442 matches
-
cea castă, de-nteres ne-nfluințată, "Văd în lume și în lucruri numai sâmburul ș-idea; "Prototipu-l văd în toate, și cu-a geniului scîntee "Văd cucoșul lui Mohamet cu-arătare luminată. {EminescuOpIV 225} În sublime revelații a misterului etern, 90"Mulțămesc vestalei groase ce-mi creă această soartă; "Dumnezei or s-ospăteze umbra mea când va fi moartă, "Închin viața-mi cugetărei, - un Pitagoras modern! ". El reintră în chilie, iar puicuța stă pe gânduri, Și mereu prin minte-i îmblă demnitatea de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ard și el îi spune măguliri cavalerești. "Nu! - el zice în ton liric - pentru flacăre cerești Nu există îngrădire, cât de naltă e trecută". Vrea să sboare; dar Sibylla cu a măturei magie, Ea, ce poartă grija scumpă pe-al vestalelor palat, Il lovește și alungă cavaleru-naripat... Și în urma lui puicuța se uită cu nebunie. Suferințele lui Werther se urmează-n pieptu-i toate, De și nu ca el eroic vrea cucoșul să s-ucidă; El iubește - ea socoate cum portița să
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
N., Prefață la: V. I. Propp, Rădăcinile istorice ale basmului fantastic, Editura Univers, București, 1973, p. XV. Selys, Gérard de (sub redacția), Minciuni mass-media, Editura Scripta, București, 1992. Sorescu, Vasile, Religia ortodoxă, călăuză pentru credincioși, Editura Saeculum I. O., Editura Vestala, București, 1997. Stănciulescu, Traian D., Vers une philosophie de la création, în "Revue Roumaine des Sciences Sociales", nr. 1 / 1988. Stănciulescu, Traian D., O cale a rațiunii către Dumnezeu?, Editura Timpuri, Deva, 1990. Stănciulescu, Traian D., Viață înaintea vieții?, Editura Timpuri
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1972. Spiridon, Monica, Eminescu. O anatomie a elocvenței, Editura Minerva, București, 1994. Spiridon, Monica, Eminescu. Proza jurnalistică, Editura Curtea Veche, București, 2003. Tomuș Mircea, "Prefață" la Ce-ai cu mine vântule?, Editura Minerva, București, 1970. Țugui, Pavel, Arghezi necunoscut, Editura Vestala, București, 1998. Paler, Octavian, Polemici cordiale, Editura Cartea Românească, București, 1983. Vatamaniuc, Dumitru, Publicistica lui Eminescu, 1870-1877, Editura Junimea, Iași, 1985. Vârgolici, Teodor, Prietenia literară, Editura Albatros, București, 1975. 3.3 Studii și articole apărute în publicații Cele mai bune
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Minerva, 1972. Spiridon, Monica, Eminescu. O anatomie a elocvenței, București, Editura Minerva, 1994. Eminescu. Proza jurnalistică, București, Editura Curtea veche, 2003. Tomuș Mircea, Prefață la Ce-ai cu mine vântule?, București, Editura Minerva, 1970. Țugui, Pavel, Arghezi necunoscut, București, Editura Vestala, 1998. Paler, Octavian, Polemici cordiale, București, Editura Cartea Românească, București, 1983. Vatamaniuc, Dumitru, Publicistica lui Eminescu, 1870-1877, Iași, Junimea, 1985. Vârgolici, Teodor, Prietenia literară, București, Editura Albatros, 1975. 3.3 Studii și articole apărute în publicații Cele mai bune cărți
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
disimulează acum un zâmbet amar, resemnat, în fața unui croitor de pantaloni "învățat cu purtarea în partea stângă" ("Răscrucea", în Ars poetica, p. 270). 116 Liga ortodoxă, București, an I, nr. 9/30 iulie 1896. 117 Pavel Țugui, Arghezi necunoscut, Editura Vestala, București, 1998, p. 18. 118 În ***L-am cunoscut pe Tudor Arghezi, Editura Eminescu, București, 1981, p. 24. 119 Vezi, spre exemplu, unele din cele mai virulente pamflete argheziene antisinodale: "Ortodoxie cu țuică", în Scrieri 25, p. 280; "Cultură și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
1982. Stanca, Radu, Aquarium. Eseuri programatice, Editura "Biblioteca Apostrof", București, 2000. Streinu, Vladimir, Pagini de critică literară, Editura Minerva, București, vol. V, 1977. Tomuș, Mircea, Opera lui I. L. Caragiale, vol. I, Editura Minerva, București, 1977. Trandafir, Constantin, Efectul Caragiale, Editura Vestala, București, 2002. Vartic, Ion, Clanul Caragiale, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2003. Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, ediție îngrijită de Geo Șerban, Editura Lider, București, 1996. Vulcănescu, Mircea, Pentru Eugen Ionescu, postfață la volumul Eugen Ionescu, Nu, Editura Humanitas, București, 1991
