1,179 matches
-
ar mai fi putut urma, drumul către Pădurea Neumblată. Cu toate că era noapte, când intră în pădure îl învălui o beznă atât de adâncă, încât nu-și putea vedea nici degetele de la mâini. Brusc, brățara prinse să lumineze, împrăștiindu-și razele verzui la picioarele lui. Flăcăul rămase mut, cu ochii la crengile care brodau o țesătură stranie între pământ și cer. Un vânt rece îi zburli părul și țipete prelungi se ridicară din adâncurile întunecate. Nu făcu mai mult de zece pași
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
animalelor și păsărilor, privirea i se obișnui cu întunericul umbrelor, încât, atunci când deschise în sfârșit ochii, flăcăul nu se mai recunoscu. - Acesta ești tu cu adevărat, îi spuse Sânziana, îndemnându-l să se scalde în lacul din adâncul pădurii. Apa verzuie, răcoroasă și prietenoasă, îi spori puterea. Era pregătit pentru înfruntarea cu Udor. Însoțit de Sânziana, porni spre castelul săpat în stâncă, în care locuia marele vrăjitor. Acum văzu fiul zânei cât de mare era Pădurea Neumblată, nici după două zile
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
tine, de mama ta, de zâne și de pădure, iar Udor nu va sta în calea mea. Ionuț reuși să scoată firele din cosița Sânzienei și să le apropie de lumânarea groasă care ardea pe masa de lângă el. O ceață verzuie se strecură în camera vrăjitoarei și din ea se întrupă chiar Sânziana. Zâna atinse cu degetele ei străvezii plasa fermecată, care căzu de îndată pe podea, eliberându-l pe Ionuț. Bătrâna vrăjitoare își înfipse mâinile în părul Sânzienei, aruncând-o
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
uităm, o blondă lipsită de imaginație, în loc să fie speriată era mai degrabă furioasă foc. Iar când era furioasă se bâlbâia. - Auzi, ia du-te la dracu, la dracu, la dracu, la ... Omulețul își schimbă brusc culoarea, din verde smarald deveni verzui spălăcit. Cu alte cuvinte, se îngălbeni. Numele complet al nevestei sale, după căsătorie, era Sandra Cool Brown. Din cauza rezonanței numelui dar și a caracterului, toată lumea îi spunea Drakula. - M-ai încuiat. Din cauza Drakulei am fugit în colțul ăsta de galaxie
ÎNTÂLNIRE DE GRADUL ZERO de DAN NOREA în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354092_a_355421]
-
noastre...”. Trecând în lumea amintirilor, se aplecă și rupse o plantă din cele câteva tufe răzlețe ce crescuseră printre celelalte flori. Ceva nelămurit îl făcu să zăbovească asupra ei. Înflorise și ea. Îi privi albul petalelor lunguiețe și cu nervuri verzui pe margini. Observă că din tulpina-i firavă se prelingea, picătură cu picătură, un lichid aproape vâscos și ușor lipicios. „Hm! Asta-i planta din care nu gusta Bătrâna niciodată... O evita sistematic. Parcă tușea în apropierea ei. Fornăia...”. Năucit
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
ce era necesar, adică o saltea și un televizor unde putea urmări fericit dezbaterile asupra doctrinei și vieții exemplare a Profetului. Tot la această vârstă începea și livrarea băuturii. O sticlă de un litru pe zi cu ceva de culoare verzuie. Nu se cunoaște rețeta de fabricare, dar nici nu au fost vreodată înregistrate cazuri de intoxicație sau de alcoolism. De căsătorit, puteai să te căsătorești când și cu cine voiai, primeai imediat încă o cameră, iar când se nășteau copiii
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]
-
B, gheață, apă minerală și tot ce mai trebuia începerii unei mese de prânz într-adevăr de protocol. Cristina era o tânără până în treizeci de ani, frumoasă, slăbuță, blondă și cu părul lung, cu o fustă de serviciu din stofă verzuie, cam scurtuță și cu o privire șăgalnică. - Vă rog să vă serviți, și poftă bună! le ură directorul tuturor. - Mulțumim! se auzi din gura celorlalți comeseni, aplecându-se cu vioiciune asupra bunătăților rafinate din farfuriile aduse de ospătari. Meniu a
CAP. XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357813_a_359142]
-
Toate Articolele Autorului culegător Mă rătăcesc în palmele sărutului tău, univers de dorință și dans, vântul mi-aduce frunza de dor, inima ta, mereu în balans nectarul, de floare îl iau de pe corola chipului drag acolo unde ochii căprui de verzui sunt ca stelele prinse-n șirag. și te îmbrac în toate cuvintele mele de dor ce le știu fiindcă tu îmi răsari din primăvara de mai ce-a venit în târziu acum odihnesc odată cu tine-n cuvânt Poarta Sărutului o
CULEGĂTOR de LEONID IACOB în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358225_a_359554]
-
la inimă iar din degete îmi ieșeau flăcări. Maci zdrențuiți în roșu intens clocoteau în seva rădăcinilor cu aromă de cântec special pentru tămăduirea notelor de suflet pe scara inimii. Am avut tendința să îngenunchez dar am simțit o lumină verzuie alunecând printre nuferi. Era femeia-lebădă plutind în oglinda cerului, dând autograf pe stele desenate de alte femei. - Aici înfloresc legămintele într-un altar subacvatic construit din pietre de moară cu figuri de zahăr! O galerie de artă invizibilă, înlănțuită în
