25,772 matches
-
în fața unor nuanțe care te strîng ca un corset. Dar, dacă te obișnuiești cu apăsarea carcasei lexicale, vei constata prezența celor trei calități pomenite anterior. Prima calitate e că I. Kant nu are retorică, nici urmă de facondă netulburîndu-i curgerea verbală. Kant nu intră niciodată în pielea unui histrion vînturînd vorbe, stilul fiind inexistent, asemenea unei curgeri netede de expresii aride. Nimic mai străin de Kant decît emfaza perorațiilor făcute de dragul lor însele. Chiar și atunci cînd se lasă în voia
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
Circumscripție, traseele de distribuție a materialelor necesare votării și va avea grijă ca în aceste activități să nu apară sincope. Scrutinul se va desfășura între orele 7,00 și 21,00. În termen de 24 de ore de la încheierea procesului verbal de centralizare a voturilor pe circumscripție, Biroul Electoral Județean va înainta acest document Biroului Electoral Central, în vederea stabilirii partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care au întrunit, respectiv, care nu au întrunit pragul electoral. Potrivit Constituției, în cazul în
Agenda2004-47-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283082_a_284411]
-
fascinantului îndrăgostit de poezie, poetul simbolist Alexandru Macedonski. Reuniunile de la Paris continuă și la București în locuința părintălor din str. Română (N. Iorga nr. 8), unde Ion Pillat a locuit până în anul 1928, fapt consemnat de Ion Pillat în procesul verbal din 27 mai 1921. Sunt consemnați participanții: Ion Minulescu, V. Voiculescu, Emanoiul Bucuta, Ion Barbu, Tudor Vianu, Vintilă-Rusu Sirianu, Ion Luca Caragiale, Al.O. Teodoreanu, Ion Marin Sadoveanu, Adrian Maniu, Ionel Teodoreanu, Nichifor Crainic, Theodor Solacolu. S-a citit: După melci
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
Gottfried Benn, în celebra sa conferință, Probleme ale liricii, din 1951. Avem a face, așadar, cu două zone angajate într-o subtilă, complicată relație de confruntare-cooperare, existențialul și Formă, cea din urmă, în cazul poeziei, ca o constructie-lectură de semne verbale, care însă, în mecanismul sau intrinsec, îngîna mecanismul existenței, la fel de specific, doar că lipsit de expresie. De unde necesitatea de a-l înzestra cu un limbaj. Limbaj acum produs în laboratorul scriptural, care pleacă de la "materia primă" a "inspirației", generatoare a
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
precum într-un mulaj, se simte totodată altceva decît acest strat material ce-o acreditează. Formă textuala nu îngăduie "umanitatea naturală", nefiind decît un artificiu purtător de sens, un "clavir de cuvinte", cum ar fi spus Mallarmé. Ca urmare, exercițiul verbal e resimțit drept refrigerator, prin evocarea nemijlocita a frigului: "frigul se naște din închieturile vorbelor mele; / strîmtorat, posesiv, în poziții de luptă... / de cîțiva ani mă bucur de o salvare / vinovată doar cînd vine la timp - / de Moș Nicolae, în
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
Cei doi au ajuns să se războiască, la un moment dat, pentru drepturile de televizare a meciurilor de fotbal din prima divizie. Găzduiți de un oarecare, într-o emisiune a postului tv. Tele 7, cei doi au avut un comportament verbal de cea mai joasă factura. Astfel că editorialistul EVENIMENTULUI ZILEI, Cornel Nistorescu, și-a pus cîteva întrebări în legătură cu moralitatea lumii fotbalului autohton, în ansamblul ei. Dacă oameni precum cele două citate personalități, reprezintă fotbalul autohton, învinuindu-se unul pe celălalt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
scriu poezii/ fără să fiu un mutilat de război/ (al războiului rece?) sau măcar astmatic/ scriu poezii noaptea îmi sprijin degetul de/ frunte precum profeții precum conțopiștii/ de la curțile faraonilor precum sinucigașii/ care își scriu mesajele un fel de proces verbal/ prin care dau în primire lumea asta alterată/ grețoasa desigur/ pînă la urmă e o plăcere egoistă lucrul mîinilor/ e deosebit de abstract - dar trece luna/ eu spun că e o momeală a morții/ și foarte mulți îmi spun că moartea
Da, scriu poezii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17764_a_19089]
-
văd în ele un fel de a impune legi și reguli care sfîrșesc invariabil prin a-i încadra într-un spațiu precis, în care se simt prizonieri. Tata ne povestea de Comenius, care prin 1670, se plîngea de limitele limbajului verbal. "Ca să descrii un elefant unor oameni care n-au văzut în viața lor un elefant, trebuie să folosești o cantitate incredibilă de cuvinte, care, oricum, nu vor fi exacte. Mare, gri, cu trompa, nu sînt decît indicații vagi. Atît de
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
previn cititorii că vorbirea unui hidalgo nu seamănă cu a noastră. Dacă noi ne orientăm, de cele mai multe ori, în comunicarea publică, după principiul simplității, directitudinii, al maximei eficiente și economii, nobilii lui Gracian sînt niște vicioși ai ocolișurilor, ai volutelor verbale, ai artificiului și complicatului. Lumea aceasta descrisă prin intermediul cuvintelor ei de către autor este una a nobleței, luxului, si astfel a îndelungatelor răgazuri, în care bărbații își omoară plictiseală construind discursuri ornate așa cum femeile construiesc broderii sofisticate. Oamenii acestei lumi vorbesc
