736 matches
-
duminicale și ocazionale, care înfrumusețează și înnobilează pe mai departe viața, subliniind că „ordinea sfintelor slujbe ortodoxe din Viena a creat un liant între românii care trăiesc în această capitală europeană. Participarea la Sfintele Liturghii, dar și la celelalte slujbe (Vecernii, Acatiste, Masluri ș.a.) înseamnă tot atâtea prilejuri de întărire și recreere spirituală.” Nu trebuie să uităm nicio clipă că cele trei momente fundamentale din viața creștinului au girul sacrului. Nașterea, întemeierea familiei creștine, moartea sunt evenimente cruciale, „ce-l țin
BISERICA TRAITA DEPARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343778_a_345107]
-
care, mai târziu, vorbea altora, A celor mulți veniți s-asculte, Domnul... N oiane-n alb se înălțau la streșini, I ar munți înalți păreau plecați sub cetini L a care verde-ascuns sub cușma iernii U ita să se arate la vecernii. M icuți copii cântau colinda veche, E tern mesaj, cântare nepereche! Referință Bibliografică: SONET-URARE ÎN ACROSTIH / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2180, Anul VI, 19 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate
SONET-URARE ÎN ACROSTIH de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342771_a_344100]
-
Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 1868 din 11 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Copacii desfrunziți, cu ramurile goale, Se-nalță triști din iarba brună a iernii, Se unduiesc în adieri de vânt domoale, Fac rugăciuni spre cer, ca la vecernii. Se rătăcesc prin ceața dimineții, Visând la primăvară cu-atâta așteptare, Pierduți în vălul de fum al tristeții, Suspină-n murmur, singurătatea-i doare. Înlăcrimați,privesc spre frunzele căzute Ce dorm înțepenite pe poteci, Visând călătorii spre locuri neștiute, Purtate
ÎN AȘTEPTAREA PRIMĂVERII de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342963_a_344292]
-
curățeniei. Eram proiectată în avalanșa sentimentelor din copilărie, a bunicilor care ascundeau mere si struguri în podul casei, legându-le codițele de cartofii umezi, o încercare de păstrare a frăgezimii fructelor, o simbioză dincolo de moarte. Clopotele începură să bată pentru vecernie. Toaca ascunsă în curbura exterioară a bisericii prinse glas și lăcașul se lumină în așteptarea coborârii Sfântului Duh. Dealul mânăstirii se populă în câteva zeci de minute. Lume multă, cântare aleasă, predică înțeleaptă, încheiată prin miruire și, mai târziu, prin
ANAMNESIS de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343004_a_344333]
-
rușineze, pentru că ei sunt nebunii ! Eftimie Patriarhul, văzându-l îmbunătățit Și cum lucrează plin de râvnă, tare mult l-a mai iubit ! Cu Clericii i-a făcut parte ; aceștia mult îl urau Făcându-i multe supărări...pe Eftimie-l ponegreau... La Vecernia de Crăciun când Împăratul a venit Pe Roman "de la lumânări", Clerul, să cânte l-a silit ! La Maica DOMNULUI a plâns ; s-a tânguit de-așa rușine... I-a dat o filă de Carte, într-o Cerească Viziune : -Deschideți gura
SF.AP.ANANIA. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343030_a_344359]
-
Toaca, este o armă pământeană, a cărei misiune a fost și va rămîne grea: chemarea la rugăciune în fața Sfintei Cruci . Toaca, melodie aforistică, care începe să bată în sfintele mănăstiri sau biserici, înainte de a începe o Liturghie sau o Sfântă Vecernie, iar noi așezați cu răbdare luminoasă în fața Răsăritului, înaintea Maicii Domnului și a Sfăntului Altar, aducem cu bucurie prin jertfa noastă, chemarea la rugăciune. Toaca, nu-ți alterează sufletul, ci dimpotrivă, ți-l purifică ! “ Septembrie 1980. Am ajuns în stațiunea
