4,259 matches
-
nici nu ar fi. Astfel se-ntâmplă când ești prea real... Prea real, față de ceilalți care se prefac numai că trăiesc... n Căruță trasă de un cal bătrân, înăuntru un fel de coșciug triplu o ladă paralelipipedă lată, vopsită în verde și pe care scrie cu litere nu prea sigure, Pâine. O foaie de tablă acoperă fundul căruței, pe care dacă o dai înlături, iese un abur des, semn că e caldă pâinea... Vehiculul este condus de un bătrân mic, slab
Fraze regăsite... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8889_a_10214]
-
nu apărea și ea într-un fel sau altul, să ne spună că ajunsesem la adevărata revelație a călătoriei, că acesta era adevărul evident... Mi-am dat însă seama că era prezentă, în acel moment, în acel loc, și oriunde... verdele ierbii îmi amintea de ea, seninul cerului îmi amintea de ea, strălucirea călduroasă a soarelui era la fel de benefică așa cum prezența ei putea să fie, și fiecare frunzuliță care sclipea în lumină îi aparținea ei într-un fel... încât, deși era
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
Daniel Cristea-Enache Într-un foarte elegant volum, format mare și însoțit de un CD, Lucrări în verde sau Pledoaria mea pentru poezie, Simona Popescu își propune un obiectiv extrem de ambițios: nici mai mult, nici mai puțin decât reabilitarea genului liric, într-o epocă tot mai opacă. Amânând puțin analiza cărții sale (și trecând peste amănuntul că o
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
e, doar, "pulverizat") sau vreo reflexie de artă. Puternică este numai componenta marțială, cu accese de furie multidirecționată, de un interes psihologic. Un critic tânăr pe care-l prețuiesc, Andrei Terian, a fost atât de încântat de aceste Lucrări în verde, încât a comparat cartea ("o epopee get-beget"), cu Levantul lui Mircea Cărtărescu. Greu de găsit o comparație mai neinspirată. Cu liminară sinceritate, cum cerea un partizan al autenticității, voi spune că această Pledoarie... îmi pare o tentativă disperată de autolegitimare
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
Bonjour (sau, mai rău, bonsoir), il est déja 15.30 a Luxembourg... Un fel subtil de-a-ți aminti că timpul trece și n-ai făcut mare lucru. Și timpul, oricît de bine ar fi să-l pierzi privind degradeuri de verde, culoarea, muzicală, a wagnerienelor motive (ceva asemănător se poate auzi în fondul simfonic, cînd eroic, cînd dulce, al călătoriei cu trenul turistic prin orașul vechi), trebuie, hélas, folosit... Numai că, oricît ai face-o de bine, oricît ai încerca să
Frumoasa viață liniștită by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9281_a_10606]
-
mă tîram mereu, mereu, pe stradelele în pantă, bătute în cuburi monotone, lucii... Mă îndrăgostisem, la modul cel mai senzual cu putință, de case cu verande și scări, de răscruci de drumuri, de cîte o pompă cu mînerul vopsit în verde, de vreun ciob de sticlă strălucind feeric între două cărămizi gemene, de vreo minge de cauciuc spartă și abandonată lîngă un stîlp, uneori plină cu apă de ploaie... Toate astea încercam să le și scriu, de obicei cînd soseam, pe
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
aparte, și mi-am dat seama de asta după ce am văzut-o de câteva ori. În primul rând, în preajma ei toată natura pare să se învioreze. Câmpurile de ierburi, flori de câmp sau porumb abia ivit la lumină au un verde viu, strălucitor, în prezența ei. Cerul devine albastru intens, senin și cald ca în miezul verii, secundele par să alunece calm, aproape imperceptibil, într-un fel de spațiu edenic care se află în afara timpului, orele se opresc și timpul însuși
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
alergat o vreme spre creasta dealului, și neam oprit când am văzut că dinozaurul nu ne mai urmărea și nu mai plana deasupra noastră cu ghiarele de oțel. Soarele devenise intens acum și căldura se întindea peste câmpul colorat cu verde, galben și presărat cu flori de diverse feluri. Ne-am oprit pe un dâmb și ne-am așezat să bem apă. Ia vezi, mai ai solzul la tine? l-am întrebat pe Hamsterul Ciufulit. Poate ne fugărea din cauza asta. Hamsterul
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
din ce semințe ciudate au încolțit. sunt tulpini pe care înflorim fiecare. ce e sigur e că miresmele lor încă n-au amurgit, nici n-o vor face vreodată, mă găsesc printre ele mereu schimbată, îmbătată de vlaga lor neștirbită, verdele lor nu cunoaște toamna, nici veștejirea. mai viu decât apa vieții, ne însoțește pe fiecare, de la naștere la pragul de trecere, ne predă cuminte tăcerii și-o ia de la capăt cu altă floare. pasărea măiastră drumuri de noapte pe întinsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
