25,164 matches
-
istratiene, în contextul interesului manifestat astăzi pentru tot ceea ce presupune interferență, amestec, metisaj. Pe scurt, pornind de la o analiză foarte aplicată a "împrumuturilor" din română, turcă, greacă sau arabă (de tipul "cadâna", "kémir", "félidgeanes", "barcadgis" ș.a.m.d.), prezente în versiunea franceză a Chirei Chiralina, Gisele Vanhčse ajunge la concluzia că aceste împrumuturi îndeplinesc - dincolo de aparența lor exotică și decorativă - o funcție mai precisă. "Acești termeni ne conduc spre centrul Alterității, a ceea ce am putea numi civilizația Celuilalt (...) înscriind romanele lui
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]
-
alți conaționali, frumoasa modistă Zinca, "o blondă de 22-23 de ani, cu ochii negri caracteristici tipului românesc" și logodnicul acesteia Kinko (probabil Cincu, notează I.H.), personaje pitorești prezentate de autor cu vizibilă simpatie. în Frumoasa Dunăre galbenă (într-o primă versiune: Pilotul de pe Dunăre) sunt evocate Porțile de Fier, râul Cerna, orașele Giurgiu și Galați, brațul Chilia, descrise după ghiduri și anuare pe care Hobana le identifică scrupulos. Ne mai semnalează că Jules Verne încurcă uneori onomastica atribuind unor unguri nume
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
în optzeci de zile, dramatizare după roman, cu Aristizza Romanescu într-unul din roluri și cu prezența la premieră a Regelui și a Reginei. Evenimentul va fi consemnat de "infatigabilul Claymoor" la rubrica sa de mondenități. în 1897, apariția unei versiuni românești a Castelului din Carpați este comentată "amplu și contradictoriu", căci pe lângă prezentările elogioase înregistrăm și punctul de vedere critic al lui Ilarie Chendi. Acesta este nemulțumit nu numai de calitatea traducerii lui Victor Onișor, dar și de "falsele culori
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
un stil pe care acesta nici nu l-ar putea percepe ca aparținînd domeniului religios. Adaptarea stilistică se poate datora formării unor traducători mai buni, care n-au pierdut contactul cu mediul românesc; ea este desigur sprijinită de folosirea unor versiuni ale Bibliei conforme sau apropiate de tradiția românească: arhaismele conținute în citatele biblice ajung astfel să contamineze și textul predicii sau al comentariului. Rezultatul rămîne totuși șocant, în măsura în care în text persistă numeroase neologisme, în mod special anglicisme, iar calcurile și
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
I, p. I). Vasile Arvinte întreprinde un studiu sistematic despre Normele limbii literare în Biblia de la București, în peste 180 de pagini din finalul volumului I, bazându-se în principal pe primele cinci cărți ale lui Moise, urmărite în trei versiuni comparative. Sunt cercetate aspectele fonetice (accentul, vocalismul, consonantismul), morfologia și sintaxa prin prisma categoriilor gramaticale (substantiv, articol, adjectiv etc.), formarea cuvintelor cu sufixe și prefixe, la care se adaugă un studiu stratigrafic al lexicului (elemente latine, slave, grecești, maghiare, germane
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
obișnuit, facilitându-i aprecierea stadiului istoric al limbii din Biblia de la 1688. Fragmentele sunt foarte cunoscute oricărui creștin cu o minimă educație, citate în biserică sau la alte ceremonii, astfel încât e mai ușor de făcut o comparație din memorie cu versiunea lor actuală. Primul fragment pe care-l citez: FERICIRILE, cum îl desemnează teologii, e din De la Mathei Svînta Evanghelie, cap. 5: "Fericiți cei săraci cu duhul, că acelora iaste împărățiia ceriurilor! Fericiți ceia ce plîngu, că aceia să vor mîngîia
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
regulă pentru o poziție politică mai degrabă de dreapta. Cu alte cuvinte, cât mai departe posibil de "comunism". Din punct de vedere psihologic, acest lucru nu este greu de înțeles. Dar pentru socialiștii suedezi, printre care mă număr și eu, versiunea sovietică a socialismului nu a reprezentat niciodată altceva decât o dictatură care a distorsionat și corupt întru totul ideile socialismului. Singurul politician din Est pe care l-am admirat vreodată a fost Dubšek cu ideile sale despre "socialismul cu față
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
tradiție de manglitori pe care comunismul nu le-a permis s-o onoreze cum se cuvine, dar care acum are parte de toate onorurile traziției. l Ca de obicei, excelent numărul din primăvara 2005 al revistei LETTRE INTERNATIONALE editată, în versiunea românească, de Institutul Cultural Român. Aproape totul, și de fiecare dată, este de citit în Lettre. Cronicarul recomandă totuși din numărul recent scrisoarea lui Sergio Benvenuto despre Derrida și felul cum filosofi ca el au încercat să rezolve cvadratura cercului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
