604 matches
-
tigăile țiganilor - nimic!; un părinte se opărise când explodase cazanul de țuică și azvârlise În jur borhot fierbinte și aburi Încinși - să fie clar: era vorba de un cazan de stat, nu de unul ilicit; altuia Îi stricaseră niște ciobani venetici fâneața necosită și umbla prin judecătorii: avea nevoie de un mic sprijin moral din partea fiului care, deși la o vârstă crudă Încă, dovedea cumpănire de om trecut prin viață. A doua zi, imediat după ferchezuit și după ceaiul de dimineață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Început să apară murdăriile. Cineva a azvârlit Înăuntru o găină moartă, apoi din ce În ce mai mulți și-au făcut acolo nevoile. Cine trecea pe drum trebuia să se țină de nas. Oameni foarte ai dracului, ăștia de pe la noi: nu-i putuseră ierta veneticului de la primărie că nu rămăsese În satul lui. Ce, noi nu aveam bărbați În stare să conducă? Cum de Îndrăznise să-și Închipuie că era mai breaz decât noi? Învins, primarul a dărâmat ce construise și a plecat la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mai vechi, ne asigură una dintre sursele noastre de Încredere și căreia ținem, cu discreție, să-i păstrăm anonimatul. Reproducem, În cele ce urmează, mărturia vorbită a demnului om: «Domnule, de când a venit aicea la noi În sat - că e venetic -, s-a apucat să dea lecții la toate materiile pe bani puțini ori pe mâncare cui voia să-și vadă odrasla mai răsărită prin cataloage. Oamenii Îi arătau Încredere, că părea hotărât și pus pe treabă: avea privirea Întunecată, sprâncenele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
zic că ar fi fost de pescăruș, În avântul lor nestăvilit de a sugruma visarea; căruțașii care nu și-au montat ochi de pisică pe codirle au fost amendați de către șeful de post care, a doua zi dimineața, fiind și venetic pe-aici, s-a trezit cu bătătura plină de cadavre de animale În stare incipientă sau mai avansată de putrefacție; În casa a doi bătrâni pensionari din Învățământ au Început să moară ceasurile; un nefericit conducător auto a negociat greșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Cătănuță, venit să care grâne În Satul cu Sfinți, se născuse În altă provincie istorică a țării, mult depărtată de locurile aflătoare În Câmpia Dunării, și nu știuse că era un fel de rudă de departe cu mama lui Ectoraș, venetică În sat și purtând În sine o amestecătură ciudată de nații, făcută posibilă de aprige convulsii ale istoriei. Tatăl ei provenea dintr-o familie neaoșă, cu adânci rădăcini În provincia Îndepărtată În care avea să se nască mult mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
inventându-și strămoși italieni, țigani, ruși, armeni și chiar mongoli În fața bărbosului care Îl privea cu ochii Încețoșați de alcool și nu izbutea să spună că și el, la rându-i, avea În vene Încrengătură de sânge băștinaș și de venetici străvechi, cărora li se pierduseră limba și obiceiurile, rămânând ca o uriașă enigmă a istoriei pentru totdeauna de nedezlegat. Cu acel prilej al beției cu votcă falsificată, Ectoraș Își Închipuise, cu melancolie și cu părere de rău, că primise de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Încasate: când scotocise după vechile cartușe de vânătoare, tată-său nu-și dăduse seama că vreo cinci dintre ele lipseau. Fiul cel năvleg le dăruise unor prieteni de-ai lui, frații Băjenaru - așa era poreclită familia lor ce fusese, cândva, venetică În sat. Aceia, nu se știa de unde, aflaseră că Directorul se Îndeletnicise În tinerețe și cu vânătoarea, de care Între timp se lăsase, și era cu neputință să nu mai aibă pe undeva, dosite, măcar câteva cartușe de calibrul doisprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Nici chestia cu numele dumitale n-am înțeles-o... de ce să faci binele sub un nume schimbat? Strămoșii mei sau ai dumitale și-au schimbat numele din cu totul alte motive, nu-i așa, nu-i așa?! Nu-i așa, venetici ce suntem, nu-i așa? Nu se auzi vreun răspuns, nu se auzi nici măcar un scâncet. — Ostentativ, să iei numele soției? Și tocmai după război? Pentru că avusese un frate din ăia, cu Heil Heil, iar ea era nevinovată? Și mata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
