378 matches
-
din noapte soare măsurător de vremuri ["CEL CE CÎNTĂ... "] 2261 Cel ce cântă se dezmiardă și pe el și pe ceilalți. ["SINGURUL LUX... "] 2267 singurul lux pe care crede a și-l putea permite omul din popor este muzica. ["LIMBĂ VERSIFICATĂ"] 2257 Cu privire la limba versificată ne mărginim la citarea câtorva versuri erotice, parte anterioare lui Eliad, parte născute în chiar vremea sa, dar cari poartă caracterul poeziei orășenești din acel timp Slava lumii am lăsat-o, În pustiu m-am depărtat
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de vremuri ["CEL CE CÎNTĂ... "] 2261 Cel ce cântă se dezmiardă și pe el și pe ceilalți. ["SINGURUL LUX... "] 2267 singurul lux pe care crede a și-l putea permite omul din popor este muzica. ["LIMBĂ VERSIFICATĂ"] 2257 Cu privire la limba versificată ne mărginim la citarea câtorva versuri erotice, parte anterioare lui Eliad, parte născute în chiar vremea sa, dar cari poartă caracterul poeziei orășenești din acel timp Slava lumii am lăsat-o, În pustiu m-am depărtat, Ca să scap măcar cu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și „cîntecul de inimă albastră” „La moară la Hîrța-Pîrța...“; numărul unic al revistei Cabaret Voltaire mai cuprinde un text „simultaneist” - „L’Amiral cherche une maison à louer“ - cu „indicații de regie” în limba română: „cresc”, „descresc”, „uniform”, iar unele compoziții versificate ale lui Tzara conțin secvențe onomatopeice din cîntecele românești de mahala - ex.: „zumbai zumbai zumbai zum”, incluse și în „La Prémiere aventure celeste de Monsieur Antipirine“). Dacă însă Tzara e lăudat pentru că și-a adus aminte de... năzbîtiile lui Vinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
amiciție dintre cei doi, e urmată de expedierea la grămadă a restului colaboratorilor. De un bonus „beneficiază” Geo Bogza („unul dintre cei mai fanatici”, pornit de la poeme „ce închid și imagini inteligibile” spre a ajunge apoi la „grațiozitățile” de „reportaj versificat”), „demiurgul Tr. Tzara, cu o poezioară nu prea obscură, «Bifurcation» și Jack Spintecătorul (St. Roll) cu o „Erotică” al cărei prim vers („Tremură de frică spanchiul Dumnezeu..”) îl determină pe critic - om cu frica Celui de Sus - să încheie grabnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a zîmbit familiar, plin de grosolănie. După primele atribuiri empirice, pentru stabilirea unei judicioase corespondențe lingvistice am tălmăcit împreună "Hamlet", operă considerată reprezentativă pentru cultura lor laică. M-am îngrozit! Adulter, tăinuiri, crime, otravă, nebunie, sinucidere, fantome și dueluri formau versificat o cheie de boltă a inconștienței amorale ce pare că îi caracterizează! Seminția lor este divizată în "națiuni", grupuri mari care-și apără cu arma în mînă trăsăturile specifice: albeața dinților și dorința de a stăpîni lumea, hoția și lenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
sosirea drumeților plimbăreți, m-am delectat cu volumul de versuri recent primit de la dl. V. Fetescu. Omul acesta a ajuns la maturitatea de scriitor gândind preponderent în versuri. Mi-a și spus că a început să gândească și să vorbească versificat. Are multe idei cizelate în versuri valoroase, încărcate de multă filosofie privind existența efemeră a individului în raport cu veșnicia! în orele de după masă reiau activitatea cu întocmirea și semnarea unor autografe pentru dl. Enache, astfel: vol.I „Cu dragoste pentru un
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
într-un cadru festiv, că au participat multe personalități ale literaturii ieșene, dar și mulți bârlădeni - ca foști elevi ai acestui neobosit pedagog-scriitor. Am beneficiat de o jumătate de oră de „Cenaclu literar” prin telefon, citindu-mi și 5-6 creații versificate, chiar foarte inspirate. De asemenea momente elevate aș dori să mai am parte! Autorul e un om dăruit „cu har poetic și o salbă de calități care-l situează în plan superior”. încep să simt că-mi revin nu numai
