11,732 matches
-
împușcat. L-au dus pe bătrânul preot, care avea atunci vreo 70 de ani, la marginea satului și i-au dat niște unelte ca să-și sape singur groapa. Oamenii din sat, ca să-l salveze, au trimis oameni călări în satele vecine, unde erau unguri, să le spună ce se întâmplă în satul lor. I-au rugat să vină în ajutorul preotului bătrân care a fost întotdeauna un om pașnic și bun. El a fost liniștit și nu a făcut niciodată gălăgie
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_nicolae_bordasiu_.html [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
să vină în ajutorul preotului bătrân care a fost întotdeauna un om pașnic și bun. El a fost liniștit și nu a făcut niciodată gălăgie ca cel tânăr, care îndemna să ne unim cu țara. Au venit oamenii din satul vecin și l-au salvat pe bunicul. Până târziu, peste ani și ani, groapa a rămas mărturie a ceea ce putea să se întâmple... Firul poveștii continuă cu perioada liceului, absolvit la Beiuș, unde vedeai oamenii mergând la plug cu căruța, iar
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_nicolae_bordasiu_.html [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
sătean harnic și tare cumsecade plecase într-o zi la fân și cum pe drum și-a dat seama că uitase acasă furcoiul, s-a întors să-l ia; când a ajuns însă, a observat că în grădina sa o vecină îi scutura de zor prunii...A stat omul nostru și a privit-o cum își umple desagii și cum golește de roade cinci dintre prunii săi și când a dat să se aplece să-și pună desagii pe umăr, tetea
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
12 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Eseu de Al.Florin ȚENE Al. Florin Țene: „Limba noastră-i limbă sfântă..!“ - Cine o apără de poluare? Întoteauna, de-alungul istoriei, poporul nostru, ființa lui etnică, etnografică și limba, au suferit influiențe din partea popoarelor vecine și a împrumuturilor din tezaurul etnofolcloric și lingvistic al altor păopoare indo-europene. Până a ajunge la subiectul propriu-zis , doresc să fac o mică incursiune în fondul de bază a istoriei limbii române. Pe temeiul cercetările întreprinse în ultimile decenii, în
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
în acest turneu, care ne-a stârnit cel mai înalt grad de interes, a fost London, un oraș cu pește 350.000 locuitori, situat cam la 200 km de Toronto și cam tot atâta distanță până la Windsor și Detroit, orașele vecine aflate pe granița dintre UȘA și Canada. London este răsfățat la sud de vecinătatea lacului Erie și Huron în nord, care sunt parte din marile lacuri cu aspectul lor de mari. Am mai trecut prin London, dar acum am reușit
ÎN MARTIE PRIN ONTARIO de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Impresii_din_canada_elena_buica_1331576078.html [Corola-blog/BlogPost/354499_a_355828]
-
de câteva minute nu se auzi decât țipătul său tânguit, strigătul de revoltă și zguduiala feroce. Apoi, o liniște macabră învălui orașul. Oamenii au început să țipe, la rândul lor, și să plângă, să fugă care încotro, într-o agitație vecină cu nebunia. Sakura, înspăimântată, întindea mânuțele după mama sa care plângea, iar Keiko dispăruse fără urmă. Hărmălaia dură câteva ore după acel cutremur înfiorător, iar un ecran imens, atârnat pe zidul unei clădiri înalte, transmitea cele mai groaznice știri. Tocmai
SAKURA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1413901156.html [Corola-blog/BlogPost/368111_a_369440]
-
Acum este pensionară. Se ocupă de gospodărie, preocupată de sănătatea dânsei și a soțului, cu grija copiilor aflați în străinătate. Se îmbracă la fel ca restul lumii din sat și citește, îndrăgostită încă de literatură, cu deosebire de poezie. Este vecină a familiei Pavel și, după cum m-am convins de câte ori reveneam în Ruginoasa, este o bună prietenă cu Mariana Pavel. Ne împrietenisem, mijlocitoare în această relație fiind cărțile mele și unele poezii publicate pe internet și pe care le citeau împreună
