583 matches
-
nevoie, dar nici nu îndrăznește să le arunce. Cu un sfeșnic în mână, intra totdeauna cu înfrigurare, cu sentimentul că profanează un cavou de familie, că pătrunde într-un spațiu interzis, un fel de tainic muzeu al strămoșilor în care vechiturile se așază de generații într-o ordine proprie în straturi succesiv suprapuse. Un spațiu în care se pătrunde nu pentru a lua ceva, ci doar pentru a depune mereu alte obiecte rămase fără stăpân. Se intră cu teamă și respect
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
fără stăpân. Se intră cu teamă și respect, nu atât de groaza fantomelor care bântuie locul, nici din venerație pentru morții familiei, ci mai degrabă la gândul că și lucrurile tale își vor găsi locul în acest bizar cimitir de vechituri. Bătrânul își punea mantaua decolorată a vreunui unchi și mănușile destrămate ale vreunei bunici și deschidea timorat cufere boltite și albume prăfuite. Acolo afla cu uimire că obiectele se nasc, trăiesc, iubesc și mor, aidoma unor ființe tăcute și demne
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
mai contează dacă sunt pui de evrei sau nu, precum H. R. Patapievici și alții ca el, vor, nu să-l răstignească ca pe Isus Cristos, ci pur și simplu să-l arunce la lada de gunoi ca pe o vechitură care ne încurcă în marșul nostru „triumfal” spre Europa! În articolul „Inactualitatea lui Eminescu în anul Caragiale”, publicat în numerele 1-2 din 2002 ale revistei Flacăra și republicat în nr. 8, august 2006 al revistei Idei în dialog putem citi
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
găsi o grămadă de utilaje, motoare, unelte, instrumente electrice și electronice, câte ceva din toate. Acele magazii par pline de fiare vechi, dar nu sunt așa ceva. Uită-te le ele. Lasă-ți mintea să încerce să creeze combinații noi din acele vechituri. Și, în momentul când ai găsit ceva, comunică celor de aici. Ei vor construi orice vrei în câteva ore. Lesley, ceea ce vrem noi, ceea ce are nevoie lumea, este un conducător. Experiența noastră și scopurile urmărite ne arată că nu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
multe drumuri, cu atât ești mai câștigat. De fiecare dată ajung să se ncaiere și chiar să se înjunghie între ei pentru cine știe ce fleac. Nu știu ce fac cu lucrurile. De regulă, se înjgheabă spontan, pe țărm, un fel de piață de vechituri cu schimb în troc. încep să schimbe între ei lucrurile pe care tocmai le-am furat: un colac de frânghie și un sextant pe o ladă cu rom, o chiuvetă și câteva scânduri, pe o roată dințată și uniforma secundului
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
aerul lor stătut și lumina cernută prin hublouri murdare, cu liniștea lor de temple părăsite în grabă, prin care timpul abia se mai târâie cu foșgăit imperceptibil de cari și molii. îl fascina aglomerarea aparent dezordonată de sipete, boarfe și vechituri, de care nimeni nu mai are nici o nevoie, dar nici nu îndrăznește să le arunce. Cu un sfeșnic în mână, intra totdeauna cu înfrigurare, cu sentimentul că profanează un cavou de familie, că pătrunde într-un spațiu interzis, un fel
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
nevoie, dar nici nu îndrăznește să le arunce. Cu un sfeșnic în mână, intra totdeauna cu înfrigurare, cu sentimentul că profanează un cavou de familie, că pătrunde într-un spațiu interzis, un fel de tainic muzeu al strămoșilor în care vechiturile se așază de generații într-o ordine proprie în straturi succesiv suprapuse. Un spațiu în care se pătrunde nu pentru a lua ceva, ci doar pentru a depune mereu alte obiecte rămase fără stăpân. Se intră cu teamă și respect
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
fără stăpân. Se intră cu teamă și respect, nu atât de groaza fantomelor care bântuie locul, nici din venerație pentru morții familiei, ci mai degrabă la gândul că și lucrurile tale își vor găsi locul în acest bizar cimitir de vechituri. Bătrânul își punea mantaua decolorată a vreunui unchi și mănușile destrămate ale vreunei bunici și deschidea timorat cufere boltite și albume prăfuite. Acolo afla cu uimire că obiectele se nasc, trăiesc, iubesc și mor, aidoma unor ființe tăcute și demne
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
