2,080 matches
-
sistemul venos profund (vasele arteriosinusoidale și arterioluminale) și venele thebesiene. Anastomozele arteriolare sunt rare și cu diametru intern sub 40 μm, dar numărul și dimensiunile lor cresc în cardiopatia ischemică. Datorită presiunii extravasculare mari în sistolă perfuzia zonei subendocardice a ventriculului stâng se realizează numai în diastolă; poate fi afectată de scurtarea diastolei în tahicardie sau de presiunea ventriculară crescută în stenoza aortică (în condiții de nevoie crescută de oxigen). Debitul coronar total (metoda diferenței arteriovenoase de N2O; Kety) este ~250
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
AV spre atriu în sistola ventriculară isovolumică, x coborârea imediată a planșeului atrioventricular în timpul ejecției, v restabilirea poziției inițiale a planșeului în diastola ventriculară izovolumică, în paralel cu acumularea sanguină atrială prin retur venos, y evacuarea rapidă a atriului în ventricul la începutul umplerii ventriculare. Diverse condiții patologice sunt însoțite de modificări ale jugulogramei. In fibrilația atrială dispare unda a datorită absenței unei sistole atriale eficace. In insuficiența tricuspidiană unda a pare mai redusă, iar depresiunea x este redusă, dispare sau
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Activitatea de pompă a inimii este factorul determinant major. Intoarcerea venoasă este rezultatul diferenței de presiune dintre capilare și atriul de destinație, curgerea sângelui în vene spre cord fiind deci în ultimă instanță determinată de pompa ventriculară din circuitul respectiv (ventriculul stâng pompează sângele prin arterele, capilarele și venele din circulația sistemică, până în atriul drept). Astfel, sistola ventriculului stâng determină un gradient presional (capilare arteriale 30-45 mm Hg, capilare venoase 10-15 mm Hg, vene 5-7 mm Hg, atriu 0 mm Hg
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
capilare și atriul de destinație, curgerea sângelui în vene spre cord fiind deci în ultimă instanță determinată de pompa ventriculară din circuitul respectiv (ventriculul stâng pompează sângele prin arterele, capilarele și venele din circulația sistemică, până în atriul drept). Astfel, sistola ventriculului stâng determină un gradient presional (capilare arteriale 30-45 mm Hg, capilare venoase 10-15 mm Hg, vene 5-7 mm Hg, atriu 0 mm Hg). Factorii care contribuie la întoarcerea venoasă sau o influențează includ condițiile care determină presiunea sanguină la nivel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
volemia, debitul cardiac și rezistența periferică. La aceștia se adaugă diverși alți factori: complianța și statusul contractil venos (venoconstricția simpatică scade complianța și crește presiunea venoasă), presiunea hidrostatică și valvele venoase, compresiunea tisulară (contracția mușchiului scheletic), efectul de aspirație al ventriculului drept, pulsațiile arterelor învecinate, modificările presiunii abdominale și toracice (aspirația toracică, determinată de presiunea negativă intratoracică în inspir; se amplifică în efort și este eliminată în respirația artificială). Contracția mușchiului scheletic poate determina o presiune externă de 100-150 mm Hg
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
realizează schimbul de gaze între sânge și aerul alveolar (hematoza pulmonară), fapt ce asigură eliminarea de CO2 din organism și saturarea cu O2 a sângelui ce va ajunge prin venele pulmonare în atriul stâng și va fi apoi pompat de ventriculul stâng spre întregul organism. Pe lângă această funcție respiratorie esențială, parenchimul pulmonar mai îndeplinește pentru organism și funcții de apărare antitoxică și antimicrobiană, precum și funcții metabolice speciale. 19.1. Schimbul de gaze respiratorii la nivel alveolar Oxigenul conținut în aerul alveolar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Retenția de bioxid de carbon este rar o problemă la pacienții cu blocaj alveolo-capilar, chiar când reducerea capacității de difuzie pentru oxigen este severă. 19.2. Circulația pulmonară Circulația pulmonară începe cu trunchiul pulmonar, care primește sânge venos pompat de către ventricul drept. Această arteră se ramifică succesiv ca și căile aeriene; arterele pulmonare însoțesc bronhiile până la nivelul lobulilor secundari; apoi se divid în capilare pulmonare localizate în peretele alveolar. In peretele alveolar capilarele pulmonare formează o rețea densă care participă la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
rezistență vasculară redusă, dar la volume mari acest efect este limitat prin aplatizarea vaselor intra-alveolare datorită întinderii pereților alveolari. Mai mult, în cazul unui inspir profund presiunea intra vasculară pulmonară scade prin efectul scăderii presiunii intra-pleurale asupra performanței ventriculului drept. Substanțele care produc contracția mușchiului neted (serotonina, histamina, noradrenalina, etc.) cresc rezistența vasculară pulmonară, dar vasoconstricția este eficientă mai ales când volumul pulmonar este mic (forța de expansiune exercitată asupra vaselor este slabă). Există diverse substanțe care pot relaxa
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