ce cântă, se-neacă în câte un tril, dar trece mai departe, stafie ce aleargă neobosită, iar firul vieții, prin noduri meșteșugite în anotimpuri îl împarte. primăvară în aer hohotește o mirare, din nordul înghețat ne ajunge o lingoare, în verdele nenăscut, plozi fără număr se-ntind a născare, o herghelie de seve abia se țin să răbufnească sub soarele ce și-a băut laptele colastră, când echinocțiul lăhuz îl hrănește ca pe un pui venit pe lume cu aur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
la gură de calmul trupului alint, crescut din lunecări de zgură și din stihii de ape răscolite. vom străluci părelnici și sfioși și vom pieri în destrămare ca mireasma. o, ce neașteptat sfârșit și prea frumos. plâns de nai din verdele ofilit nu crește vara, din soare oxidat lumina nu mai curge. în ochiul împăstat lacrima putrezește și îngroașe orbita, de cerul coșcovit de nori se-mbată marea, în lanul secerat lentorile pământului își scuipă sarea. din urletul de lup rănit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
durerii, conținându-mă. nicicând nicicând nu voi mai gusta soarele cum guști ploaia, cum făceam în copilărie strivind stropii pe limbă. nicicând nu voi mai dansa cu capul în mâini, oferindu-l cerului, ninsorii de flori și fluturilor îmbătați de verde. nicicând pielea mea ignorantă nu va mai hohoti la atingerea lunii, aievea apelor ce-și plâng sarea pierdută. nicicând nu voi mai vedea lumea cu privirea biciuită de ploile acide ale nerăbdării. nicicând nu voi mai fi grăuntele abia încolțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
facă față solicitărilor de tot felul. A cheltuit, spre exemplu, 400.000 euro pentru ca circuitul "Turului Franței" să se abată prin localitate. Acum, în zilele festivalului, de la obișnuita plimbare în care ești condus prin pădurile adânci, păduri în care explodează verdele speciilor de foioase, prin câmpiile de grâu scăldate de un soare abundent - câmpii în care bobul a ajuns deja la maturitate, de la drumul ce șerpuiește printre satele ale căror biserici - în parte părăsite astăzi de fideli - înalță clopotnițe ce datează
Sezon estival la Paris by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9479_a_10804]
-
celebrul tron al Maestrului, ornat cu picturi ideatice. O culme a estetizării împinse la detalii o constituie intenția poetului de a transcrie Thalassa în pasaje așternute alternativ cu cerneală verde, albastră, roșie și chiar a reda vocalele cuvîntului Montagnes cu verde și negru, spre a reflecta cromatica muntelui. Cea mai semnificativă trăsătură a artistului de tip baroc ar putea fi considerat dualismul său de fond, tensiunea produsă de o serie de antiteze ireductibile precum cele dintre viață și spirit, dintre viu
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
multă sănătate și putere de muncă. Cu profund respect, Filip Köllö". în finalul acestui Post-restant, transcriu câteva din poemele scrise în interval și trimise nouă, pe care nu le-a văzut încă nimeni la față. Mere vopsite: "Mere vopsite în verde/ pomădate cu roșu/ să pară pârguite amintiri// Fericirea a fost/ și nu va reveni curând.// Fum guraliv -/ o hrană pe-nțelesul tuturor/ o licoare accesibilă - aproape hap./ Cât de greu este bănuțul acesta,/ Doamne, m-au cocârjat cu saci de
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8198_a_9523]
-
otrava" durerii de-a fi, ci doar le anesteziază: "formele mici ale muzicii// toate sunt neieșite din fire și bune/ ceasuri intacte ca fructe în coș/ lângă jilț/ rufe la soare pe frânghia dintre salcâmi/ stratul de troscot arată în verde/ trecerea șarpelui/ sub nucul cu muguri lungi -/ filigran de otravă// e vremea memoriei/ deschis va rămâne un clește/ în tufele de trandafiri/ intrăm prin fereastră/ surprinși regăsindu-ne în cuprinsul ei/ ideal/ oftări din aceeași durere-părere// umbre subțiri țurțuri de
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
Însorită, așa cum se anunță și cel mai mult mă enervează oglinda liniștită a lacului, nu tu valuri cât de mici, cu siguranță că astăzi nu va mușca nici un crap! O rază jucăușă Îi atrase privirea către dealul Șerboteștilor, acolo unde verdele păpușoilor cu greu se putea desluși, știa că peste o jumătate de oră va Începe bucuria de a pescui și de a se detașa de toate gândurile cenușii. Se Îndreptă de spate, făcu o mișcare de Înviorare și Își turnă