energie dusă până la punctul anarhiei și al destrămării. Și totuși cu devotament. Și desigur era În tratament psihiatric. Toți erau. Puteau oricând să spună că sunt bolnavi. Nimic nu era omis. — Scena britanică În anii ’30 - trebuie. Pentru seminarul meu. — Vechiturile alea? — Exact. Chiar ce ne trebuie. — Bloomsbury? Toate alea? Dar de ce? Și pentru cine? Feffer veni să-l ia pe Sammler cu taxiul. Se duseră În oraș În stil mare. Feffer puse accent pe stil În cazul ăsta. Spuse că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
tradițională Între evrei, exista măcar o urmă de normalitate. Nu la fel și În următoarea afirmație. „Am venit În America să-mi construiesc o nouă carieră.“ Karyera fu cuvântul folosit de el. Îmbrăcat În hainele strâmte de doc gri, evident vechituri scumpe de pe vremea colegiului care Îi fuseseră pasate, În siclam, vinețiu și roșu de tomată (cizmele roșii Chelsea Înalte până la gleznă), cu buclele nearanjate unind capul cu umerii și eliminând brutal gâtul, Eisen Își construia, evident, o nouă imagine, revizuindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
săptămânale a lui Ben. Dar Sheba și-a pus în cap în ultimul minut să-l ducă la film și, cum ploua, am sfârșit prin a fi obligată să fac pe șoferul. De fapt, ne-am distrat. Filmul era o vechitură de la Disney, dar lui Ben i-a plăcut. Și asta a făcut-o fericită pe Sheba, ceea ce m-a făcut și pe mine fericită. Ben chiar e un băiețel foarte drăguț. Toată lumea a fost foarte îngrijorată de cum va face el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
către ea și-a fixat-o cu privirea lui fermă. Am citit mult despre gabare, primele bărci cu care s-a coborât pe Salmon. Le făceau din resturi de lemn. Scânduri și cuie, ca prin miracol. Gabarele au nevoie de vechituri. Și mă refer și la lemne și la oameni. Gabarele transformă orice vechitură în ceva mai mult. Zach - Asta ar putea să fie luna noastră de miere, Jina. Nu un circ de vară, ci un respiro de toamnă. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
despre gabare, primele bărci cu care s-a coborât pe Salmon. Le făceau din resturi de lemn. Scânduri și cuie, ca prin miracol. Gabarele au nevoie de vechituri. Și mă refer și la lemne și la oameni. Gabarele transformă orice vechitură în ceva mai mult. Zach - Asta ar putea să fie luna noastră de miere, Jina. Nu un circ de vară, ci un respiro de toamnă. Trebuie să vezi locurile astea, să le simți tu însăți. Poate că magia stă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
copii plângăcioși, bețivi, câini. Bărbații cu ochii căscați, care visau să nu se mai plece niciodată și femei palide care habar n-aveau de ce veniseră până acolo. O autostradă de șaptezeci și patru de kilometri de speranțe și faruri, temeri, vechituri și praf. Ultima dată când Zachary Woolridge ajunsese la Corn Creek, campingul găzduise o reuniune a motocicliștilor posesori de Harley Davidson și singurele zgomote pe care le auzise fuseseră cele produse de tobele de eșapament ale motoarelor. Își parcase barca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
compensație pentru puținătatea plăcerilor și mai ales a țigărilor. Doar dulapul e mai lat ca mine! Noroc că mai înot puțin. Voi fi un dulap cu mușchi. Apropo de cumpărat: mai am un magazin micuț de antiquities (un amestec de vechituri cu vechituri artistice, anticariat). I-am luat Mariei o perinuță delicioasă, cusută manual, pe care scrie: „GOD COULDN’T BE EVERY WHERE. SO, HE CREATED GRANDMOTHERS”. 11 octombrie Ziua căsătoriei Adinei și a lui Dragoș. Doamne! Ce zi! Dar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
puținătatea plăcerilor și mai ales a țigărilor. Doar dulapul e mai lat ca mine! Noroc că mai înot puțin. Voi fi un dulap cu mușchi. Apropo de cumpărat: mai am un magazin micuț de antiquities (un amestec de vechituri cu vechituri artistice, anticariat). I-am luat Mariei o perinuță delicioasă, cusută manual, pe care scrie: „GOD COULDN’T BE EVERY WHERE. SO, HE CREATED GRANDMOTHERS”. 