realizează un model teoretic al acestei interacțiuni folosind noțiunea de elastanță ventriculară (Ees relația presiune-volum telesistolic) și de elastanță arterială (Ea relația presiune telesistolică volum sistolic). Raportul acestora ar fi un index al eficienței de transfer al presiunii hidraulice de la ventriculul stâng la nivel arterial. Relația dintre presiunea pulsatilă și flux exprimată prin impedanța aortică (analiză în domeniul de frecvență) este considerată a fi cel mai adecvat indice al presarcinii deoarece se referă atât la componenta de echilibrul (steady-state) cât și
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
nu contradictorie. (31) Postul cel Mare, a început Xenoman, are părțile trupului astfel alcătuite (sau cel puțin așa le știam pe vremea mea): Creierul din aceeași plămadă și de aceeași mărime cu fudulia stîngă a unei căpușe de parte bărbătească. Ventriculul creierului cu un piron. Membranele ca o glugă de călugăr. [urmează 73 de organe interne] (32) Postul cel mare, a spus mai departe Xenoman, e destul de bine făcut, iar părțile trupului oarecum bine potrivite, afară de cele șapte coaste, care depășesc
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de vase dispuse în serie care funcționează sub regimuri presionale diferite (marea și mica circulație). Marea circulație sau circulația sistemică transportă sângele de la inimă spre țesuturi prin sistemele arterial și capilar, asigurând și întoarcerea la cord prin sistemul venos. Din ventriculul stâng sângele este împins prin sistolă în aortă iar de aici se răspândește în toate ramurile acestei artere, ajunge apoi în capilare unde au loc schimburile gazoase și nutritive, trece apoi în venule, apoi în vene, iar prin venele cave
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
toate ramurile acestei artere, ajunge apoi în capilare unde au loc schimburile gazoase și nutritive, trece apoi în venule, apoi în vene, iar prin venele cave ajunge în atriul drept. Din atriul drept, în cursul sistolei atriale, sângele ajunge în ventriculul drept, urmând să fie antrenat în mica circulație. Mica circulație sau circulația pulmonară: din ventriculul drept sângele este propulsat în artera pulmonară, prin aceasta ajunge la plămâni unde se fac schimburile gazoase, apoi sângele oxigenat ajunge prin venele pulmonare la
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
trece apoi în venule, apoi în vene, iar prin venele cave ajunge în atriul drept. Din atriul drept, în cursul sistolei atriale, sângele ajunge în ventriculul drept, urmând să fie antrenat în mica circulație. Mica circulație sau circulația pulmonară: din ventriculul drept sângele este propulsat în artera pulmonară, prin aceasta ajunge la plămâni unde se fac schimburile gazoase, apoi sângele oxigenat ajunge prin venele pulmonare la atriul stâng, prin sistola căruia trece în ventriculul stâng de unde este antrenat apoi în marea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
circulație. Mica circulație sau circulația pulmonară: din ventriculul drept sângele este propulsat în artera pulmonară, prin aceasta ajunge la plămâni unde se fac schimburile gazoase, apoi sângele oxigenat ajunge prin venele pulmonare la atriul stâng, prin sistola căruia trece în ventriculul stâng de unde este antrenat apoi în marea circulație. Inima este un organ cavitar, între atrii și ventriculi și între ventricului și artere existând un sistem valvular care impune sângelui o circulație unidirecțională. Pomparea ritmică a sângelui se face prin contracția
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ajunge la plămâni unde se fac schimburile gazoase, apoi sângele oxigenat ajunge prin venele pulmonare la atriul stâng, prin sistola căruia trece în ventriculul stâng de unde este antrenat apoi în marea circulație. Inima este un organ cavitar, între atrii și ventriculi și între ventricului și artere existând un sistem valvular care impune sângelui o circulație unidirecțională. Pomparea ritmică a sângelui se face prin contracția atriilor și ventriculilor. Mușchiul cardiac (miocardul) este învelit de pericard, alcătuit dintr-o foiță viscerală și una
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
este antrenat apoi în marea circulație. Inima este un organ cavitar, între atrii și ventriculi și între ventricului și artere existând un sistem valvular care impune sângelui o circulație unidirecțională. Pomparea ritmică a sângelui se face prin contracția atriilor și ventriculilor. Mușchiul cardiac (miocardul) este învelit de pericard, alcătuit dintr-o foiță viscerală și una parietală, între care se află o cantitate mică de lichid cu rol lubrefiant. Rolul funcțional al pericardului constă în limitarea umplerii cardiace în timpul diastolei. Mușchiul cardiac
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și venind eferențe și aferențe vagale. Nodulul atrioventricular (Aschoff-Tawara) este situat posterior în peretele interatrial, deasupra septului ade inserția valvei tricuspide. Cei doi noduli sunt conectați anatomic și funcțional prin căi ale sistemului autonom excitoconductor. Nodulul atrioventricular se continuă spre ventricule cu fasciculul His, care începe printr-o porțiune comună situată pe partea dreaptă a septului interventricular, care apoi se bifurcă în două ramuri, drept și stâng, destinate fiecare ventriculilor respectivi. Ramurile fasciculului His ajung la vârful ventriculilor pe lângă septul interventricular
