7,111 matches
-
sau valori ale hemoglobinei < 8 g/dL, insuficiență hepatică severă (clasă Child-Pugh C). ... Precauții și atenționări pentru pacienții tratați cu inhibitori de JAK (JAKi): A fost observată o incidență crescută de afecțiuni maligne, evenimente adverse cardiovasculare majore (MACE), infecții grave, trombembolism venos (TEV) și mortalitate, la pacienții cu poliartrită reumatoidă (PR) cu anumiți factori de risc, care au fost tratați cu JAKi, comparativ cu pacienții tratați cu inhibitori de TNF-α. Aceste riscuri sunt considerate efecte de clasă și sunt relevane în
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
preexistente, administrarea secukinumab sau ixekizumab trebuie întreruptă și trebuie inițiat tratamentul adecvat. Precauții și atenționări pentru pacienții tratați cu inhibitori de JAK (JAKi): A fost observată o incidență crescută de afecțiuni maligne, evenimente adverse cardiovasculare majore (MACE), infecții grave, trombembolism venos (TEV) și mortalitate, la pacienții cu poliartrită reumatoidă (PR) cu anumiți factori de risc, care au fost tratați cu JAKi, comparativ cu pacienții tratați cu inhibitori de TNF-α. Aceste riscuri sunt considerate efecte de clasă și sunt relevante în
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
LDA sau din LDA în MDA). ... ... E. Terapia cu remisive sintetice țintite (tsDMARDs): – baricitinib: doza recomandată este de 4 mg/zi per os. Doza de 2 mg o dată pe zi este recomandată pentru pacienții cu risc mai mare de tromboembolism venos (TEV), evenimente adverse cardiovasculare majore (MACE) și malignitate, pentru pacienții cu vârste de ≥ 65 ani și pentru pacienții cu un istoric de infecții cronice sau recurente. O doză de 4 mg o dată pe zi poate fi luată în considerare
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
și pacienți cu insuficiență hepatică severă (clasa C conform clasificării Child-Pugh). ... ... 3. Precauții și atenționări pentru pacienții tratați cu inhibitori de JAK (JAKi): ... A fost observată o incidență crescută de afecțiuni maligne, evenimente adverse cardiovasculare majore (MACE), infecții grave, trombembolism venos (TEV) și mortalitate, la pacienții cu poliartrită reumatoidă (PR) cu anumiți factori de risc, care au fost tratați cu JAKi, comparativ cu pacienții tratați cu inhibitori de TNF-a. Aceste riscuri sunt considerate efecte de clasă și sunt relevante în
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
fie citrat de sodiu, cu etichete diferit colorate, inscripționate cu numărul mostrei, seria sigiliului și casetă liberă pentru consemnarea numelui persoanei supuse recoltării, datei și orei recoltării mostrei biologice ... 5. Mănuși de latex ... 6. Holder și două ace de puncție venoasă ... 7. Două tampoane de unică folosință cu dezinfectant tegumentar nonalcoolic (clorură de benzalconiu) ... 8. Două benzi adezive (plasture) ... 9. Sigiliu autocolant pentru containerul cu tuburile speciale de recoltare vidate ... 10. Sigiliu de unică folosință, înseriat, cu grad de securitate sporit
NORME din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285722]
-
plastic cu capacitatea de 60 ml, pentru urină, cu capac etanș, inscripționat cu seria sigiliului, și casetă liberă pentru consemnarea numelui persoanei supuse recoltării, datei și orei recoltării mostrei biologice ... 7. Mănuși de latex ... 8. Holder și ac de puncție venoasă ... 9. Tampon de unică folosință impregnat cu dezinfectant tegumentar nonalcoolic (clorură de benzalconiu) ... 10. O bandă adezivă (plasture) ... 11. Sigiliu autocolant pentru containerul cu vacuette și recipientul de urină ... 12. Sigiliu de unică folosință, înseriat, cu grad de securitate sporit
NORME din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285722]
-
faptul că cele două mari categorii de grăsimi din sânge (colesterolul și trigliceridele), dacă depășesc anumite valori, devin nocive pentru sănătatea omului. Joggingul, prin efectele sale, reglează cantitatea acestor grăsimi în sânge și crește nivelul colesterolului pozitiv; joggingul stimulează circulația venoasă de întoarcere, prin mecanismele contracțiilor musculare realizate la nivelul membrelor inferioare, mecanisme care facilitează înaintarea sângelui datorită și creșterii presiunii arteriale. Prin contracțiile musculare la nivelul membrelor, alergarea ajută la îmbunătățirea circulației de întoarcere prin „lupta” împotriva gravitației: joggingul diminuează
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
și predispuse la accidentări în timpul exercițiilor fizice), dar poate menține solicitarea cardio-respiratorie la același nivel ca și alergarea pe uscat sau pe bicicletă. Prin acțiunea determinată de presiune hidrostatică a apei la nivelul membrelor inferioare și a trunchiului, întoarcerea (returul) venoasă a sângelui către inimă este mult facilitată. Dacă luăm în considerare acest aspect și adăugăm faptul că prin aceasta sunt facilitate și grăbite schimburile de oxigen și dioxid de carbon, putem afirma alergarea în apă adâncă asigură premisele pentru creșterea