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
pentru a estompa geamătul de durere, gândind tot timpul la eventualitatea nefastă de a fi auzit de cineva. Apoi peretele de oale lua forma muntelui Pietricica, străchinoiul cu smalțul lucind creștea până la dimensiunile soarelui abia răsărit pe muntele său drag, verdele oalelor de lapte era cel al brazilor care rândurirânduri defilau prin fața lui, conurile acestora se transformau În clopoței maron care sunau ascuțit și metalic În armonia sunetului mașinilor sale de texturat și Într-un târziu se vedea tolănit ca un
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
pașii se afundau silențios, totul era marmură, inox și sticlă, candelabrele imense, porțelanurile și cristalurile confereau o notă de noblețe și elitism, totul răspândea căldură și dorința ca oaspeții să fie perfect satisfăcuți. Nimic nu lipsea iar, pe deasupra la toate, verdele și culorile studiate ale mulțimii florale, ale arbuștilor ornamentali Îți tăia răsuflarea. Primi un apartament situat la primul etaj, admiră cu plăcere modul cum era utilat și decorat, făcu o baie binemeritată și se odihni Îndelung și fără vise. Când
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
au venit la micul dejun era vremea prânzului, au mâncat puțin, au băut câte o cafea dublă și apoi au plecat cu profesorul și amica acestuia la o plimbare pe muntele din apropiere. S-au bucurat de frumusețea și puritatea verdelui natural, de măreția și aerul neasemuit al muntelui, mirosul de cetină și rășină le-au cotropit sufletele iar atunci când fetele au dat semne de oboseală s-au Îndreptat către „Păstrăvărie”, acolo unde au fost serviți cu păstrăv pe grătar, păstrăv
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
o firmă-intermediar, de câte ori vor să apară la televizor în jurnalele de știri, așa cum a făcut Ridzi. Astfel de clauze erau convenite doar verbal; 5) Metoda tonomat. În campaniile electorale, televiziunile de știri în special le-au transmis candidaților și partidelor verde-n față: nu plătiți, nu apăreți. Ceea ce ar fi corect, dacă am vorbi despre un regim de publicitate electorală. Dar partidele și candidații plătesc să apară la știri, la majoritatea emisiunilor de dezbateri sau în transmisiuni directe, nu la secțiunea
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
Lasă că asta îi o treabă bună, Pâcule. Mai rău ar fi să te rogi de el și să nu facă, ori să nu știe să facă, că-i tot una. Coșcovea dormita sub horbota străvezie a ceții dinaintea înserării. Verdele câmpului prindea a se întuneca, pierzându-și încet-încet culoarea. In zare se profila acoperișul povârnit al Crâșmei din drum. Hornul cuptorului din curte scotea o sfoară de fum, care, împotriva firii, se învârtejea spre pământ. Cărăușii călcau arar pe lângă boii
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
din acest roman: măcar m-am ales cu un robot de bucătărie și cu un televizor, pe care altfel, din pensia mea amărâtă, nu mi le-aș fi putut lua niciodată. Când a văzut Fatima robotul, s-a înverzit. Iar verdele o prinde groaznic. Mai ales acum, de când s-a smochinit. Părerea lui Gérard Nu știu de unde și până unde are autorul o părere atât de proastă despre oamenii de televiziune. Atât eu, cât și caraghiosul ăla de reporter român cu
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
oaselor, ca un arc. Se uită spre masă. Vede că vaza e goală: buchetul de flori a dispărut. Se ridică puțin mai sus: vede că lipsește și o felie de tort. Se întoarce spre balcon: își vede lămâiul - de un verde strălucitor - purtând o unică lămâie, mare și galbenă. Coboară din pat și execută seria de cincizeci de flotări. Se duce la debara. Degeaba: a făcut cadou atât extensorul, cât și punga de la Carrefour cu cărămizile. Își pregătește un mic dejun
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Lionel sare în capul oaselor, ca un arc. Se uită spre masă: vede că buchetul de flori e tot în vază. Se ridică puțin mai sus: vede că tortul e neatins. Se întoarce spre balcon: își vede lămâiul - de un verde strălucitor - purtând o unică lămâie, mare și galbenă. Se gândește: cu o singură lămâie nu se face limoncello. Coboară din pat și execută seria de cincizeci de flotări. Se duce la debara. Degeaba: a făcut cadou atât extensorul, cât și
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]