15,959 matches
-
lingvistic romanic al regretatului Eugen Coșeriu, Mircea Eliade despre capacitatea omului de a suporta istoria de Ion Țurcanu, "Kalevala", un magic simbol al spiritualității fineze de Vlad Pohilă, A propos de la grammaticalisation en roumain: sur quelques formes et fonctions du verbe en roumain de Estelle Variot (Franța), Apa sub spectrul manifestărilor magico-mitice de dr. Petru Țăranu.
ȘTIRI CULTURALE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14311_a_15636]
-
slab se bănuiesc în preajma autorului, de la secretare, la dactilografe și curiere. Vom justifica cu două argumente această lectură centrată pe figurile feminine ale jurnalului. Cea dintîi ține de psihanaliză: la paginile 117-118 autorul își povestește un vis în care conjugă verbe italienești și primește o invitație de la o statuie. Nu încape îndoială că, mare iubitor de operă, Mircea Horia Simionescu se visează în chip de Don Giovanni, știindu-se în viața reală un Don Juan. Cel de-al doilea argument este
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
labirintul străzilor necunoscute. Toate casele erau pline de ființe având ochi de cuarț roz, ochi de ametiste și de citrin. Se auzeau porți - deschizându-se și închizându-se brusc. Ascultam vocile - o ceartă izbucnise pe undeva, folosind cele mai tari verbe ale limbii. Se intonau cântece, cu sunete proaspete, spontane. Arhitectura era în gradul cel mai înalt muzică împietrită. Arhitectura îmi amintea perfecțiunea corpului - cu interiorul și exteriorul unor lumi distincte. După clipe de hoinăreală și rătăcire am avut sentimentul că
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
Mady) Marin. Nu pot să spun că am cunoscut-o bine, că am stat de vorbă zile și nopți în șir. Îi știam bine însă poezia atît de specială, patetică, cu un soi de disperare care a zvîcnit întotdeauna în verbul ei. E luni, e seară cînd scriu aceste rînduri și, de cîteva ceasuri, Mady nu mai e. Acum doi ani, am aflat că este bolnavă și că prietenii, scriitori și artiști plastici, organizează o expoziție cu vînzare în beneficiul tratamentului
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
de om și-ai făcut o zi, O singură zi ce pe străzile noastre Și-acum rătăcește Lebedele ucise au înviat cine ascultă, Cine împarte vorbele, Cine a spus lebede? Cum de-au ajuns orele în calendar? Furnicile au mâncat verbele, Apele au spălat adjectivele, Gândurile-au rămas afară în ploaie, În pământ se-aud voci, Se-aud zboruri, sclipiri De sub frunze își scoate capul Următorul cuvânt - Oasele s-au mișcat în mormânt. cuburi pătrate timp schizofrenic - s-au șters din
Poezii by Stella Vinițchi Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14517_a_15842]
-
mărturie: fie despre convulsiile interioare ale eului exilat, fie despre anomia Istoriei, despre legile aberante ale unui timp demonizat. Tocmai de aceea, paginile sale, acuzatoare și patetice, răscolitoare și pătimașe, au alura unei recuperări cathartice, a unei purificări prin focul verbului. Nimic mai străin firii morale a lui Virgil Ierunca decât duplicitatea sau chiar neutralitatea atitudinii. Primul impuls al scriitorului e de a riposta; nevoia de replică, regimul urgenței sunt instanțele ce prezidează scriitura. Inspirația e produsul indignării: scrisul transcrie, astfel
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
Suflete moarte și suflete captive, Un optimist: Răspuns lui George Călinescu, Tudor Arghezi: un gâdilici de Curte Veche, Schimbarea la față a lui Tudor Vianu, Mihai Beniuc la avangarda poliției, Geo Bogza sau despre conștiința decorativă etc.), pamflete în care verbul acid și metafora corozivă a unui exilat a întâmpinat metamorfozele - unele previzibile, altele subite și inexplicabile - ale unor scriitori rămași în țară, care au preferat să se instituționalizeze aservindu-se, decât să-și asume demnitatea ținutei morale, ce le-ar
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