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
colagen. Or, colagenul este un agent indispensabil pentru capilare; aderă la colagen pentru a-i furniza o protecție suplimentară; protejează peretele subțire al capilarelor de atacurile radicalilor liberi. Reducând fragilitatea capilarelor, bioflavonoidele ajută deci la prevenirea echimozelor („vânătăilor”), a insuficiențelor venoase, a varicelor, a paresteziilor la picioare etc. Ele protejează de asemenea membranele globulelor roșii, pentru ca aceastea să rămână flexibile și să avanseze ușor de-a lungul capilarelor fără să se „deterioreze”. Mai multe studii ilustrează funcțiile bioflavonoidelor, cum ar fi
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
de inimă? Conform unei anchete publicate de Consiliul pentru o nutriție responsabilă, 42% dintre cardiologi iau aspirină și 44% antioxidanți. Dintre ultimii, 39% optează pentru vitamina E, 33% pentru vitamina C și 19% pentru betacaroten, iar unii le combină. Insuficiența venoasă și varicele O dată ce sângele a ajuns în organe, el trebuie transportat din nou spre inimă pentru a fi reoxigenat. Se pune în mișcare un întreg sistem de valve cu sens unic și de contracții musculare pentru a urca sângele spre
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
pentru a fi reoxigenat. Se pune în mișcare un întreg sistem de valve cu sens unic și de contracții musculare pentru a urca sângele spre inimă. Însă, la persoanele foarte sedentare, inactive fizic, sau la cei care au un sistem venos afectat, volumul de sânge și presiunea cresc în vene. De aici pot rezulta umflături, edeme, dureri, varice și chiar hemoroizi. Într-un studiu realizat de profesorul Lang-Leng la Bordeaux, în cadrul căruia subiecții au primit câte 90 mg de proantocianidol timp
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Fibrele elastice sunt un material compozit, ce are capacitatea de a se alungi și deforma în funcție de forțele aplicate asupra lor, revenind la formele și dimensiunile inițiale, după ce forțele au încetat. Se găsesc în piele, cartilaje, țesut subcutanat, peretele arterial și venos. Sunt alcătuite dintr-o rețea de microfibrile, dintr-o proteină numită fibrilină încorporată într-un sistem de subunități de elastină, legate între ele de o a treia proteină, numită fibulină. Fibrele elastice sunt sintetizate numai în copilărie și adolescență, iar
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
sângelui Culoarea roșie a sângelui este conferită de prezența hemoglobinei la nivelul hematiilor; mai precis, de starea sa chimică. Legarea oxigenului de hemoglobină conduce la formarea unui compus labil numit oxihemoglobină care conferă culoarea roșu aprins a sângelui arterial. Sângele venos, unde cantitatea de oxigen legată de hemoglobină este mică, are o culoare roșu închis. Deci diferențele de saturație în oxigen a hemoglobinei explică diferențele de culoare ale sângelui. Densitatea sângelui, foarte apropiată de a apei, este determinată de concentrația diverselor
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
116 14.5.3. Circulația cerebrală 117 14.6. Circulația capilară 118 14.6.1. Organizarea funcțională a capilarelor 118 14.6.2. Curgerea sângelui in capilare 119 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor 121 15. Circulația venoasă 128 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor 129 15.2. Caracterele circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă 133 16. Circulația limfatică 134 16.1. Capilarele și vasele limfatice 135
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
6.1. Organizarea funcțională a capilarelor 118 14.6.2. Curgerea sângelui in capilare 119 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor 121 15. Circulația venoasă 128 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor 129 15.2. Caracterele circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă 133 16. Circulația limfatică 134 16.1. Capilarele și vasele limfatice 135 16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
capilarelor 118 14.6.2. Curgerea sângelui in capilare 119 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor 121 15. Circulația venoasă 128 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor 129 15.2. Caracterele circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă 133 16. Circulația limfatică 134 16.1. Capilarele și vasele limfatice 135 16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor 121 15. Circulația venoasă 128 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor 129 15.2. Caracterele circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă 133 16. Circulația limfatică 134 16.1. Capilarele și vasele limfatice 135 16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
