din mediul înconjurător, absolut necesari viețuitoarelor de pe planeta noastră: plante, animale și om. Plantele se veștejesc și mor fără apă suficientă, așa cum se întâmplă în timpul secetelor mari. Animalele ierbivore nu au, în acest caz, hrană, nu-și pot îngriji puii, nu cresc, murind și ele. Animalele carnivore fără hrană și fără apă dispar la rândul lor
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Solanaceae, Coniferae etc. Simptome. Plantulele răsărite din teren infestat prezintă în zona coletului o brunificare a țesuturilor care se extinde atât în sus pe tulpină cât și în jos spre rădăcină. Tulpinițele se subțiază în zona atacată iar plantula se veștejește și se culcă pe pământ unde va putrezi în întregime . Simptomele apar sub formă de vatră de atac ce se extinde repede, în cazul în care temperatura se menține la 20-30oC și umiditatea este peste 90 %. În 2-3 zile întreaga
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
special în ciclul doi de cultură. În sere sau solarii pierderile pot varia de la 30 % până la compromiterea culturii. Simptome. Tomatele pot fi infectate în toate fenofazele, frunzele prezentând pe margini sau spre vârf pete hidrozate (verde închis). Țesuturile afectate se veștejesc, se brunifică și frunzele se răsucesc spre partea superioară. În condiții de umiditate atmosferică pe fața inferioară a limbului frunzelor, în dreptul petelor apare un puf, nu prea dens, de culoare albă. Pețiolurile frunzelor, lăstarii și tulpinile atacate, prezintă pete alungite
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
forma unor pete conturate, în dreptul cărora se formează o pâslă miceliană mai densă și cu aspect pulverulent, datorită formării conidiilor. Lăstarii nelignificați pot fi acoperiți de pâsla miceliană care apare ca un manșon albicios; cei puternic atacați se îndoaie, se veștejesc și apoi se usucă. Pe lăstarii atacați, ciuperca formează uneori cleistotecii care conțin asce cu ascospori dar la noi în țară cleistoteciile au fost semnalate foarte rar. Atacul pe fructele tinere sau în curs de maturare este asemănător cu cel
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
îndoaie în formă de cârlig și se usucă. Florile atacate prezintă petalele deformate, în sensul că limbul petalelor se îngustează, uneori chiar se despică în două, pierd culoarea alb-roză și devin albe iar în unele cazuri se îngroașă și se veștejesc. Florile atacate denumite și "flori de ceară" se usucă fără a forma fructe. La soiurile de măr sensibile la făinare, această formă de atac duce în unii ani la importante pierderi de recoltă. Atacul pe fructele tinere determină o stagnare
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mai întâi foliolele de pe o parte a pețiolului apoi atacul se generalizează . Plantele parțial ofilite sunt debilitate, creșterea este încetinită și în final planta se usucă. În condițiile din seră, evoluția agentului este rapidă, așa încât în câteva zile planta se veștejește în totalitate, chiar dacă la începutul atacului, veștejirea este observată numai ziua. Secțiunea transversală a tulpinii, relevă brunificarea pereților vaselor conducătoare, brunificare ce se observă și în secțiunile efectuate în pețiolul frunzelor. În vasele conducătoare, se observă prezența miceliului ciupercii care
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
dorim cu adevărat să ne cunoaștem mai bine ca neam, vom găsi argumente suficiente în cultura noastră populară. Acest „credo” ar trebui să ne însoțească mai pregnant în acest început de mileniu când anumite atitudini politice ori intelectualiste încearcă să veștejească ideile existenței naționale și specificul său cu totul deosebit în peisajul cultural și spiritual al Europei.” Toate cele 15 ediții au fost vernisate de criticul de artă prof. univ. dr. Gheorghe Arion. care preciza în prefața albumului: „Ca unul ce
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
dorim cu adevărat să ne cunoaștem mai bine ca neam, vom găsi argumente suficiente în cultura noastră populară. Acest „credo” ar trebui să ne însoțească mai pregnant în acest început de mileniu când anumite atitudini politice ori intelectualiste încearcă să veștejească ideile existenței naționale și specificul său cu totul deosebit în peisajul cultural și spiritual al Europei.” Toate cele 15 ediții au fost vernisate de criticul de artă prof. univ. dr. Gheorghe Arion. care preciza în prefața albumului: „Ca unul ce
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
politice, noi le vom pune pe banca acuzaților în același rând cu furtul, omorul și orice altă crimă ticăloasă și josnică. Atunci opinia publică va confunda, în gândul său, această categorie de crime cu mârșăvia tuturor celorlalte și o va veșteji cu același dispreț. Noi ne-am propus (și sper că am reușită să împiedicăm pe creștini de a combate răzvrătirile în modul acesta. În acest scop, prin presă, în discursurile noastre publicate în manualele de istorie bine făcute, am făcut
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
de poți adevărul, rostit de-al dușmanilor desfrânate oști... răstălmăcit minților bolnave, să-l auzi împletit cu-nșelăciunea, în curse uriașe pentru proști... de poți să ai curajul a privi ruina, ce întunecă privirea-ți slabă, într-o ireparabilă toamnă veștejită de-atâta osteneală; veșnicie a bătrâneții în sărăcia de senin, ce-mpotmolintu-te-a-n venin... având frântura-ndrăznelii, de-a te-ntoarce cu ochii largi spre cer, iar cu mâinile înțărânate, palate a ctitori din efemer... de poți pe-un mărgăritar-de-zar, averea-ți
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