DESEN CU STELE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357681_a_359010]
-
gata să fie etalate, probate sau aruncate ca fiind demodate sau inadecvate nu știu cărui moment. Scoase vreo câteva rochii lungi de seară, dintre care cel mai mult îi făcu cu ochiul una neagră, cu un decolteu destul de adânc, ornat cu danteluța verzuie, care se asorta splendid cu ochii ei. N-o mai purtase niciodată până atunci, tot păstrând-o cu gândul la petrecerea de majorat, dar în seara aceasta era hotărâtă să facă tot ce îi stătea în puteri pentru a se
AVELINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344548_a_345877]
-
TOATE SĂ-MI MAI DAI O TOAMNĂ Zăpezile, mă rog să-mi fie pure Să vad în geam cum geruri înfloresc Pe șube lângă foc, cu gem de mure, Să beau un ceai, să tac, să te privesc. În ceas verzui de primăvară crudă Sorbind din roua-n roză dimineață Ai noștrii pași, căzând pe iarba udă Răsfiră-n muguri zâmbete de ceață. În miezul roșu-al zilelor de vară Cu flori și inimi pururea deschise, Regina nopții-n-început de seară Duios
SIMBOLISMUL EGOULUI MEU POETIC de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344666_a_345995]
-
Acasă > Versuri > Frumusețe > FĂCLII Autor: Angheluță Lupu Publicat în: Ediția nr. 379 din 14 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Lumini verzui, în ale nopții întuneric rece, Făclii aprinse, ce sting al toamnei frig mărunt Si-ale sufletului răni, privindu-ti ochii-mi trece Iar părul mi se face negru din cărunt. Și inima-mi tresare cu putere Doar la auzul blândei
FACLII de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360620_a_361949]
-
ale conflictului militar derulat pe la ... III. PRIMA PRAȘILĂ (FRAGMENT), de Liviu Gogu , publicat în Ediția nr. 996 din 22 septembrie 2013. I De câțiva ani buni, în casa lui Neculai Știrbu nu mai sună ceasul deșteptător, adică acea chestie rotundă, verzuie, cu cadranul îngălbenit și mărginit de cifre negre, stilizate și care are deasupra, pe carcasă, dispuse simetric, două capace de oțel, nichelate, asemănătoare cu cele de la soneriile de bicicletă, între care veghează vigilent un ciocănel, tot metalic, prins la capătul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
Și asta nu din cauză că mecanismul său n-ar mai fi în stare să-și îndeplinească „atribuțiile” pentru care a ... Citește mai mult De câțiva ani buni, în casa lui Neculai Știrbu nu mai sună ceasul deșteptător, adică acea chestie rotundă, verzuie, cu cadranul îngălbenit și mărginit de cifre negre, stilizate și care are deasupra, pe carcasă, dispuse simetric, două capace de oțel, nichelate, asemănătoare cu cele de la soneriile de bicicletă, între care veghează vigilent un ciocănel, tot metalic, prins la capătul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > PRIMA PRAȘILĂ (FRAGMENT) Autor: Liviu Gogu Publicat în: Ediția nr. 996 din 22 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului I De câțiva ani buni, în casa lui Neculai Știrbu nu mai sună ceasul deșteptător, adică acea chestie rotundă, verzuie, cu cadranul îngălbenit și mărginit de cifre negre, stilizate și care are deasupra, pe carcasă, dispuse simetric, două capace de oțel, nichelate, asemănătoare cu cele de la soneriile de bicicletă, între care veghează vigilent un ciocănel, tot metalic, prins la capătul
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
aș mîngîia piatra din nori,/ Cînd astăzi se scrie pe duruitori,/ Pe pietre-aruncate și pe tîmple fierbinți./ Adorabilă fiară, să nu mă mai vinzi,/ Stelei duble și fără noroace/ Ca balaur pe ochi să se-nșface.// Port în mine carapace verzuie/ și durută cerneală, și cerneală cam șuie” (Ars poetica). Poeta revine altundeva asupra temei sale predilecte, considerînd-o trăire plenară, dar și integrare în originar: „Poezia: Adorabila Fiară/ Colții-năuntru, doar ochii-n afară/ Efectul eclipselor solare în bulgărul de zăpadă
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
amintiri legate de El, ci pentru că îi oferea mai multe variante pentru încheierea socotelilor cu lumea. Putea să-și dea drumul de pe oricare din cele trei poduri care traversau defileul, dacă alegerea ar fi fost să fie apa adâncă și verzuie care șerpuia bolborosind printre stânci, sau putea pur și simplu să pășească peste marginea tăiată drept în peretele stâncos, înalt de peste treizeci de picioare. Își adună părul în vârful capului, privindu-și umbra alungită care îi încurca pașii. Vocile care
ARIPI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359834_a_361163]
-