METAFORE APRINSE DIN AMINTIRILE POETULUI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343640_a_344969]
-
idei pe care le dezvolta la amvon. Dispunea de o cultură uriașă, iar aceasta se reflectă pilduitor în toate predicile sale. Nu lăsa nici o slujbă fără cuvînt de învățătură. Nu doar în duminici și sărbători, ci la toate slujbele oficiate: vecernii, acatiste, parastase etc, rostea un cuvînt de folos. La slujbele de peste săptămînă recurgea de multe ori la cuvinte de învățătură din Sfinții Părinți, din care citea anumite pasaje, pe care le comenta pe scurt, legându-le întotdeauna de prezentul cotidian
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
Poezie > Credinta > APOSTOLII CERULUI Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1726 din 22 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului între cerul oval și linia frântă a muntelui greierii miros a tămâie pe altarul lui Dumnezeu călugării înțeleptesc mângânindu-și barba la vecernie pâlpâie lumina în vechiul schit singur cu Dumnezeu părintele murmură rugăciunea care sparge tăcerea inimilor cuvintele cad clare în timp ce ridică suflete umbra părintelui sfielnică precum o pasăre cu viers dulce se înalță apostolic săraci de păcate călugării se smeresc într-
APOSTOLII CERULUI de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377450_a_378779]
-
bună, servindu-i la întocmirea următoarelor creații, pe ere, pe etape, să concluzionam că armonia este bună și să rămânem în raiul vibrațional al Prințului Păcii, al Luminii cristice, generator al armoniei. 23 aprilie 2009 (din viitorul volum Gânduri de vecernie) Referință Bibliografica: Sfântă lumină cristica / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1945, Anul VI, 28 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elenă Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SFÂNTA LUMINĂ CRISTICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378398_a_379727]
-
Sârboaica s-o ia la Veronica. Între timp au sosit și cei doi medici, Cantemir și Ursulescu care au constatat că e otrăvită și, după multe încercări, au ajuns la concluzia că n-au ce-i mai face.. La sfârșitul vecerniei, aproape de miezul nopții, clopotele mânăstirii au început să bată a moarte. Un zvon trist ca un vânt otrăvit s-a răspândit pe toate cărările Văratecului: Veronica Micle, ibovnica lui Eminescu a murit. Fila calendarului din perete se oprise la 3
VERONICA MICLE-166 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378460_a_379789]
-
puși în slujba amenințării. Imi place să vorbesc cu cei aleși, în care sălășuiesc: smerenia, înțelepciunea, în care transpare rodirea harului și să privesc strălucirea izbăvitoare așternută pe fețele celor chemați să salveze demnitatea verticalității! (din viitorul volum: Gânduri de vecernie) Referință Bibliografică: Radiografia clipei / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1964, Anul VI, 17 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
RADIOGRAFIA CLIPEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379065_a_380394]
-
de patul meu. Îngerul meu păzitor mi-a șoptit dese ori că rugăciunile rostite cu acompaniament de clopote sunt mai bine primite de Dumnezeu. Astfel cele mai fierbinți rugi erau rostite de mine când clopotele Bisericii Olari chema credincioșii la vecerniile dinaintea marilor praznice. Bunica din partea mamei, catolică, se lăsa păstorită de Biserica Italiană lângă care locuia. O însoțeam dese ori când se ducea la diferite ore din zi simplu spre a se reculege în genunchi înainta altarului în care nu
DUMNEZEU ESTE PRO SAU CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379868_a_381197]
-