va visa să ajungă Gălățanu,/ să se îmbrace ca Gălățanu,/ să facă dragoste ca Gălățanu.// Toate femeile vor alerga înnebunite să se culce cu el,/ toți copiii lumii vor fi copiii lui./ Toată lumea se va chema: Gălățanu". A doua e versiunea negativă, masochistă, propunînd cu aceeași cuceritoare nemăsură un personaj patibular: "Mult curaj i-a mai trebuit lui să scrie toate astea. Să le spună de-a dreptu'./ Multă nerușinare. Mult iresponsabilitate față de nație,/ care-o să intre, așa, cu măgăriile
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
una sau două exegeze. Fie-mi permis să parafrazez un slogan desuet și să-i dau conotații pozitive: "}ara și poporul rus/ Bucurie mi-au adus". Pe bune, deoarece Consiliul Cinematografiei Ruse sau așa ceva a scos pe DVD - cred eu - versiunea necenzurată a lui Andrei Rubliov (1969), care e acum disponibilă la închiriere în cel puțin două magazine specializate. Există însă voci care vorbesc de o variantă inițială de nouă ore, tăiată apoi la una de șase și, în final, la
Festin pe VHS/DVD by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11821_a_13146]
-
multe minute decât cel care se poate vedea la cinematecă. Genul de DVD e complet "occidentalizat", conținând un interviu, imagini de când s-a filmat pelicula, galerie foto etc. Pe de altă parte, am inserat un "cred eu" pe când vorbeam de versiunea necenzurată a filmului deoarece criticii anglo-saxoni vorbesc de 8 capitole ale filmului. Or, pe DVD-ul de care vorbeam, am numărat zece (incluzând prologul și fragmentul final, cu montajul detaliilor din picturile lui Rubliov), ceea ce mi se pare simbolic - o
Festin pe VHS/DVD by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11821_a_13146]
-
prevedea înainte de scurgerea a cel puțin două-trei generații reluarea unei întreprinderi atât de riscante, de complicate, de îndrăznețe. Și totuși aceeași generație, a mea, are acum, după patru decenii, privilegiul neașteptat, poate nemeritat, de a se bucura de o nouă versiune românească a isprăvilor Cavalerului Tristei Figuri, datorită cheltuirii de sine și iscusinței neîntrecutului alpinist care este Sorin Mărculescu, cel niciodată îndeajuns de prețuit pentru toată contribuția sa la cunoașterea Barocului literar spaniol. De la apariția relativ recentă a strădaniei sale (Cervantes
Don Quijote - 400 - Suișul muntelui by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/11831_a_13156]
-
al lui Velázquez, Las Meninas. Toate acestea și multe altele infinit mai importante se regăsesc în excelentul studiu introductiv semnat de magistrul Martín de Riquer. Traducătorul iscusit nici că putea găsi un prefațator mai competent. Sorin Mărculescu este un poet. Versiunea lui e absolut nouă, absolut modernă și, în același timp, perfect încadrată în tradiție, precum aceea a unui eremit cistercian lucrând pe un laptop. Imensa documentație pe care timp de mai bine de opt ani (minimum, știind noi bine ce
Don Quijote - 400 - Suișul muntelui by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/11831_a_13156]
-
nu sănt ămplinite), iar "construcția" și stilul seamănă ăn multe privințe cu cele ale obsedantelor compuneri din primii ani de școală. Singur, clipitul complice din ochi al autorului transformă acest text deloc literar ăn literatură. Tinerețile lui Daniel Abagiu este versiunea ănceputului de mileniu III a Amintirilor din copilărie. Este posibil, ba chiar probabil, ca faptele lipsite de glorie și ăn multe momente mai mult decăt penibile ale personajului să aparțină autorului (toate celelalte personaje ale cărții, ba chiar și soția
Natural born writer by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12871_a_14196]
-
o altă alternativă, tocmai în momentul în care coeziunea Uniunii Europene sporește prin primirea de noi membri. Cam aici s-ar opri, foarte pe scurt expusă, analiza Georginei Born, care scutură extrem de dur și uneori injust sistemul muzicii contemporane în versiunea IRCAM. La rândul lui, Miller Puckette scrie despre multe lucruri interesante și arzătoare: despre criza ascultătorilor acestei muzici, despre publicul de concert, despre limbajul componistic, despre „preoții” muzicii contemporane (un articol admirabil pe această temă a publicat acum câțiva ani
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
Miruna Barbu Arhicunoscuta poveste a copilului etern, a copilului ce refuză să crească ni se înfățișează în această versiune cinematografică pentru prima oară integral așa cum a fost ea concepută de către autorul său J.M. Barrie. Tot pentru întîia oară personajul Peter este interpretat de către un băiat de chiar vîrsta eroului (în versiunile anterioare Pan a fost interpretat fie de o
Viața ca poveste by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/12961_a_14286]
-