dar neînduplecat în proiectele care amestecau metafore biblice cu o copleșitoare vitalitate laică, pragmatică. Amețeala puerilă și bărbătească si irezistibilă a pierdut-o pe vesela surioară, floarea familiei blestemate, frumoasa frumoaselor și îngerul gata să-și ardă aripile la focul veneticului. Farfurii de porțelan vechi, tacâmuri de argint, grele, pahare de cristal subțire. Decorul sfârșitului. Să-și aducă aminte mereu, cu toții, și nemțoaica proaspăt căsătorită cu fiul jidovului rătăcitor și aventurierul Matus, gata să-și poarte fantasmele și iubita în nemărginirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Ion, cântă și râde, la umbră, pe prispă..., zice tata, cu ciudă și râzând și el. Nu știu cine-i acel Ion, dar știu că putea fi oricine - În afară de Moș Iacob (care nu lucra deloc, el fiind premarele satului) și de Severin - „venetic”, adică venit În Mana dintr-un sat răzășesc de pe Răut, după 1918, tocmai, ca să capete pământ mai mult: «lucra ca mașâna», după unii; după alții «robotea ca on prost, doar n-a să ieie pe lumea cealaltă mai mult ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Da-i degeaba: s-o dișărtat pe raza noastră - n-ar fi păcat de moarti, de nu ne-am Înfrupta și noi din ce ne-o trimăs Dumnezeu? Ăsta-i Moș Iacob: premare, premare, dar tot mănean. Mătușa Domnica e venetică - de asta lucrează toată vremea, de parcă are să ieie pe lumea cealaltă sudoarea, cu tot cu frunte... De asta Îl bodogănește fără istov pe bărbatu-său, mănean get-beget. Stau În calidor și tremur. A ieșit mama, În mai multe rânduri: să-mi dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
românul, străinul-hainul vine pe capul nostru, românesc, desculț și cu traista-n băț (dacă-l avea și pe acela), iar după câțiva ani, uite-l Încălțat și călărindu-l pe biet-Român-săracul! Ba chiar silindu-l să-i pupe cizmele - lui, veneticului, lipitorii-satului! Ce bun, ce bun aș fi fost eu, cuzist; sau legionar - dar n-a fost să fie, deși Îndeplineam toate condițiile, Începând cu cele „interioare”, de sânge: sunt greco-macedo-polono-popesc; continuând cu cele... exterioare, ca să le spun așa, pe nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
locuise mai-nainte avocatul Cavulos, se contura fluorescentă inscripția cu blazon mic a provincialului. Prețuri promoționale. Intrigați, vecinii chemară televiziunea prin cablu, pompierii și poliția. De venit au venit doar reporterii, călare pe mari motociclete ruginii. Curând, albastrul din camera veneticului invadase toate televizoarele. M-am mirat și eu - pe atunci proaspăt amic al lui Ionică- de succesul pe care i-l asigură invazia aceasta. Dacă în prima fază dăduseră buzna toți pârliții din cartier, acum W.C. Club-ul era vizitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
le-au apărat de toate urgiile... ― Fii pe pace și fără grijă, că în curând și la noi va fi ca și dincolo! zise Grigore disprețuitor. Chiar azi mai bine de jumătate din moșiile boierești se află în mâinile tuturor veneticilor pe care numai dragostea de pământ nu se poate spune că-i doare. Ce va fi mâine, Dumnezeu știe, dar parcă tot mai folositor ar fi pentru țară dacă moșiile ar ajunge în mâinile țăranilor, căci de la ei mai greu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de lucru ca să puteți trăi, și am împărțit cu voi cele bune și cele rele, acuma ați vrea să ne scoateți de tot de pe moșia ce ne-a mai rămas și din casele noastre, să ne alungați ca pe niște venetici?... Unde ați mai pomenit voi dreptate de asta, măi creștini?... Dar tu, Toadere, că te văd cu gura mare, tu împarți averea ta cu alții? Ia spune pe șleau, să te auzim! Cei ce erau mai aproape întoarseră capetele râzând
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Dimpotrivă, îl priveau cu afecțiune, ca pe un fel de mascotă a orașului. Dar „cum arată cei puternici când se prăbușesc“ a constituit dintotdeauna un subiect de umor; pe de altă parte, cum cei din familia McCaffrey încă erau considerați venetici, iar Hattie era privită ca „o mică snoabă“, nimeni nu avea senzația unei trădări. Unul dintre cele mai generale aspecte ale ticăloșiei umane este graba cu care aproape fiecare dintre noi se lasă antrenat de bârfă. Până și „persoanele cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