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Metamorfoza măștilor comice, de Vera Călin, Editura pentru Literatură, Bucuresti, 1966, Panorama dramaturgiei universale, de Ion Zamfirescu, Editura Enciclopedică Română, București, 1973, Istoria universală a dramei și teatrului, de Ion Marin Sadoveanu, 1973, Istoria teatrului universal, de Ovidiu Drâmba, Editura Vestala, 2007. 12 De pildă, scurtul subcapitol consacrat "umoriștilor" de la începutul secolului trecut până la 1916, inclus de G. Călinescu în Istoria literaturii române de la origini până în prezent, capitolul Comedia automatismelor din Literatura română între cele două războaie mondiale de Ovid Crohmălniceanu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lui Caragiale definitoriu este "carnavalescul", așa cum susțineau Pompiliu Constantinescu în Scrieri, II, 1967, p. 53 sau Mircea Anghelescu, în postfața la I.L. Caragiale, Momente, Editura Minerva, București, 1981. 21 Mircea Tomuș, op. cit., pp. 371-391. 22 Constantin Trandafir, Efectul Caragiale, Editura Vestala, București, 2002, pp. 7-8. 23 Dan C. Mihăilescu, Cuvânt înainte la I.L.Caragiale Despre lume, artă și neamul românesc, Editura Humanitas, București, 1994, dar și în Fascinația și comedia puterii I, "Revista de istorie și teorie literară", I, nr. 21
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
celei mari; Caragiale "retro"; Caragiale "glissando"; Caragiale c'est moi; și câte feluri de Caragiale mai sunt, dom'le?" (Liviu Papadima, Caragiale, firește, Editura Fundației Culturale Române, Bucuresti, 1999, p. 194) 32 Titlul studiulul lui Constantin Trandafir, Efectul Caragiale, Editura Vestala, București, 2002. 33 G. Călinescu, op. cit., p. 447. 34 Dorina Grăsoiu, Caragiale în presa vremii, Editura "Jurnalul literar", București, 2002, pp. 7-24. 35 Idem, p. 18. 36 Idem, p. 24. 37 E. Lovinescu, Caragiale. 1. Considerțiuni asupra Momentelor lui. 2
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în numeroase articole adunate recent în volumul Primii postmoderni: "Școala de la Târgoviște", Editura Paralela 45, Pitești, 2003. 5 Carmen Mușat, Perspective asupra romanului românesc postmodern și alte ficțiuni teoretice, Editura Paralela 45, Pitești, 1998. 6 Constantin Trandafir, Efectul Caragiale, Editura Vestala, București, 2002, p. 175. 7 Al. Rosetti, Ș. Cioculescu și L. Călin au identificat un alt registru onomastic printre filele manuscrisului incomplet al dramei Năpasta, oferit de Caragiale lui Delavrancea. În I. L. Caragiale, Opere 3, Editura pentru Literatură, 1962, editorii
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lui, în Critice, Minerva, 1979, p. 175. 2 Manolescu, Florin, op. cit., p. 262. 3 Riffaterre, Michael, L'intertexte inconnu, "Littérature", nr. 41, fevr., 1981, p. 4. 1 Titre de l'étude de Constantin Trandafir, L'Effet Caragiale, Maison d'édition Vestala, București, 2002. 2 G. Călinescu, op. cit., p. 447. 3 Florin Manolescu, op. cit., p. 262. 4 Florin Iaru, Réponse à l'enquête de la revue "Cahiers critiques", nr. 3-4, 1983, repris avec le titre Le modèle Caragiale dans l'anthologie de Gheorghe
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
9 Michael Riffaterre, L'intertexte inconnu, " Littérature ", no. 41, févr., 1981, p. 4. 10 Gérard Genette, Palimpsestes. La litérature au second degré, Edition du Seuil, 1982. 1 Titre de l'étude de Constantin Trandafir, L'Effet Caragiale, Maison d'édition Vestala, București, 2002. 5 G. Călinescu, op. cit., p. 447. 6 Florin Manolescu, op. cit., p. 262. 7 Florin Iaru, Réponse à l'enquête de la revue "Cahiers critiques", no. 3-4, 1983, repris avec le titre Le modèle Caragiale dans l'anthologie de Gheorghe
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
urmă, mândria și bucuria învinseră prudența - și spuse, mângâind zăbrelele: — Divinul Augustus avea șaptezeci și cinci de ani când mi-a încredințat mie, doar mie, aici, scrierile acestea. Erau în două copii, scrise amândouă de mâna lui: una aici, cealaltă în templul vestalelor, care păzesc ceea ce e mai sacru la Roma. Nici o altă lectură, fie ea greacă sau romană, nu-ți va ajuta când vei citi toate acestea. Augustus scrisese totul singur, în taină, într-o latină cursivă, clară și ordonată, cu rândurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
sus, cu atât standardul descrește. Bucătărie Terence Conran, cameră de zi Ikea, baie Igrasie Bau Bau. Dar fără lentilele de contact și la lumina lumânărilor, coșcoveala leproasă a băii mă duce cu gândul mai degrabă la un templu roman al vestalelor decât la tratarea lipsă a pereților Împotriva igrasiei În valoare de 5000 de lire. După ce s-a dus spuma de pe mâini, apar insulițe roz solzoase pe dosul palmelor. Au ajuns deja până În spatele urechii drepte. Eczemă cauzată de stres, așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