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (FRAGMENT) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1458253013.html [Corola-blog/BlogPost/368987_a_370316]
-
locuință, la doi metri sub pământ, la Cimitirul Lazăr, numit de gălățeni Coca-Cola, fiindcă se află în vecinătatea fabricii de răcoritoare. Acolo a fost așezată cu cinste de către familia ei. Este una dintre fetele grecoaice alături de care am copilărit, ca vecine pe aceeași stradă, gard în gard. Cele despre care am scris cartea „O gură de copilărie” și în colaborare cu Mariana-Voica Grecu, cartea „Amprentele clipei” - o carte și două autoare, ieșită de curând de sub tipar. Chița nu a venit niciodată
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Chita_tableta_spirituala_cezarina_cezarina_adamescu_1357322895.html [Corola-blog/BlogPost/345188_a_346517]
-
palme, ptiu, curva dracului, asta cu zile mă omoară, nu se astâmpără nici să o pici cu ceară, iar am prins-o cu dascălul în păpușoi, după ce săptămâna trecută am prins-o pe fânul din pod cu popa din satul vecin, mai dă-mi un deț, cere bătrânul, birtașului, mai bine stau aici și beau, că de merg acasă o omor cu zile și mă bagă ăștia la ocnă, pentru o curvă de muiere. Referință Bibliografică: o curvă de muiere / Stejărel
O CURVĂ DE MUIERE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1494482113.html [Corola-blog/BlogPost/362699_a_364028]
-
a-l ajuta, a-l asista, că poate îți vine și ție rândul. Și ceea ce dorești să-ți facă aproapele tău, asemenea fă-i și tu. Este regula de aur. - Există similitudini între situația comunităților ortodoxe, situația parohiilor din țările vecine Franței, Spania, Italia sau Portugalia sau pastorația trebuie abordată diferit de la țară la țară? - Problemele sunt diferite și încep de la numărul credincioșilor. Și anume, Italia, Spania, Portugalia au un număr foarte mare de credincioși români, adică peste un million fiecare
INTERVIU CU MITROPOLITUL IOSIF POP... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_mitropolitul_iosif_pop_.html [Corola-blog/BlogPost/366825_a_368154]
-
Azi de dimineață cu tristețe mare am auzit Că vecinul și prietenul meu Tom a murit Un bătrânel înalț slăbuț simpatic și hazliu Îmi amintesc că într-o bună zi ma întrebat: "-Ce mai faci vecină așa de dimineață? -Ce să fac, mă grăbesc să sap în grădină Ieri am găsit petrol și acuma continui să sap Și într-o bună zi un tezaur voi descoperii" De multe ori lângă gard ne-ntâlneam El admira ce
PRIETENULUI MEU TOM de STELLA REEVES în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Prietenului_meu_tom_stella_reeves_1367171989.html [Corola-blog/BlogPost/351807_a_353136]
-
caș proaspăt ... 16 UNSPREZECE SEPTEMBRIE Vascodagama se trezise de dimineață înăbușit de dorința aprinsă de a sări gardul în curtea Afroditei, de a năvăli peste ea, peste trupul ei fierbinte de femeie tînără și cu fundul mare, deși frumoasa lui vecină era slabă și deșirată, cu sînii abia schițați și cu șoldurile nedezvoltate, dar în mintea lui de crai bătrîn Afrodita trebuia să fie ca un portocal înflorit, iarba era udă de rouă, nopțile erau reci, iar el ieșise turbat din
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_15_18_ioan_lila_1329443732.html [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
l-am vizitat acasă să mă prezinte părinților, pe care și eu ardeam de nerăbdare să-i cunosc. Așa i-am cunoscut și prietenii. Dar, atunci - chiar atunci, fir-ar să fie! −, felul în care se purta una dintre fetele vecine lui, m-a făcut să bănuiesc că, între ei, ar exista mai mult decât o simplă „amiciție”, lucru ce m-a făcut să devin imediat circumspectă... Mai târziu, când noi rupsesem prietenia, am înțeles că, într-adevăr, ea încerca să
ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI ! de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/Maricuta_manciuc_toma_este_maricuta_manciuc_toma_1363066916.html [Corola-blog/BlogPost/342260_a_343589]
-
toți pentru tine că știu că-ți plac. - Îmi plac, dar tot o să rămână destui și pentru tine. Satu-i mare și plin de băieți. Ai să vezi la dans diseară că va fi plin căminul. Mai vin și din satele vecine când se află că se lasă cu dans, bere și fete. Invitatul tău vine? - Ce-ai fato? Ești dusă? Nu am niciun invitat. Merg și eu cu Maria, să ne uităm la voi cum dansați. Maria era tipul de fată
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389789314.html [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
atât. Dincolo și mai presus de afinitățile culturale, de tradițiile legăturilor istorice și de realitatea integrării geo-politice și geo-economice ruso-ucrainene, acesta a fost un argument esențial pentru care Rusia a privit Ucraina post-sovietică mai mult decât ca pe o țară vecină și mai mult decât ca pe o țară prietenă. Asta ca să nu mai vorbim de împrejurarea că Malorusia și Crimeea, cu ponderea lor strategică de neignorat, au ajuns în componența Ucrainei printr-o inginerie geo-politică tipic sovietică, de dată recentă
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/paul_polidor_1411717085.html [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]
-
-n tindă, Cum vin să îi sărute-obrazul, iar ea se-ascunde rușinată, Căci ei acum sunt domni de-oraș iar ea e simplu îmbrăcată... Cu dragostea-i de mamă bună ea încălzește plicu-n sân... Și ce-i citește-a ei vecină, în suflet toate îi rămân. Târziu, în noapte ea va scoate dintr-un sertar bomboane dulci Și va privi la flori uscate, pe-obraji curgea-vor lacrimi lungi... Și va muri gândind la fiii ce n-au venit de mult
DOR DE MĂMUȚA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1486137654.html [Corola-blog/BlogPost/375478_a_376807]
-
astfel de zvonuri oribile? Sârmanul docto! Se albise la față și simțea, cum pământul îi fuge de sub picioare și stomacul i se contractă într-un spasm violent, provocându-i senzații puternice de vomă. Șocul celor auzite îi provocase o stare vecină cu leșinul. Bărbatul acesta puternic și curajos a trebuit să facă un efort supraomenesc, ca să nu cadă că o zdreanța, pierzându-și cunoștință, sub impactul teribilei vești. Inspectorul se apropie îngrijorat oferindu-i un scaun și-l întreabă: Domnule, vă
PARTEA A II-A( CONTINUAREA LA ,,PETRECERE NEFASTĂ 11 -ROMAN ÎN LUCRU) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1487627791.html [Corola-blog/BlogPost/375439_a_376768]
-
munca și jertfelnicia celor cu chemare. Harnici și isteți, iscusiți și vrednici, mereu rugători și cu frică de Dumnezeu, călugării mănăstirii au ostenit întru toate. Să nu-i uităm, deopotrivă, pe credincioșii satului Boiereni, dar și pe alții din zonele vecine care-au dorit ca această lucrare să aibă împlinire, dăruind ori donând, în numele Domnului, din puținul lor, sume de bani ori alte lucruri bineplăcute Creatorului Suprem. Doamne, fă ca jerfta lor să le fie răsplătită însutit ori înmiit! Aici, la
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_rohita_tinut_de_basm_s_vasile_bele_1331966161.html [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
ca jerfta lor să le fie răsplătită însutit ori înmiit! Aici, la Mănăstirea Rohița, în luna iulie, ultima decadă a acesteia, are loc o tabără de pictură pe lemn și sticlă, la care participă, alături de pictorii noștri, pictori din județele vecine, și nu numai (Cluj, Satu Mare, Sălaj, Bistrița Năsăud), iar întreaga activitate este condusă și coordonată de Sorin ALBU, iconograf, doctorand al Universității de Artă și Design, Cluj-Napoca, ajunsă în acest an binecuvântat de Dumnezeu, la ediția cu numărul XIII. Aici