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
prin căi ale sistemului autonom excitoconductor. Nodulul atrioventricular se continuă spre ventricule cu fasciculul His, care începe printr-o porțiune comună situată pe partea dreaptă a septului interventricular, care apoi se bifurcă în două ramuri, drept și stâng, destinate fiecare ventriculilor respectivi. Ramurile fasciculului His ajung la vârful ventriculilor pe lângă septul interventricular, apoi se întorc distribuindu-se miocardului ventricular și se termină cu rețeaua subendocardică Purkinje. Pe fața internă a inimii se află endocardul, neted, care tapetează atriile și ventriculele, continuându
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
se continuă spre ventricule cu fasciculul His, care începe printr-o porțiune comună situată pe partea dreaptă a septului interventricular, care apoi se bifurcă în două ramuri, drept și stâng, destinate fiecare ventriculilor respectivi. Ramurile fasciculului His ajung la vârful ventriculilor pe lângă septul interventricular, apoi se întorc distribuindu-se miocardului ventricular și se termină cu rețeaua subendocardică Purkinje. Pe fața internă a inimii se află endocardul, neted, care tapetează atriile și ventriculele, continuându se cu endoteliul vascular. Endocardul care căptușește atriile
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fiecare ventriculilor respectivi. Ramurile fasciculului His ajung la vârful ventriculilor pe lângă septul interventricular, apoi se întorc distribuindu-se miocardului ventricular și se termină cu rețeaua subendocardică Purkinje. Pe fața internă a inimii se află endocardul, neted, care tapetează atriile și ventriculele, continuându se cu endoteliul vascular. Endocardul care căptușește atriile este mai gros decât cel ventricular. Endocardul se răsfânge și acoperă orificiile fibroase ale valvelor atrio-ventriculare și a celor semilunare de la baza vaselor mari. Atriul drept comunică cu ventriculul drept prin
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
atriile și ventriculele, continuându se cu endoteliul vascular. Endocardul care căptușește atriile este mai gros decât cel ventricular. Endocardul se răsfânge și acoperă orificiile fibroase ale valvelor atrio-ventriculare și a celor semilunare de la baza vaselor mari. Atriul drept comunică cu ventriculul drept prin valva tricuspidă (formată din trei valvule) iar atriul stâng comunică cu ventriculul stâng prin valva bicuspidă sau mitrală, formată din două valvule. Aceste valve împiedică refluxul sângelui din ventricule spre atrii în timpul sistolei ventriculare. Similar, valvulele semilunare de la
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
gros decât cel ventricular. Endocardul se răsfânge și acoperă orificiile fibroase ale valvelor atrio-ventriculare și a celor semilunare de la baza vaselor mari. Atriul drept comunică cu ventriculul drept prin valva tricuspidă (formată din trei valvule) iar atriul stâng comunică cu ventriculul stâng prin valva bicuspidă sau mitrală, formată din două valvule. Aceste valve împiedică refluxul sângelui din ventricule spre atrii în timpul sistolei ventriculare. Similar, valvulele semilunare de la baza arterei pulmonare și a aortei împiedică refluarea sângelui din artere în ventricule. Pe
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
semilunare de la baza vaselor mari. Atriul drept comunică cu ventriculul drept prin valva tricuspidă (formată din trei valvule) iar atriul stâng comunică cu ventriculul stâng prin valva bicuspidă sau mitrală, formată din două valvule. Aceste valve împiedică refluxul sângelui din ventricule spre atrii în timpul sistolei ventriculare. Similar, valvulele semilunare de la baza arterei pulmonare și a aortei împiedică refluarea sângelui din artere în ventricule. Pe fața inferioară a valvelor atrio-ventriculare se prind coardele tendinoase ce se continuă cu mușchii papilari, inserați pe
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cu ventriculul stâng prin valva bicuspidă sau mitrală, formată din două valvule. Aceste valve împiedică refluxul sângelui din ventricule spre atrii în timpul sistolei ventriculare. Similar, valvulele semilunare de la baza arterei pulmonare și a aortei împiedică refluarea sângelui din artere în ventricule. Pe fața inferioară a valvelor atrio-ventriculare se prind coardele tendinoase ce se continuă cu mușchii papilari, inserați pe fața internă a perețillor ventricular. Rolul lor este de a contribui la curgerea unidirecțională a sângelui prin cord, menținând valvele atrioventriculare închise
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
iar, succesiunea fenomenelor mecanice având loc la intervale de timp egale. Un ciclu cardiac începe cu sistola atrială. Sistola atrială are durata de 0,11 s. Când diastola generală este la sfârșit, valvele atrio-ventriculare sunt deschise și atriile comunică cu ventriculele, care se umplu cu sânge. Deoarece atriile au o capacitate ceva mai mare decât a ventriculelor, aceste se umplerea acestora cu sânge este completă. Presiunile din atrii și din ventricule sunt aproximativ egale. Sistola atrială constă în contracția miocardului atrial
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]