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Dicționarul jocurilor populare românești (1980, în colaborare cu Elena Costache Găinariu-Varone), lucrare care cuprinde 5332 de jocuri, fiind un instrument de lucru „unic în literatura de specialitate” (I.C. Chițimia). Pe de altă parte, prin Bibliografia poeziei noastre populare. Folclor român versificat cuprins în volume și broșuri. 1830-1935 (I-III, 1936) și prin Cei mai de seamă folcloriști români (1938), N.-V. se numără printre pionierii bibliografiei folclorului românesc. SCRIERI: Printre străini, București, 1913; „De închiriat o cameră mobilată”, București, 1914; În preajma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
și caracterizări etnografice. În Șcheii Brașovului. Junii și costumul de sărbătoare al femeilor române, București, 1932; Jocurile noastre naționale, București, 1933; Les Danses populaires roumaines, București, 1933; Portul național românesc, I-II, București, 1933-1934; Bibliografia poeziei noastre populare. Folclor român versificat cuprins în volume și broșuri. 1830-1935, I-III, București, 1936; Le Folklore roumain versifié, București, 1936; Costumele naționale din România întregită, I-II, București, 1937-1940; Cei mai de seamă folcloriști români, București, 1938; Jocurile naționale românești, București, 1938; Monografiile orașelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
Deva, județul Hunedoara, București, 1945; Dicționarul jocurilor populare românești (în colaborare cu Elena Costache Găinariu-Varone), București, 1980; Povestea unui orfan, București, f.a.; Vraja iubirii, București, f.a. Culegeri: Folclor românesc din Ardeal. Comuna Nadășu, plasa Huedin, județul Cluj, București, 1935; Folclor versificat din Moldova. Poezii populare din comuna Plopeni, plasa Bucecea, județul Botoșani, București, 1936; Strigături la jocurile populare românești, București, 1936; Strigături alese de la horă, București, 1938. Traduceri: Guy de Maupassant, Strigăt de alarmă, București, 1914. Repere bibliografice: N.I. [Nicolae Iorga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
ca spectacolul Hamlet cu Tony Bulandra concentrează virtuțile cronicarului. Reflectând la arta actorului, A. conturează portretele unor mari artiști ai epocii: Marioara Voiculescu, Maria Filotti, Const. Nottara, Gh. Ciprian ș.a. Poemul dramatic Odinioară (1919) descinde din tradiția literară a basmelor versificate și îmbină elemente de feerie cu cele ale teatrului istoric. Încetinită de numeroase tirade, eroice sau sentimentale, acțiunea dramatică se precipită spre final, cumulând răpiri, travestiuri, lovituri de teatru. Unele contradicții tipologice nu ocolesc figurile principale, altminteri bine individualizate: blândețea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285467_a_286796]
-
lui A. au, de asemenea, un mesaj etic, iar moralitatea e tema lor centrală. Nu lipsește umorul acid și, uneori, ludic, dar nu fără tâlc (manifestat prin introducerea în partitura unor personaje a unor jocuri de cuvinte ori verbigerații hazliu versificate, cu înțeles ambiguu, dar, la o decriptare mai atentă, revelator, ca la bufonii lui Shakespeare). Ceea ce este însă în primul rând caracteristic pentru modul de a proceda al scriitorului este postura de observator. O serie de romane (Lupii la stână
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
dimensiunilor lor tragice și poezia de atitudine menită să exprime atașamentul poeților față de evoluția socialistă și să denunțe falsitatea unor idei perimate, legate de întregul sistem de agresiune și violență. Astfel se explică orientarea spre o poezie, de fapt cronică versificată a marilor evenimente și mișcări sociale, alcătuind etapele de consolidare a unei alte lumi și a unui alt tip de societate. Intenția unei astfel de poezii intens ideologizate este de a reține mutațiile care au loc la nivelul conștiinței sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