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_rohita_tinut_de_basm_s_vasile_bele_1331966161.html [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
bisericilor, școlile sunt închise pe motiv că sunt puțini elevi. Nu este oare un paradox? Biserica este vizitată o data-două pe săptămână de cel mult 20-30 enoriași, iar 50-60-80 de elevi sunt nevoiți să parcurgă zilnic 5-6 km în satul vecin la școală... Poate ar fi cazul ca astfel de școli să fie luate sub tutela bisericii? Nu sunt împotriva bisericii. Sunt și eu creștin, cred în acea divinitate supranaturală, care într-adevăr există, sub orice formă nu ar fi, dar
SE ÎNTOARCE-ACASĂ DUMNEZEU de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1450289325.html [Corola-blog/BlogPost/369879_a_371208]
-
rămăseseră fără sprijin, fără vrednicul Milan, și fără bărbatul din casă. Greu a fost soției lui Vlahovic, dar și fetelor sale, să se descurce singurele cu gospodăria. Cel puțin, fata cea mare, Zora, se măritase cu un flăcău din satul vecin, încât, de acum, avea cine să cosească în întinsa lor gospodărie. Milan, luat cu atâta brutalitate din căminul fericit al părinților, și dus între străini ce nu știau de milă, plânse mult când își aducea aminte de satul său, de
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
că autorul a abordat fenomenul antisemit în mod științific, ca pe o boală, folosind un stil calm, fără acuze, bazat pe numeroase exemple și fapte care nu pot fi negate. În plus, cartea pune contextul românesc în raport cu situația din țările vecine. Cartea lui Oișteanu este o oglindă fidelă a societății românești, o carte deosebit de folositoare... De altfel, aceeași calitate, de a aborda o problemă delicată dintr-un punct de vedere științific, evitînd capcana unei tratări etice sau juridice, o are și
INSEMNĂRI DE LA TÂRGUL INTERNAŢIONAL DE CARTE DE LA IERUSALIM de MIREL HORODI în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 by http://confluente.ro/Insemnari_de_la_targul_international_de_carte_de_la_ierusalim.html [Corola-blog/BlogPost/367037_a_368366]
-
nu-l calcă pe picioare... Soția-i spune: „ De n-ar fi Costel, Zi Mitică, cum m-aș descurcă? Ieri mașină de călcat era să ia foc, Cănd deodată, Doamne, ce noroc! A intrat Costel...și mă-mbărbăta: - Darga mea vecină, nu fi supărată! Se poate-ntâmpla... și la case mari; Asta nu-i nimic!... De-ar fi fost tâlhari, Nu scăpai ușor, of! și erai prădata. Vai!... ce spaimă am tras: Fierul... de mă curentă, Vecinul... dacă nu venea! Bărbate
ORBUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1484306140.html [Corola-blog/BlogPost/377474_a_378803]
-
lat de palmă. De aceea, evadările noastre nu depășesc eroismul unei croaziere pe vreo mare caldă vreme de o săptămână pe an, spiritualitatea noastră nu depășește nivelul unor cărți stupiduțe de dezvoltare personală, vorbirea noastră nu depășește pragul unor stereotipuri vecine cu analfabetismul, umorul nostru nu depășește ieșirea din grotă, educația noastră nu depășește senilitatea conformismului. În schimb, suntem gata să condamnăm orice nu ni se pare util, orice nu ni se pare vandabil, orice nu ne satisface rapid și pe deasupra
Elogiul maidanelor by https://republica.ro/elogiul-maidanelor [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
un antreu, la beci bucătărie, cămară, două pivnițe, garaj, cotețe pentru lighioane, șop. Chiria anuală ajunsese în anul 1942 la 45 mii lei. Cursantele erau elevele din clasele V-VII ale școlii de fete din localitate dar și de la școlile vecine din Dragoslavele, Dâmbovicioara, Podul Dâmboviței dar și din alte județe. Ele își însușeau aici învățăturile teoretice și practice într-un mediu optim, calificat. Se organizase un internat școlar, unde erau găzduite fetele străine de localitate și cărora li se acordau
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xiv_.html [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]