n-a fost bună5. Mult mai bine e de copiii lor, care au învățat românește la perfecție în numai câteva luni6 și se joacă împreună cu copiii localnicilor fără să li se scoată pe nas (de prea multe ori) că sunt venetici și că și ei, și mamele lor, și tații lor mai bine ar fi făcut să rămână acasă și să vină sovieticii și să pună biciul pe ei, să-i bage la zdup pentru întârzieri la serviciu, să-i pună
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
actualei biserici Sfântul Ioan Botezătorul a fost biserica de lemn a lui Samson, adusă aici de Nistor Ureche. ― La 25 iulie 1614, însă, călugăriii sinaiți își ridică frunțile din țărână și... ― Care-i baiul, dragule? ― Iaca ce pot să spună “veneticii sinaiți”: “Prin prezentul act declarăm noi părinții sinaiți, trăitori în Iașii Moldovei, la metohul nostru (iată că metohul este “al nostru”) Sfânta Parascheva... că, venind... episcop, chir Mitrofan fost al Romanului, să dea cheltuială de a se face o chilie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
din vechile roduri pînă la al nouălea an, pînă la noile roduri, veți mînca tot din cele vechi. 23. Pămînturile să nu se vîndă de veci; căci țara este a Mea, iar voi sunteți la Mine ca niște străini și venetici. 24. De aceea în toată țara pe care o veți stăpîni, să dați dreptul de răscumpărare pentru pămînturi. 25. Dacă fratele tău sărăcește și vinde o bucată din moșia lui, cel ce are dreptul de răscumpărare, ruda lui cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
lui Israel. 34. Ogoarele așezate în jurul cetăților Leviților nu se vor putea vinde; căci ei le vor stăpîni de veci. 35. Dacă fratele tău sărăcește, și nu mai poate munci lîngă tine, să-l sprijinești, fie ca străin, fie ca venetic ca să trăiască împreună cu tine. 36. Să nu iei de la el nici dobîndă, nici camătă: să te temi de Dumnezeul tău, și fratele tău să trăiască împreună cu tine. 37. Să nu-i împrumuți banii tăi cu dobîndă, și să nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
Canaanului, ca să fiu Dumnezeul vostru. 39. Dacă fratele tău sărăcește lîngă tine, și se vinde ție, să nu-l pui să-ți facă muncă de rob. 40. Ci să fie la tine ca un om tocmit cu ziua, ca un venetic; să stea în slujba ta pînă la anul de veselie. 41. Atunci să iasă de la tine, el și copiii lui care vor fi cu el, și să se întoarcă în familia lui, la moșia părinților lui. 42. Căci ei sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
după voi, ca pe o moșie și puteți să-i țineți astfel robi pe veci. Iar cît despre frații voștri, copiii lui Israel, niciunul din voi să nu stăpînească pe fratele său cu asprime. 47. Dacă un străin sau un venetic se îmbogățește, și fratele tău sărăcește lîngă el, și se vinde străinului care locuiește la tine sau vreunuia din familia străinului, 48. el să aibă dreptul de răscumpărare, după ce se va fi vîndut: unul din frații lui să poată să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
urmașii lor. 43. Domnul a zis lui Moise și lui Aaron: "Iată porunca privitoare la Paște: nici un străin să nu mănînce din ele. 44. Să tai împrejur pe orice rob cumpărat cu bani, și apoi să mănînce din ele. 45. Veneticul și simbriașul să nu mănînce. 46. Să nu le mănînce decît într-o singură casă; să nu luați deloc carne afară din casă, și să nu zdrobiți nici un os. 47. Toată adunarea lui Israel să facă Paștele. 48. Dacă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
român dar și propus pentru Ordinul Mihai Viteazu ca răspuns la faptele sale de arme în Crimeea, ca luptător alături de unități germane, este suspectat și urmărit de bande din “uniunea patri(h)oților” în care se înscriseseră toate lepădăturile și veneticii - masă de manevră a comuniștilor în fruntea și- n articulațiile cărora erau evrei. Rândurile celor cu stea roșie în frunte se îngroșau de la o zi la alta cu aceste scursuri sociale semănătoare, ziua-n amiaza mare, de frică și teroare
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
care aproape cinci decenii au fost înșelați, exploatați până la sânge, mânați la spargeri de normă, de acel partid numit impropriu, la un moment dat, muncitoresc, și care, la scurt timp și-a dat adevăratul nume pe față, de partid comunist, venetic, de sorginte antiromânească, antiumană, așa cum s-a dovedit și răsdovedit. Iată de ce oamenii nu mor de râs, ci fierb de indignare, dând ba într-o parte ba în alta, tot de aceeași foști mari și tari, cu aceleași mentalități strâmbe
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]