diferență mică de presiune subliniază faptul că rezistența la fluxul sanguin în sinusoidele hepatice este în mod normal foarte mică. Presiunea medie în ramurile arterei hepatice este de 90 mm Hg, dar presiunea din sinusoide este mai mică decât presiunea venoasă portală, deci există o scădere marcată de presiune de-a lungul arteriolelor hepatice. Această cădere de presiune este ajustată astfel încât există o relație inversă între fluxul arterial hepatic și cel venos portal. Relația respectivă implică activarea simpatică a receptorilor α-adrenergici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
dar presiunea din sinusoide este mai mică decât presiunea venoasă portală, deci există o scădere marcată de presiune de-a lungul arteriolelor hepatice. Această cădere de presiune este ajustată astfel încât există o relație inversă între fluxul arterial hepatic și cel venos portal. Relația respectivă implică activarea simpatică a receptorilor α-adrenergici din sectorul arteriolar hepatic, răspunsuri miogene intrinseci ale mușchiului neted vascular și producerea de către ficat a metaboliților vasodilatatori atunci când debitul sanguin este redus. La nivel hepatic nu există inervație vasodilatatoare, ci
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
vascular). Inervația simpatică provine din plexul hepatic pentru artera hepatică și din nervii splahnici pentru ramurile intrahepatice ale venei porte. Circulația în porțiunile periferice ale ficatului este lentă (sludge) și numai o porțiune din organ este perfuzată activ. Când presiunea venoasă sistemică crește, ramurile venei porte sunt dilatate pasiv și cantitatea de sânge prezentă în ficat crește; congestia venoasă hepatică poate fi foarte mare în insuficiența cardiacă. Invers, când presiunea sistemică scade, ramurile portale intrahepatice se contractă și presiunea portală crește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
venei porte. Circulația în porțiunile periferice ale ficatului este lentă (sludge) și numai o porțiune din organ este perfuzată activ. Când presiunea venoasă sistemică crește, ramurile venei porte sunt dilatate pasiv și cantitatea de sânge prezentă în ficat crește; congestia venoasă hepatică poate fi foarte mare în insuficiența cardiacă. Invers, când presiunea sistemică scade, ramurile portale intrahepatice se contractă și presiunea portală crește, astfel că debitul sanguin prin ficat este foarte redus, șuntând cea mai mare parte din organ. Constricția arteriolelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de la ficat. 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui Sistemul vascular hepatic adăpostește aproximativ 450 ml de sânge, iar în condiții patologice un volum suplimentar de 500 1000 ml. Ficatul este un organ mare, extensibil, un organ venos capabil să acționeze ca un redutabil rezervor de sânge și este capabil să suplimenteze sânge atunci când volumul sanguin circulant este diminuat. Funcția de filtrare și purificare a sângelui revine celulelor Kupffer care captează particulele străine ajunse din intestin în circulația
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de control local al debitului sanguin. Arterele mici și arteriolele asigură și reglează distribuția tisulară a fluxului sanguin. Circulația capilară este adaptată pentru schimbul de substanțe între sânge și țesuturi. Fiecare din cele două circuite vasculare se închide prin retur venos, iar circulația limfatică este o cale de revenire a fluidului interstițial în circuitul sanguin. 11.1. Organizarea funcțională a aparatului cardiovascular Aparatul cardiovascular realizează circulația sângelui pentru a asigura aportul de O2 și nutrimente la nivel tisular și pentru a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sau separat pentru cele două sinciții conexe, atrial și ventricular. Sub aspect clinic ciclul cardiac se referă la succesiunea sistolă-diastolă la nivel ventricular și are ca repere zgomotele cardiace. Revoluția atrială este bine descrisă sub aspect mecanic de variațiile presiunii venoase centrale. 12.4.1. Contractilitatea: cuplarea excitație contracție și interacțiunea actină-miozină în cardiomiocite Au fost prezentate mai sus evenimentele electrice la nivel de sarcolemă și în ansamblul sincițiului miocardic. Potențialul de acțiune este condus de-a lungul membranei sincițiului miocardic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
practic oprită; perioadă de diastazis). In telediastola ventriculară are loc sistola atrială (0,1s), care adaugă 25% din ceea ce va deveni astfel volumul ventricular telediastolic. Refluarea sângelui în vene în timpul sistolei atriale este prevenită de inerție și de îngustarea ostiilor venoase din peretele atrial prin simpla compresiune a acestora în cursul contracției atriale. Ciclul următor debutează cu o nouă sistolă ventriculară, ce va ridica din nou presiunea, cu închiderea imediată a valvelor atrioventriculare. Evident că valvele sunt închise sau deschise în funcție de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]