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
o remarcabilă finețe și complexitate, descrierea strict gramaticala se completează prin disocieri stilitice și de uz - și, mai ales, evadează în explicații de natură socială și culturală. În cazul dativului posesiv, de exemplu, e observată diferența dintre uzul de determinant verbal și cel adnominal - argumentîndu-se convingător originea populară a primei construcții și cea culta (după un model probabil grecesc) a celeilalte. Două domenii, cu deosebire neglijate la noi în ultimele decenii, sînt urmărite constant, pe parcursul mai multor studii: cultură eclesiastica și
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
afla acu ce se mănîncăă acești bodiguarzi, redactorul nostru a trecut, incognito, pe la mai multe agenții de pază și protecție" (EZ 2049, 1999, 11). Citatul e interesant, pentru că demonstrează tocmai extinderea uzului expresiei: obiectul de mîncat (subiectul gramatical al construcției verbale pasiv-impersonale) e, de această dată, uman. Apariția ghilimelelor semnalează, cred, tocmai raritatea acestei combinații, care riscă să activeze sensuri concrete ale verbului și să proiecteze astfel în imaginația cititorului bufe scenarii canibalice.
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]
-
permite lui Ioan Lăcusta să surprindă "luciditatea" socrului mic, Aurica Drâmbu, care ar vrea să privească cu un ochean "că Columb când a descoperit America" în sufletele invitaților (încep să bănuiesc aici ironizarea disimulata a personajului prozei de introspecție), ticurile verbale, supremul penibil al întregii "mise en scène": ăMaestrul Rosioru lua iar microfonul și-l duse lângă buzele sale rujate. "Deci, strigă el, dansul ratei! Cu mișcări! Când eu spun , dumneavoastră faceți așa! - si maestrul arată cum. Iar când spun , dansatorii
Contrapunct by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17908_a_19233]
-
și-au împrumutat o autoritate severă, decisă, indiscutabilă. Cuvintele acestea sunt câteodată de neînțeles, goliciunea lor este evidentă. Gândirea rătăcește în jurul lor fără spor. Prin neostenită repetare capătă însă o funcție ritmică. Ele modelează ritmul interior al vieții - creează structuri verbale personale destinate eului beneficiar. Apare o fizionomie abstractă "proprie" în care cuvintele-scop, cele care definesc aspirațiile se repetă cu obsesivitatea proprie dorințelor încă nerealizate. Noua fizionomie interioară se împlântă din ce în ce mai adânc în viață. Până într-atât de adânc că se
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
analitică și o stilistică a ironiei. Singura alinare pe care antipostmoderniști ca mine o pot afla citind cartea stă în generalitățile pe care le expune. Chestiuni de genul diagnosticului sumar dar percutant dat postmodernismului, ca orientare culturală fascinată de obscuritate verbală, un relativism epistemic asociat unui scepticism generalizat față de metodele și conceptele științei moderne, subiectivismn pronunțat și lipsă de respect față de fenomene empirice. Sau de genul identificării celor trei principale efecte negative ale postmodernismului asupra mentalului epocii: timp irosit în cercetarea
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]
-
reluată fiind broșura cu același titlu de la Editura "Carpații", 1958). Ambele sînt pamflete, în stilul gazetarului de la Hiena și de la Curentul interbelic, aproape uitat astăzi, dar bine știut contemporanilor săi, contestat ca persoană publică pentru lipsă de scrupule și grosolănie verbală, devenit personaj (cîteodată odios) în Sectarii lui Agîrbiceanu, Gorila lui L. Rebreanu, Paiațe de Neagu Rădulescu sau Ultima oră de M. Sebastian, ba chiar și, mult mai tîrziu, în Delirul lui Marin Preda. Șeicaru s-a numărat printre naționaliștii care
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
politic (și în genere a diferitelor forme de distorsionare a comunicării). În studiul interacțiunii comunicative, trebuie evocat mai întîi ceea ce Tatiana Slama-Cazacu a numit sintaxă dialogată (replici întrerupte, care se completează reciproc) și sintaxă mixtă (în care se combină elementele verbale cu cele non-verbale: gesturi, mimică). Lipsa de cunoaștere sau de interes pentru aceste forme reale ale dialogului e constatată în învățămînt: în dialogurile aberante, artificiale, ionesciene din unele manuale de limbi străine, ori în impunerea de către educatori a unor modele
Psiholingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17248_a_18573]
-
Rodica Zafiu Exactitatea reproducerii unui mesaj verbal poate fi extrem de importantă din punct de vedere filologic sau juridic; în alte situații de comunicare, este însă destul de sistematic neglijată. Echilibrul dintre reproducerea ideilor și reproducerea cuvintelor în care acestea sînt exprimate cunoaște forme foarte diferite în conversația curentă