Există, aici, de asemenea, o stare de alertă a eului, de urgență a trăirilor și scriiturii, compensată de nostalgia purificatoare. Echilibrul - instalabil ca orice echilibru -, dar și armonia acestor enunțuri reies tocmai din această dialectică a sarcasmului și dorului, a verbului insurgent și a mângâierii, pentru că exilul înseamnă, deopotrivă, intransigență a neuitării și a demnității, dar și semn al destinului, privilegiu al întoarcerilor spirituale în spațiul matricial care a modelat sensibilitatea "des-țăratului". Tristețile, neîmplinirile și eșecurile, întâmplările și neîntâmplările sunt întâmpinate
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
păstrat pe a în interiorul cuvântului de-a lungul întregii perioade anterioare acestui an. Aproape la fel se prezintă lucrurile și în ceea ce-l privește pe sunt, desi aici abaterile sunt ceva mai numeroase. 2. Persoană a III-a plural a verbului a fi nu provine din sînt, desi într-o primă tratare a chestiunii însuși regretatul Al. Rosetti așa a crezut. Și, după el, mulți alții (inclusiv semnatarul acestor rânduri). Ulterior, Al. Rosetti s-a corectat propunând etimologia sintunt. în ce
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
în America, am descoperit că, măi lesne decât în limba engleză, cel mai bine mă înțeleg cu noii mei prieteni și colegi în cărțile pe care le-am citit fiecare. L-am cunoscut aici pe José, un spaniol mândru, cu verb aspru și umor casant. “Pentru mine, sunt doar două feluri de oameni: cei care citesc și cei care nu. Ultimii nu mă interesează”, mi-a declarat într-o seară cu emfaza. Nu-l urmez cu totul în această judecată radicală
Fără obligații by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82419_a_83744]
-
mă ocup de ce probleme vreau și să-mi irosesc talentul, cum spuneți d-voastră, cum am eu chef pe subiecte pe care eu le consider importante. Nu trebuie să fac plebiscit înainte de a hotărî cum să-mi folosesc timpul și verbul. Dacă toți românii ar face așa, în loc să-și irosească talentul pe blogurile altora explicându-le cum își irosesc ei talentul, România ar duce-o mult mai bine. Vă doresc să vă irosiți cu spor în toate temele irelevante care contează
Nu în numele meu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82375_a_83700]
-
crâncene decât domnia voastră și care, într-o clipă de curaj nebunesc, a scurtat cu luni de zile soarta unei conflagrații mondiale, salvând viețile a mii de soldați, inclusiv români. Am citit declarațiile dumneavoastră cu stupoare. Va cunosc furia oarbă și verbul pripit, lipsit de menajamente. Am tot sperat, de când v-am votat, acum mulți ani, ca trăsăturile acestea se vor domoli cu vârsta și cu funcția. N-a fost așa. Din păcate, atunci când deschideți gură, Domnule Președinte, prin cuvintele dumneavoastră vorbim
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
Dragoș Bucurenci pe care l-am primit în ultima vreme a fost de la o colegă jurnalistă care mi-a mulțumit pentru că am folosit verbul “a concede” într-un comentariu din Elle. Mi-a spus că e un verb tare frumos și că n-a mai auzit pe nimeni care să-l folosească în ultimii ani. Interesant e că mi-am adus aminte pe loc
Cel mai frumos compliment by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82712_a_84037]
-
Dragoș Bucurenci pe care l-am primit în ultima vreme a fost de la o colegă jurnalistă care mi-a mulțumit pentru că am folosit verbul “a concede” într-un comentariu din Elle. Mi-a spus că e un verb tare frumos și că n-a mai auzit pe nimeni care să-l folosească în ultimii ani. Interesant e că mi-am adus aminte pe loc unde l-am întâlnit prima dată, la 14 ani: pe coperta 4 a Minimă
Cel mai frumos compliment by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82712_a_84037]
-
idoli dispăruți. Zeu beat al vremii din urmă să mă poarte Precum tu în androgin mă transmuți. 28 oct. 2003 Ochii în omul singur devin străvechi și tulbură Prin foamea lor de dragoste și adulter Cu cei morți care au Verbul în cuplu, Dorință de rădăcini dezgropată de cer. Dar e o foame de sub ceruri de apă Unde înghițită istoria rând pe rând, Fulger în fulger carnea o adapă, Cel mort e-n viul din împrejurul blând Al apei și-l
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]
-
în lumea cealaltă Învățând abia acum să bată. 4 De pretutindeni Totul e nimeni Ce-mi părăsește Lacrimi pe pinteni. Priviți, călărețul S-ar spune că-i mort Dar duhuri îl poartă Și-n mine îl port. Rămâneți în vârste Verbe, și-mi vorbiți, Sublimă risipă, Îngeri mie năimiți.