acoperită de scoria groasă a ridicolului: "ridicolul/ eternul cadou/ pe care ni-l facem/ reciproc/ într-o splendidă banalitate/ de gesturi/ și un buchet de flori/ proaspăt ucise" (Nu știu...). A nu se înțelege însă că acest gen de sentință versificată se schimbă, vreodată, total în rechizitoriu adus acestei exteriorități inferioare. Retras într-o singurătate orgolioasă, care îi mediază relevarea adevăratei identități ("singurătatea/ mă conduce cu eleganță/ spre mine însumi/ în punctul de intersecție/ cu celălalt EU nevăzut" Singurătatea...), poetul Doru
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
niciodată, Sub norii amintirilor unei lumi integre trăiește ceea ce el însuși numește "furia penei de scris", o furie care-l face să publice fără preget și fără autocenzură. Metaforic, de altfel, și câteva dintre reproducerile picturale care îi dublează cugetările versificate se organizează tot în jurul ideii de amalgam existențial, pe care artistul poate și trebuie să îl ordoneze. Este, acesta, doar unul dintre posibilele răspunsuri la cunoscuta interogație hölderliniană: "La ce bun poeții în vremuri de restriște?". Interogație pe care, ca
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Panfilius, Iași, 2004) și un eseu (Despre lucrurile prime, Editura Cronica, Iași, 2011). Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Câteva premii pentru proză, între care Premiul național "Mihai Eminescu" (1998) și premiul revistei "Convorbiri literare" (1998). Privite ca întreg, cărțile versificate scrise de Vasile Popa-Homiceanu dau impresia că încearcă să sugereze un parcurs existențial în două trepte semnificative: luarea în posesie a universului, respectiv gândirea lui. Prima modalitate de raportare este posibilă, în cazul său, grație unei extreme acuități a privirii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
zarea ca scrumul. / Funingini, cenușa, sacopere drumul. (T. Arghezi) 2.10. Repere prozodice ale textului Deși în mod curent tiparul de versificație este asociat genului liric, textul poetic definește și specii epice - epopeea, balada, poemul eroic, fabula, legenda și basmul versificat ori proza rimată - sau creații dramatice (de exemplu, teatrul poetic al lui Victor Eftimiu, Înșir’te mărgărite, Cocoșul negru sau drama în versuri Vlaicu Vodă de Al. Davila). Subiect controversat pentru poeții și teoreticienii ultimelor două veacuri, prozodia (gr. prosodía
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sub un pseudonim. Între 1901 și 1902 colaborează la revista „Frățilia”. Este apoi membru în comitetul de redacție și, pentru un an, în 1904, director al publicației profesorilor din Bitolia, „Lumina”, unde îi apar multe încercări literare, schițe sau anecdote versificate. Mai scrie la „Sămănătorul” sub pseudonimul N. Macedoneanul, ales de N. Iorga (din 1902), la „Șezătoarea” din Fălticeni și la săptămânalul „Românul de la Pind”, pe care îl tipărea la București (1903-1904). „Deșteptarea” (Salonic, 1908) este ultimul periodic editat de B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
un întreg repertoriu de subiecte politice, culturale sau literare. Gazetăria sa este una de atitudine partizană, de dezbatere pasionată, cu enunțuri limpezi, cât mai aproape de nivelul de înțelegere al unor cititori puțin pretențioși. Primele scrieri literare ale lui B., anecdote versificate, schițe, sunt compuse în aromână. În 1901, își strânge sub titlul Părăvulii (cuvânt care în dialect înseamnă „anecdote”) versurile compuse până atunci. Succesul l-a îndreptățit să-și reediteze în două rânduri (1904, 1923) broșura, amplificând-o. Fiecare text pleacă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