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
-mi prejudicieze demnitatea, onoarea și reputația" (după cum susține reclamantul), din articolul "Cultura mitocăniei" al eseistului de la revista "22". Expresiile care l-au supărat pe dl. Cristoiu sunt: "Cultura mitocăniei și-a vădit prin Ion Cristoiu și fațeta intelectuală"; "împotriva mitocăniei verbale a domnilor Tucă și Cristoiu"; "mitocănia amfitrionilor le părea în datele normale ale politeții". Las deoparte figura ofuscată a d-lui Cristoiu, care are tot dreptul să se plângă unde dorește. Sunt uimit însă de ce unul dintre inițiatorii limbajului vulgar
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]
-
cel mai relevabil roman din ciclul romanesc al lui Galaction, e tezist, lungit locvace peste măsură, aglomerat cu fragmente din jurnale intime, lungi epistolare. G. Călinescu are dreptate în Istoria literaturii (1941), cînd observă: "vina capitală a cărții este dilatarea verbală în slujba tezei. Logosul îmbracă toate varietățile: monologul, dizertația, conferințele, discursurile, predica, omilia, caterisirea". Bun cunoscător al operei părintelui Galaction și experimentat editor al operei acestuia, dl. Teodor Vârgolici ne-a dăruit o bună ediție a acestui roman, avînd grijă
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
început sortite celor mai crunte vitregii cată a fi umplut de o materie vizionară a plinului, cu o factură exuberantă, cu o amplitudine prin sine recuperatoare. Nu detaliul îl reține pe autor, deși lucrătura textului d-sale trădează vocația artizanului verbal, ci năzuința spre ansamblu, impulsul îndrăzneț spre o boltă acoperită cu vaste fresce eteroclite. Din absența trăsăturilor unei minime adaptări, se iscă nevoia unei materialități totalizante, frizînd o cosmogeneză. Pornind de la evocarea toposului natal, maramureșean, bardul își etalează sensibilitatea cosmică
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
în adâncirea enigmei ș.a.m.d. Oricum primează autenticitatea vieții, a mimesis-ului, a limbajului curent. În sensul democratizării mesajului spre cititor și al liberalizării expresiei până la jargonul de "cartier", suprasexuat, la insertul publicitar sau citatul în limbi străine ca tic verbal, reflex al comunicării fără frontiere, consumist sau mass-media. O nevoie aproape comercială de a coborî din bibliotecă spre a lua taurul de coarne chiar în arena realului exploziv moderează ispita literalității pure, a ficțiunii ca produs exclusiv al inteligenței artistice
Desant epic pentru 2000 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17409_a_18734]
-
titlul editorialului meu aceleia, consacrate, de critică stilistica. Deocamdată îmi pun o altă întrebare și anume de ce a avut atît de puțină căutare la noi critică bazată pe premisa că literatura este, înainte de orice, un fapt de limbă, o realitate verbală. Mediul (cum spun anglo-saxonii, cu un cuvînt calchiat și în română recentă) sau mijlocul poeziei sau românului este constituit de limbaj. Cu toate acestea, nici poezia, nici, cu atît mai rar, românul n-au fost abordate stilistic. Excepțiile se numără
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]
-
Genette, Riffaterre n-au avut emuli la noi, ca J.P.Richard sau tematistii, mult mai des urmați. Paradoxul este că singurul exemplu de stilistica aplicată nu se referă la poezie (în care, totuși, marea generație interbelică a elogiat nesmintit puritatea verbală), ci la proza: Artă prozatorilor români a lui Ț. Vianu. N-avem o Artă a poeților români. Vianu pleca de la Bally, nu de la Spitzer, cum m-aș fi așteptat și analizele lui verbale sînt inca remarcabile, deși cred că premisa
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]
-
marea generație interbelică a elogiat nesmintit puritatea verbală), ci la proza: Artă prozatorilor români a lui Ț. Vianu. N-avem o Artă a poeților români. Vianu pleca de la Bally, nu de la Spitzer, cum m-aș fi așteptat și analizele lui verbale sînt inca remarcabile, deși cred că premisa teoretică despre dublă intenționalitate a limbajului este greșită. Călinescu împărtășea indiferență lui Croce față de limbă. Rarisimele lui abordări lingvistice (în Opera lui M. Eminescu, de pildă) sînt menite să probeze ironic ineficacitatea perspectivei
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]
-
literară, nu lingvistică. Nici Caracostea, care s-a ocupat de expresivitate, nu era lingvist. Iar Ovid Densusianu, deși era, inaugurează în istoriile noastre literare (cu Literatura română modernă din 1921) critică de idei și de sentimente, fără urmă de considerații verbale. Dogmatismul dragomirescian ignoră limba că și estetismul lui Vladimir Streinu sau impresionismul lui Perpessicius. Nici macar cei mai subtili critici contemporani de poezie (Negoitescu, Cistelecan, Grigurcu) nu scriu critică verbală, desi ei înșiși ne ispitesc, uneori, tocmai prin verbalitatea exuberanta ori
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]