11 octombrie Ziua căsătoriei Adinei și a lui Dragoș. Doamne! Ce zi! Dar să nu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Balâclî, unde a făcut popas întru suferințele sale de dragoste Alecu Ruset, eroul meu din Zodia Cancerului. Vineri era zi de repaos a osmanlâilor. Sâmbătă am petrecut câteva ceasuri admirând, ca să zic așa, muzeul Seraiului Vechi. Mai mult magazie de vechituri decât muzeu. Însă noi ne împăcam mai bine cu neorânduiala și cu neprevăzutul lui. Având în mine viziunea proaspătă a comorilor acestora acumulate nu din gust artistic, ci din uimirea și lăcomia unor conducători de ordii, nu prin muncă onestă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de minute cu totul, mi-a spus, foarte mândră de ea. Cu excepția părului, care îi vine până la umăr și are o nuanță minunată de șaten (artificială, evident, nu renunțase chiar de tot), arăta mai mămos decât mama. —Uită-te la vechitura aia de fustă, a murmurat mama. Lumea o să creadă că suntem surori. Să știi că te-am auzit, a strigat Maggie. Și nu-mi pasă de ce crezi tu! — Mașina ta arată ca un rinocer, i-a strigat mama ca răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Îl obligasem să petreacă pe puțin două duminici pe „traseul antichităților“ din nord, supraaglomerat de cupluri ca și noi. Am încercat. Mi-am lăsat capul în jos. Am încercat, sincer, dar mie îmi plac lucrurile noi, curate, moderne, și nu vechiturile urât-mirositoare, pline de cari. Încă o chestie, am adăugat. Nu vreau să mergem prea departe de New York. Detest ambuteiajul de vineri seară. — Am înțeles, să trăiți. După câteva săptămâni, în seara cu pricina, m-a luat de la lucru într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
de măsuță - mda, din cauza notei de plată supraîncărcate Asurzit de cofeină, mă simțeam exact ca un robot, ca o rețea electrică zornăind din cauza călătoriei cu avionul, din cauza fuselor orare traversate în goană și a mahmurelii. Din întâmplare, telefonul era o vechitură: un exemplar cu disc. Degetele îmi erau deja atât de roase și îndurerate, încât fiecare vârâre în găoacele discului mă ardea cu tăria plumbului topit... Așa că la jumătatea drumului m-am oprit, formând numărul, cu degetul mic de la stânga. — Numărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
filosofie, poezie și artă, nu mai era nimic! Am răsfoit copertele LP-urilor căutând muzică punk sau ceva de inimă albastră. Și, peste ce dau? Peste un teanc de peisaje daneze, stilizări de animale și zâne și o mulțime de vechituri metalice cu sprâncene de morsă și nări inteligent umflate. Doamne, dar ce fel de casă mai e și asta? Un timp am mai râmat și prin apartamentul de sus și am dat peste un album în care se afla o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
recupera puterile de la o zi la alta. Dădea tîrcoale prin casă În timp ce eu ieșeam să caut de-ale gurii. Economiile lăsate de Miquel ne mențineau pe linia de plutire, Însă În curînd a trebuit să Încep să vînd bijuterii și vechituri. CÎnd n-am mai avut Încotro, am luat stiloul lui Victor Hugo pe care Îl cumpărasem de la Paris și m-am dus să-l vînd cui oferea mai mult. Am găsit o prăvălie În spatele Comandamentului Militar unde se primeau obiecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
dăduseră lupte în timpul războiului, toți țăranii aveau puse bine fel de fel de cioarse. Teancul delațiunilor de pe birou se îngroșa, căci mulți dintre cei dovediți, de ciudă, mai pîrau și pe alții. În cămăruța din spatele biroului creștea un morman de vechituri. Pe cei ce nu voiau să recunoască, unul dintre civili îi băga în cămăruță. După un timp omul o zbughea afară, făgăduind să mai caute pe-acasă. Cu privirile încruntate, doctorul își da avizul asupra celor ce urmau să fie
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
mele despre istoria așezării noastre - despre care v-am spus data trecută că sunt convins că e cea mai veche din lume. Cei care vor aduna În carnetele un număr suficient de ore vor primi la toamnă manuale noi; ceilalți, vechituri mâzgălite și cu foi lipsă, smulse de târlanii care au copiat pe la extemporale. Observ că anumite strălucite minți nu ne mai onorează astăzi cu prezența: cu atât mai bine! Voi avea grijă să recupereze gravele rămâneri În urmă. Am vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
că zbori efectiv prin spațiu. Nici o carte nu poate copia toate astea. Vorbesc despre transcendența adevărată, Harry. Când lași timpul în urmă și pătrunzi în adâncimea și profunzimea lumii. Pentru asta nu e nevoie să conduci un taxi, băiatule. Orice vechitură de mașină e suficientă. — Ba nu, e o diferență. Cu o mașină obișnuită, pierzi elementul de trudă, care e esențial pentru întreaga experiență. Oboseala, plictisul, monotonia care te tâmpește. Apoi, din senin, simți brusc un mic impuls de libertate, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]