tale sub clar de luna? -Eu sunt ecoul atras de carminul luminii. Mă avânt spre cer, chiar pe furtună! Cine ești tu? De-mi stârnești mereu apele, rotindu-le într-un straniu balet? -Eu sunt lacul albastru, răcoritor, cu ochiul verzui fulgerat în apusul violet!... -Cine ești, totuși, tu, Poetule, de-mi vorbești mereu de poezia divină ?! -Sunt albul primei ninsori dintr-un vers, sub care-ți adun autograf cu lumina! THE AUTUMNS DANCE În the scorched land, only cornfield, rustling
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMANI CONTEMPORANI DIN INTREAGA LUME de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345226_a_346555]
-
de apă freatică conținutul de aer (oxigen) este extrem de mic ceea ce favorizează menținerea sub formă redusă a compușilor de Fe și Mn, care prin procese pedogenetice pot forma minerale secundare de tipul ferosilicaților cu fier feros de culoare verzui albăstriu, culori imprimate și orizonturilor de sol (orizonturi de glei). Gleisolurile molice din cuprinsul arealului protejat sunt soluri cu un procent relativ ridicat in baze în care predomină Ca și Mg. Se formează pe terenuri acoperite cu o bogată fitocenoză
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
depunerea unui material piroclastic în cantități apreciabile a cărui distribuție pe verticală indică succesiunea în timp a momentelor erupțiilor vulcanice. Ca urmare, ia naștere complexul tufului de Dej care prezintă în bază un nivel de conglomerate vulcanice, urmate de marne verzui, iar apoi o alternanță de tufuri dacitice și marne (Gf. României, vol. III, 1987, Mutihac, 1990). în zona dealurilor Făgetului, de la sud de aria naturală protejată, pot fi identificate niveluri de cinerite (cenuși vulcanice) care sunt corespondente cronologic cu
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
fășie, Vre o umbră de gândire, ori un petec de hârtie; Și când propria ta viață singur n-o știi pe de rost, O să-și bată alții capul s-o pătrunză cum a fost? Poate vrun pedant cu ochii cei verzui, peste un veac, Printre tomuri brăcuite așezat și el, un brac, Aticismul limbii tale o să-l pună la cântari, Colbul ridicat din carte-ți l-o sufla din ochelari Și te-o strânge-n două șiruri, așezându-te la coadă
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal () [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
către lumină, părea să oficieze ritualul de adorație a unei zeități păgâne. Un adolescent nud, turnat în bronz, se hlizea vărsând apă dintr-un chiup ținut pe umăr într-un havuz cu pești roșii. Pe piept avea dâre de cocleală verzuie. La capătul aleii mărginită de chiparoși se zărea silueta unei clădiri însorite, spre care te chemau să urci șiruri de trepte largi, flancate de alte statui. Cea mai apropiată înfățișa scena răpirii Persephonei, fecioara se zbătea cu grație în brațele
POPAS ÎN CICLADE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341482_a_342811]
-
B, gheață, apă minerală și tot ce mai trebuia începerii unei mese de prânz într-adevăr de protocol. Cristina era o tânără până în treizeci de ani, frumoasă, slăbuță, blondă și cu părul lung, cu o fustă de serviciu din stofă verzuie, cam scurtuță și cu o privire șăgalnică. - Vă rog să vă serviți, și poftă bună! le ură directorul tuturor. - Mulțumim! se auzi din gura celorlalți comeseni, aplecându-se cu vioiciune asupra bunătăților rafinate din farfuriile aduse de ospătari. Meniu a
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XIII LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341933_a_343262]
-
învăluie precum o manta, Am nevoie de îndreptările tale ! .....................................................,, 7. Violeta Craiu ,, La marginea nopții Așteptarea... Culorile și cerul iubirii tale Ca niște pictori stângaci îmi desenează un Zâmbet pe buze Unde se oglindește albastrul razele de lună se așează verzui iar cu mâinile prindem stele curcubeul în care rătăcitele palme, se caută, se ating Chemarea ta îmi povestea un poem Cuvintele devin tot mai rare Și parfumul... ,, 8. Luminița Dascălu ,, târziu de tot am înțeles că eu sunt nevisătorul că
ANTOLOGIA ,, POEŢII ÎN CETATE ,,- DAR DE SĂRBĂTORI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342601_a_343930]
-
cu mine? Era o zvârlugă de fată cu părul șaten închis aproape negru cu cei mai schimbători ochii și cei mai sinceri. Dacă aveai o îndoială în privința ei era suficient să o privești în ochii aceia mari și rotunzi, căprui verzui, ce își schimbau culoarea în funcție de stările ei sufletești. Se spune că zodia sub care te naști poate influența foarte mult firea unui om. Luciana nu prea credea asta dar de câte ori o privea pe Gabriela se convingea din ce în ce mai mult de acest
LUCIANA (FRAGMENT) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342641_a_343970]