copil. Dar, cu toate tratamentele și investigațiile medicale, ea nu putea rămâne însărcinată. În data de 18 martie 2008, sora cea mare , la îndemnul celui care a fost Mitropolitul Bartolomeu, a mers la mănăstirea Nicula și s-a rugat, după vecernie, la icoana Făcătoare de Minuni, pentru ca sora cea mică să poată avea un copil. Rugându-se în genunchi a auzit un glas “Sora ta va avea o fetiță pe care o va chema Antonia “. După trei săptămâni , sora cea mică
SFÂNTA ICOANĂ A MĂNĂSTIRII NICULA de MARIUS NANU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379992_a_381321]
-
Ceresc a trimis pe Pământ, Fiu din Duhul Sfânt, Fecioarei Maria. Când Sfântul Duh în prunc născut pătrunde, se-aud colindători cu vestea sfântă. Iar toaca rugăciunii le răspunde, când îngeri din Ceruri, Nașterea-i cântă. Magică e slujba de vecernie, la naștere din chip fără prihană. Bucuria vieții arde-n suflete, Magia Sărbătorilor de Iarnă. De Sărbătoarea Nașterii Domnului, aprindem lumini în bradul de Crăciun, spre a-i fi bucurie sufletului. Din ea să renască numai gândul bun. © Maria Filipoiu
MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382074_a_383403]
-
și dezbrăcăm prin păcat veșmântul dumnezeiesc pe care l-am îmbrăcat botezându-ne și care, precum credem, este Hristos (Galateni 3, 27)“. Cu Duminica izgonirii lui Adam din rai se încheie perioada pregătitoare, a doua zi, luni, începând Postul Mare. Vecernia din seara acestei Duminici cuprinde un ritual al iertării, iertare pe care creștinii și-o cer unii de la alții, și-o dau unii altora la intrarea în Postul Mare. Această Câteva considerații despre Sfântul și Marele Post Postul Mare începe
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
în: Ediția nr. 1954 din 07 mai 2016 Toate Articolele Autorului Consecințele nepăsării Sub semnul libertății Că libertatea-i sfântă, Armura demnității De grobieni e franța. Și un popor ce-aclamă Mândria de milenii, Vându pentru reclamă Și cantul din vecernii. Se plânge-apoi și-njură Că vina el n-o are, Ci doar acei ce fură; Dar el unde-a fost oare? Nu a trait pe-aceleași Meleaguri cu toți hoții? De ce la fel ca lașii Acuză acum sorții? Cum de
CONSECINTELE NEPASARII de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380478_a_381807]
-
Ilie Marinescu , publicat în Ediția nr. 1954 din 07 mai 2016. Consecințele nepăsării Sub semnul libertății Că libertatea-i sfântă, Armura demnității De grobieni e frântă. Și un popor ce-aclamă Mândria de milenii, Vându pentru reclamă Și cântul din vecernii. Se plânge-apoi și-njură Că vina el n-o are, Ci doar acei ce fură; Dar el unde-a fost oare? Nu a trăit pe-aceleași Meleaguri cu toți hoții? De ce la fel ca lașii Acuză acum sorții? Cum de
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
Numai cu furci și coase Învins-au toți pizmașii Mari râvnitori de case! Citește mai mult Consecințele nepăsăriiSub semnul libertățiiCă libertatea-i sfântă,Armura demnitățiiDe grobieni e frântă.Și un popor ce-aclamăMândria de milenii, Vându pentru reclamăși cântul din vecernii.Se plânge-apoi și-njurăCă vina el n-o are,Ci doar acei ce fură;Dar el unde-a fost oare? Nu a trăit pe-aceleașiMeleaguri cu toți hoții?De ce la fel ca lașiiAcuză acum sorții? Cum de înaintașiiNumai cu furci
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
vin, să-mi fii,Zălog îți las un mac în fiece cuvânt!... XIII. ZORIȚI DE VIAȚĂ, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1601 din 20 mai 2015. E forfotă și zarvă pe străzi aglomerate, Abia dacă se-aud vecerniile în strană, Preocupați de sine, cu inimi cenzurate, Pestrițe furnicare se-ntrec în mare goană. Sunt orbi și surzi, trăiesc, zoriți parcă de viață, Privesc cum umbre-aleargă pe ziduri scorojite, Oameni sărmani și singuri cerșesc stropi de speranță, Dar cine