în epistolă. O formă adecvată pentru afirmarea unor opinii critice îndrăznețe, des folosită de redactori, este schimbul de replici pline de subînțeles. Șarja este de multe ori rezultatul unor parafrazări după proverbe și maxime. Însoțite, de cele mai multe ori, de texte versificate, caricaturile sunt destul de reușite. Cel mai adesea acestea ilustrează alegerile de deputați pentru Dietă, divergențele politice și moravurile familiale. În 1865 și 1866 Iosif Vulcan a editat „Calendariul «Umoristului»”. Tradiția inaugurată de U. va fi continuată, până în primii ani ai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290338_a_291667]
-
înainte de a putea trece la înfăptuirea programului propus. Gh. Sion publică un articol politic, Unirea, și poezii; Baronzi scrie versuri cu caracter politic, fabule, proză și comentariul intitulat Revistă retrospectivă, în care discută evenimentele politice și culturale (semnând Hârșoveanu). Sceneta versificată Codiriște și Hoinărescu și o traducere din Lamartine, Genevieva. Istorie a unei serve, sunt ale lui S. Mihăilescu, totodată autor de articole în care cere autorităților și protipendadei să sprijine dramaturgia națională, făcând observații în legătură cu repertoriul lui Matei Millo. R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290741_a_292070]
-
decupajul, succesiunea secvențelor - procedee mai degrabă proprii exprimării vizuale, cinematografice -, lucru firesc în condițiile menținerii expresiei, sub aspect semantic și sintactic, pe coordonatele limpidității depline. Poezia e transparentă și directă, dar esențialmente poezie, iar nu discurs narativ-descriptiv ori solilocviu moral-filosofic versificat. Perfecta șlefuire a enunțurilor, „scriitura înșelător «albă»” (Ion Stratan), o anumită fadoare (asemuită nu o dată cu cea a producțiilor „ultimului” Bacovia) au fost remarcate de comentatori. S-a relevat, în mod repetat, caracterul sentențios al versurilor, multe poeme fiind perceptibile ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290556_a_291885]
-
de informație; valoarea ei va crește pe măsura trecerii anilor, odată cu accentuarea dispariției cântecelor bătrânești din tradiția folclorică nemijlocită. În același interval, A. a elaborat și o metodologie a culegerii și transcrierii, adecvată relevării specificului genului și stilului cântecelor epice versificate. În cea de a doua etapă a activității sale (1965-1985), aceea a maturității științifice și a sintezei, A. procedează la transcrierea susținută, metodică a celor mai valoroase texte poetice. O parte dintre acestea au alcătuit florilegiul Cântece bătrânești (1974), care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
limbaj particular al gândirii producătoare, anulând diferența dintre știință, eseu, oratorie, poezie, proză, creație religioasă, reportaje, film, text ezoteric, creație plastică. Din această perspectivă se discută și se descriu „casetele modelatoare” ale psalmilor, odelor, epigrafelor, ale textelor goliardice, ale povestirilor versificate sau ale imnurilor vechi. Canoanele contemporane de poeticitate nu mai permit omologarea lor ca atare, dar demonstrația lui N. îngăduie accesul la orizontul lor originar de receptare și mai ales identifică funcțiile pe care azi ele le-ar împărți cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
dacă prostia este categoric incriminată, viclenia și istețimea stau la loc de frunte: monna Tessa, „isteață foc și înțeleaptă”212, iscusită bucătăreasă - „dânsa pregătise din vreme doi claponi de soi”213, excelează mai ales în scornirea diferitelor rugăciuni și descântece versificate, cu dezinvoltură și un fin simț al umorului, pentru alungarea stafiilor, care nu erau decât zgomotele produse de ibovnicul ei. Tot un prototip al inteligenței feminine este și văduva Piccarda (VIII, 4), care reușește să scape de avansurile unui canonic
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]