refuză să crească ni se înfățișează în această versiune cinematografică pentru prima oară integral așa cum a fost ea concepută de către autorul său J.M. Barrie. Tot pentru întîia oară personajul Peter este interpretat de către un băiat de chiar vîrsta eroului (în versiunile anterioare Pan a fost interpretat fie de o femeie, fie de un adult de 40 de ani). Este vorba despre Jeremy Sumpter despre care regizorul afirma „în momentul în care Jeremy a intrat pe ușă am știut că el este
Viața ca poveste by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/12961_a_14286]
-
a lui P. J. Hogan este departe de fastul desfășurat în Hook conceput de către Steven Spielberg, propune poate un mod oarecum prea realist al țării de Nicăieri (v. Crocodilul - care din simpatica creatură plină de umor, așa cum o știm din versiunea desenului animat, devine un monstru reptilian a cărui ferocitate nu poate fi pusă la îndoială, iar sirenele se transformă din personaje jucăușe în personaje extrem de puțin prietenoase), însă accentuează cîteva idei mai puțin dezvoltate atît în Hook, cît și în
Viața ca poveste by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/12961_a_14286]
-
lăsat la El Heraldo un mesaj laconic: „L-au omorît pe Cayetano”. Pentru noi nu putea fi decît unul singur: Cayetano Gentile, prietenul nostru din Sucre, animator de petreceri și veșnic îndrăgostit care era pe punctul de a deveni medic. Versiunea imediată a fost că îl omorîseră înjunghiindu-l doi frați ai învățătoarei de la școala din Chaparral pe care am văzut-o cînd o ducea pe calul lui. În cursul zilei, dînd o telegramă după alta, am refăcut toată istoria. Pe
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
engleză. Este un poet de o mare originalitate, tradus excelent, la sfârșitul anilor ’70, de către Peter Jay și publicat de către Editura Minerva în seria aceea bilingvă de poeți. După părerea mea, această carte trebuie reeditată. Este o ediție bilingvă, iar versiunile făcute de poetul britanic rezistă foarte bine și astăzi și reușesc să transmită aproape tot ce a vrut să transmită Bacovia despre nevroza lui. MI: Dacă Bacovia și orice alt scriitor român prezintă interes pentru profesorii universitari sau pentru cei
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
Dumitru Radu Popa, ei reușesc pînă la urmă să înțeleagă și să se adapteze la rigorile vieții culturale, dar au probleme reale în a propune și a explica eficient marile modele clasice ale culturii europene. Este, s-ar putea spune, versiunea soft a ceea ce Samuel Huntington numește The Clash of Civilizations. Cu deosebirea esențială că, la scriitorul român ciocnirea dintre civilizații nu este de natură conflictuală ci are efecte mai degrabă comice și, în mod evident, benefice pentru ambele părți la
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
umor involuntar n-au autorii cu pricina. Unii au însă premii! Dumnezeule mare! * În același număr, dl Ion Crețu semnalează un lucru absolut uluitor: reputatul autor al Canonului occidental (una din marile cărți de critică ale secolului apărută într-o versiune românească oribilă) și anume octogenarul de astăzi Harold Bloom a fost acuzat de o fostă studentă, acum feministă convinsă și autoare de cărți cu titluri lungi și agresive cît o zi de post, că, douăzeci de ani mai devreme, pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
bilingvă, traducere, notă asupra ediției, note și comentarii, indice și postfață de TRAIAN DIACONESCU, prefață de GHEORGHE VLĂDUȚESCU, Editura Saeculum Vizual, București, 2011, 127 p., ISBN 978-973-8455-39-9 Așa cum se arată în Notă asupra ediției, avem de-a face cu prima versiune bilingvă în cultura română a „microtratatului ciceronian Paradoxa Stoicorum” (p. 19) - gest întru totul lăudabil, care se alătură celui similar din 2006, când aceeași editură a publicat Arta oratoriei tot sub îngrijirea lui Traian Diaconescu. Din aceeași Notă, dar și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a DMP, dar aici sunt prezentare mai ales sursele folosite de Lactanțiu, despre „valoarea istorică” a scrierii fiind necesare pagini întregi. La p. 36-38 (Studiu introductiv) este analizată „viziunea lui Constantin”, autorul vorbind doar despre o singură viziune în trei versiuni, incluzând-o și pe cea păgână, apollinică, din 310 din Gallia, ceea ce, evident, este eronat. Exceptând indicațiile din 2, 1 (vezi p. 166, nota 12 din Note), 17, 8 (vezi p. 185, nota 105) și 19, 1 (vezi p. 187
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sic!) /în loc de „aflate sub tipar” sau „care urmează să apară” - n.n./ la cea de-a treia carte a lui Zosimus în (sic!) /pentru „din” - n.n./ Colecția Budé” (p. 13). Lăsând deoparte erorile din traducere, să menționăm că nici unul dintre responsabilii versiunii românești nu s-a ostenit să actualizeze, printr-o notă a editorului, informația respectivă, dovadă a ignoranței în materie de ediție de texte, dar și a necunoașterii unei reguli elementare de editare a unei scrieri, fie ea antică sau modernă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]