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
reci și împietriți, Înstrăinați de semeni, robiți de egoism, Firimituri de stele degustă plictisiți. Zăresc printre mulțime un trup firav, plăpând, Cu haine ponosite și fața ... Citește mai mult E forfotă și zarvă pe străzi aglomerate,Abia dacă se-aud vecerniile în strană,Preocupați de sine, cu inimi cenzurate,Pestrițe furnicare se-ntrec în mare goană.Sunt orbi și surzi, trăiesc, zoriți parcă de viață,Privesc cum umbre-aleargă pe ziduri scorojite,Oameni sărmani și singuri cerșesc stropi de speranță,Dar cine
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
stingea în sanatoriul doctorului Șuțu. La slujba prohodirii din biserică Sf. Gheorghe, o doamnă din Moldova, așeza pe pieptul poetului o cunună de „Nu-mă-uita”. Doamna era, fără îndoială, Veronica Micle. Veronica Miclea s-a retras la mănăstirea Văratec. La sfarsitul vecerniei, aproape de miezul nopții, călugăritele de la mănăstirea Văratec au rămas nemișcate. Clopotele bisericii începuseră să bată rar și funebru, a moarte. În casă cu etaj a maicii Fevronia Sarbu, poeta Veronica Micle se stinsese din viață în a cincizecea noapte scursa
O IUBIRE ETERNA MIHAI EMINESCU SI VERONICA MICLE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381187_a_382516]
-
-l hirotoni în treapta de preot, eveniment ce are loc cu binecuvântarea lui Dumnezeu în anul 1965!... La 1 Ianuarie anul 1985 este instalat ca preot la Negrești - Oaș, unde a început o intensă activitate pastoral-misionară și catehetică, duminica la vecernie - cu copiii și tineretul așa încât oșenii îl înconjurau cu dragoste, ba chiar și securiștii nu îndrăzneau să intervină pe față, de teama credincioșilor. Apoi l-au mutat silit, într-o noapte, în localitatea Sârbi - Bihor, iar ulterior, adică în anul
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381246_a_382575]
-
umbră serii și-a moșneagului răscopt și mă doare-n frunză toamnei și-n copacul tot mai trist, mă închin umil icoanei să mai fiu, să mai exist și mă doare-n fulgul iernii și-n nămeții viscoliți, în mătania vecernii și în lupii hămesiți vreau copiii să m-asculte, mama, te aștept să-mi vii doruri, gânduri, vise, multe mă plâng rime-n poezii... Referință Bibliografica: MĂ PLÂNG RIME / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1959, Anul VI
MĂ PLÂNG RIME de DORA PASCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380829_a_382158]
-
săptămânile a cincea și a șaptea ale Postului Paștelor. Așadar, Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare este perioada liturgică care începe cu Denia din Sfânta și Marea Luni și se încheie cu Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia din Sfânta și Marea Sâmbătă și este ultima săptămână din perioada Triodului. Sinaxarul din Sfânta și Marea Sâmbătă care se citește la Denia în care se cântă Prohodul Domnului, referindu-se la semnificațiile duhovnicești ale Săptămânii Patimilor ne spune: Cele
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
și Marea Luni În Sfânta și Marea Luni se face pomenire de fericitul Iosif cel preafrumos și de smochinul care s-a uscat prin blestemul Domnului nostru Iisus Hristos. Ziua liturgică începe, după cum aflăm din Triod, duminică seara cu slujba Vecerniei, urmată de Pavecerniță, după care se săvârșește rânduiala specifică Săptămânii Patimilor și anume, Denia, adică Utrenia din Sfânta și Marea Luni, care spre deosebire de celelalte din cursul anului se săvârșește seara și poartă numele de Denie. În cadrul ei se citește pericopa
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]