Primele simptome apar pe partea însorită a plantelor unde, sub teaca frunzelor, tulpinile prezintă pete verzi închis cu aspect umed, de 10-20 cm lungime. Tulpinile se înmoaie, se distrug țesuturile și plantele se frâng. Frunzele situate deasupra zonei bolnave,se veștejesc și se usucă în perioada premergătoare înfloritului. Rădăcinile sunt înroșite și devin sfărâmicioase iar ca urmare plantele nu formează știuleți (fig. 26). Transmitere-răspândire. Bacteria nu se transmite prin semințe, dar ea se păstrează în resturile vegetale de pe câmp 27-36 săptămâni
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
iar la noi a fost semnalată în 1960 în județul Cluj. Deși, bacteria este destul de răspândită, nu produce pagube mari nici la fasole, nici la soia. Simptome. Plantele atacate prezintă o veștejire a frunzelor bazale, apoi pe măsură ce boala evoluează, se veștejește tot aparatul foliar. Frunzele au marginile răsucite spre partea superioară, atârnă în jos dar rămân mult timp verzi. În acest stadiu de atac simptomele pot fi confundate cu cele produse de Fusarium oxysporum f.sp. phaseoli Kends. et Snyder. În
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tomate, banan dar, trece și la alune de pamânt, bumbac și ricin. Simptome. Bacteria oprește creșterea în înălțime veștejirea și îngălbenirea frunzelor. Deși, infecțiile se pot produce pe toată perioada de vegetație, cel mai mult suferă plantele tinere care se veștejesc rapid, frunzelor se brunifică fără a se răsuci (fig. 50). Țesuturile infectate se înnegresc, iar din secțiunile făcute în tulpini se scurge exudat bacterian de culoare gri-brună, strălucitoare. Tuberculii infectați au ochii din zona vârfului de culoare cenușie-maro și prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de atac abia la maturitate când se observă veștejirea, decolorarea și uscarea frunzelor bazale.Pe tulpini apar răni brune-negricioase, iar în tuberculi apar zone de culoare închisă mărginite de o dungă neagră, ce se vede prin coajă. Tuberculii bolnavi sunt veșteji, elastici, iar prin ochiuri se elimină un lichid ce se colorează imediat în brun-închis. La secționare se observă că țesuturile bolnave au culoare crem, asemănătoare cu tuberculii înghețați, însă în scurt timp zona devine roz-portocalie. Transmitere-răspândire. Ciuperca poate rezista în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
semnalată în America și Argentina în perioada 1964-1967. În Europa este semnalată în Iugoslavia (M. Acimovic), în România în 1971 și 1973 de Mariana Târcovnicum și Ana Hulea. Simptome. Boala se observă sporadic în lanuri unde apar plante ce se veștejesc parțial sau total și prezintă zone albicioase la baza tulpinii și pe rădăcini. În interiorul tulpinii apar țesuturi spongioase (cu aspect de burete) în care pe vreme umedă apar gome. Pe toate țesuturile atacate și în măduva tulpinii apare un praf
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
florilor. Transmitere-răspândire. Făinarea apare în cursul lunilor iunie-iulie în culturile cu densitate mare, semănate târziu și numai pe vreme umedă și călduroasă. Răspândirea ciupercii este asigurată de sporii ce sunt vehiculați de curenții de aer și germinează pe frunzele ușor veștejite de secetă. Soiurile de in manifestă o rezistență variată, aceasta fiind legată de rezistența lor la secetă. Prevenire și combatere. Se recomandă semănarea inului la epoca optimă, respectarea desimii normale și evitarea amplasării culturilor de in pe terenuri umede. 5
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Infecțiile sunt favorizate de eventualele răniri de la baza tulpinii. Atacul poate fi semnalat și pe capsule, acestea având o creștere redusă, devin brune, conțin puține semințe fără luciu, cu o capacitate germinativă mică. Plantele atacate au o înălțime redusă, se veștejesc, fibrele din tulpini se separă greu, fuiorul este de slabă calitate, iar producția de semințe este diminuată cantitativ și calitativ. Transmitere-răspândire. Boala este deosebit de gravă, întrucât transmiterea ei este asigurată direct de miceliul din semințe și indirect de sporii rămași
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de vegetație, când pe plantele tinere, pe primele frunzulițe și tulpini apar pete brune ce au în jurul lor o zonă galbenă. Pe aceste pete brune apar numeroase puncte mici negre. Atacul se extinde și la frunzișul care se brunifică, se veștejește și se usucă. Plantele rămân mici, cu tulpini fragile ce se usucă înainte de vreme. Pe tulpini se constată cădera scoarței sfâșiate, iar pe rădăcini se observă veștejirea și putrezirea țesuturilor. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul pe resturile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sunt ușor adâncite, iar marginea petelor este conturată cu o zonă mai închisă. La baza tulpinii și pe rădăcini în dreptul zonelor atacate, apar strangulări, îngroșări anormale și pete galbene portocalii (fig. 82). Plantele atacate în primele faze de vegetație se veștejesc și se usucă. Plantele mai mari atacate prezintă marmorări, alternanțe de culori verzi (zone sănătoase) cu zone brune-roșiatice. Frunzele pătate se veștejesc, se brunifică și se usucă, iar ca urmare capsulele rămân mici, neuniforme și conțin semințe albicioase, șiștave, zbârcite
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apar strangulări, îngroșări anormale și pete galbene portocalii (fig. 82). Plantele atacate în primele faze de vegetație se veștejesc și se usucă. Plantele mai mari atacate prezintă marmorări, alternanțe de culori verzi (zone sănătoase) cu zone brune-roșiatice. Frunzele pătate se veștejesc, se brunifică și se usucă, iar ca urmare capsulele rămân mici, neuniforme și conțin semințe albicioase, șiștave, zbârcite, ușoare, cu suprafața lipsită de luciu și cu mici adâncituri. Tulpinile atacate, brunificate, sunt sfărâmicioase, conțin fibre fragile și ca urmare se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]