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]
-
tot de aur și de gând care clocotesc în opera mea întreagă nu stau la dispoziția nici unei pătlăgele intelectuale. Eu sunt unul, într-adevăr, pentru că mi-am depășit precursorii precum sifonul a depășit, în veac, jetul canalului urinar și sifonul verbului meu e oricând gata să servească un duș acid..." etc. Intențiile literaturii scrise de Ionathan X. Uranus, revăzut finalmente în tandem cu Mark Abrams, sunt lămurite în Necrolog. Aici, Marcel Avramescu, fără mască auctorială, își dă arta literară pe față
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
Gheorghe Istrate Un imn al verbelor (encomiastică) Profesorului Al. Rosetti in aeternitas pe terasa verbelor este pace litera O ca o pâine se coace printre silabe e tihnă rostirea toată e în odihnă însă deodată hiatul tresare sintagma se-ntinde ca o râmă mai mare și
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
Gheorghe Istrate Un imn al verbelor (encomiastică) Profesorului Al. Rosetti in aeternitas pe terasa verbelor este pace litera O ca o pâine se coace printre silabe e tihnă rostirea toată e în odihnă însă deodată hiatul tresare sintagma se-ntinde ca o râmă mai mare și-n capul frazei - pripită - adjectivele inflamate vomită e o
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
orașul Paris, hoți, sînt nuntași la sindrofia morții. 3) în Pari îs soți - în furci se află firtați de coțcărie." Tot astfel, împărați poate să însemne atît ,suverani", cît și - cine s-ar fi gîndit? - ,înfipți în par" (participiu al verbului a împăra - a pune, a vîrî în par). Și așa mai departe, și așa mai departe. Lectura notelor explicative devine o continuă sursă de surprize și o delectare comparabilă cu aceea a lecturii textelor. Bucurîndu-se de eleganța rafinată a tuturor
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
cu ajutorul hârtiilor sale postume, am reușit a complecta Trei zile și trei nopți din viața unui student". Un evident plus textual (singurul!) în al doilea caz și un mai puțin evident plus polemic în această zonă nodală. După ce excesul prezenței verbului ,a plăcea" într-o epistolă a unui coleg era pretext de amuzament pentru Tăciune, iată-l, lucid, folosind de trei ori termenul în cauză. Și asta mai mult parodic decât din nesiguranță stilistică. Ceea ce odată l-a contrariat nu se
Un proces de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11067_a_12392]
-
că viața-i maimuță amorfă, cu gura până la urechi, care rostește vorbe de șagă, se scarpină, țiuie și răcnește, se măscăricește, e spurcată la gură și năucește, fonfăie, tachinează, hohotește, bolborosește, scuipă, ronțăie te miri ce, blagoslovește, of, Doamne, câte verbe aș mai putea folosi dac-ar fi să las poemocul acesta neterminat. Dar poftesc să-l închei, așa încât asta și fac. Anno Domini 2005, semnez descifrabil: Ruxandra Cesereanu, după ce l-am găsit în cimitirul Vară pe padre Basilio, bunic patern
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
albastre și aurii O urmează. Și rugăciunea mea. Ultima oră de curs în America. Tinerii mei poeți, Aplecați peste hîrtie Deslușesc cărarea cu nerăbdare, O împodobesc Cu întrebările lor. Răspunsurile vor veni mai tîrziu. îi întreb pe rînd: care e verbul tău? Susan: a fi liber. Meghan: a deveni. Jamie: a fi fericită. Heather: a gîndi. Tyler: a înțelege. Sarah: a scrie. Rebecca: a crește. Brian: a visa. Ryan: a asculta. Cum mai răsună verbele, Tinerele lor verbe, Mici tufe de
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
îi întreb pe rînd: care e verbul tău? Susan: a fi liber. Meghan: a deveni. Jamie: a fi fericită. Heather: a gîndi. Tyler: a înțelege. Sarah: a scrie. Rebecca: a crește. Brian: a visa. Ryan: a asculta. Cum mai răsună verbele, Tinerele lor verbe, Mici tufe de fragi în ziua mea din nămeții Pennsylvaniei, Luminînd inima Americii. Copiii, mereu copiii cu lumina lor nestinsă încălzindu-ne cărarea. Și a fost sîmbătă și a fost după Sfînta Liturghie De la mânăstirea Acoperămîntului Maicii
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
rînd: care e verbul tău? Susan: a fi liber. Meghan: a deveni. Jamie: a fi fericită. Heather: a gîndi. Tyler: a înțelege. Sarah: a scrie. Rebecca: a crește. Brian: a visa. Ryan: a asculta. Cum mai răsună verbele, Tinerele lor verbe, Mici tufe de fragi în ziua mea din nămeții Pennsylvaniei, Luminînd inima Americii. Copiii, mereu copiii cu lumina lor nestinsă încălzindu-ne cărarea. Și a fost sîmbătă și a fost după Sfînta Liturghie De la mânăstirea Acoperămîntului Maicii Domnului Și noi
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]