altădată, și-mi sărută obrajii, după care prezența ei se topi. Rămăsei singur, luai o carte cu vederi din Italia, un fel de album, cu gîndul că răsfoind-o să-mi consum Într-un fel nedumerirea de timp: Roma: Aleea Vestalelor, Coloseumul, Biserica Saint Pietro in Vincoli cu statuia lui Moise lîngă altar; Florența - Santa Maria Novella; apoi Domul din Milano, Veneția. toate acestea și altele Încă, Îmi spuneam, le-au văzut, poate, În realitate nu În fotografii ca mine, ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
cu un glas suav. Cu dracii sau cu artiștii?" Dar Petrică, sardonic, râse din plin, cum nu-l auzisem până atunci, și nu răspunse. "Petronius e un naiv descriind moravuri romane naive. Ei da! exclamă el, că eroul nimerește printre vestale, care ca să-l vindece de impotență îi vâră un falus de lemn în cur tăvălit prin ardei pisat și urzici și el o ia la goană urlând, în timp ce vestalele îl urmăresc cu țipetele lor: hoțul, hoțul... Săracul, era conștient că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
moravuri romane naive. Ei da! exclamă el, că eroul nimerește printre vestale, care ca să-l vindece de impotență îi vâră un falus de lemn în cur tăvălit prin ardei pisat și urzici și el o ia la goană urlând, în timp ce vestalele îl urmăresc cu țipetele lor: hoțul, hoțul... Săracul, era conștient că impotența lui față de femei venea din faptul că iubea un băiat cu care trăia. Dar ar fi vrut să facă față și unei frumoase matroane, îndrăgostită de el, deci
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Az elbujdosott magyarok Oláhországban șMaghiarii pribegiți din Țara Româneascăț, Tipografia Colegiului Reformat, Kolozsvár, 1844. Vahot, Imre, A magyar menekültek Törökországban șEmigranții maghiari În Turciaț, Tipografia Heckenast, Pesta, 1850. Velculescu, Cătălina; Guruianu, V. (coord.), Povestea țărilor Asiei. Cosmografie românească veche, Editura Vestala, București, 1997. Weerth, Georg, Ausgewählte Schriften, ESPLA, București, 1958. Wesselényi, Miklós, Szózat a magyar és szláv nemzetiség ügyében șApel În chestiunea națiunii maghiare și slaveț, s.n., Bukarest (Leipzig), 1843. Literatură secundară Ács, Zoltán, Nemzetiségek a történelmi Magyarországon șNaționalitățile În Ungaria
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În Europa. Secolele XVIII-XX, Editura Polirom, Iași, 2000. Ernest Bernea, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 15-125: „Reprezentarea spațiului”. Vezi, de exemplu, Cătălina Velculescu, V. Guruianu (coord.), Povestea țărilor Asiei. Cosmografie românească veche, Editura Vestala, București, 1997. Pentru imaginarul geografic al Antichității, vezi François Hartog, Le miroir d’Hérodote. Essai sur la représentation de l’autre, Gallimard, Paris, 1980; pentru cazul Europei occidentale medievale, Jacques Le Goff, Pentru un alt Ev Mediu, Editura Meridiane, București
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
creat la Soroca o mișcare culturală de mare prestigiu despre care scrie atât de frumos poetul Dimitrie Iov. 1971 C. A. Munteanu În numele vechilor idealuri, a purității gândurilor și simțămintelor noastre dintotdeauna îți pun la îndemână un volum de stihuri „Vestala neagră”. Nu se înstrăinează asemenea pământului natal, cu nici un preț. Să-ți rămână semn al trecerii noastre batjocorite. 1973 Țepelovanu Vasile - Ploiești. Curajul sorocenilor de a se aduna din nou va fi urmat cu siguranță și de alți absolvenți ai
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
care se numea ca moștenitori cu părți egale pe nepoții săi Gaius, fiul lui Germanicus și pe Tiberius, fiul lui Drusus cu dreptul de a se moșteni unul pe altul. Lasă moșteniri la un mare număr de persoane, respectiv fecioarelor vestale, tuturor soldaților, fiecărui cetățean roman și separat șefilor de cartier. A fost o mare personalitate a Imperiului Roman și, a încercat să-și facă datoria cum a crezut de cuviință.
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
sub semnul valorii acreditate sau negate); relația este prolifică atât în zona reprezentărilor "artistice", cât și pentru mentalități. Bipolaritatea pozitiv-negativ generează și consacră diverse modalități de transmitere a informației codificate arhetipal, fie prin ceea ce putem numi lumea cotidianului (mama, ca Vestală a focului, dar și vrăjitoarea sau descântătoarea; fiul, ca moștenitor care ia în stăpânire castelul sau casa, dar și slujitorul care trădează sau fură), fie în cel ritualic, sacralizat. Unitatea narativă funcțională poate fi considerat mitul, foarte activ în structurile
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
casei și al "nocturnului" stăpânește însă în evul mediu legea creștină a posturilor. Mai mult: condamnarea generală, dar și concretă, la penitență și la doliu creștin înseamnă pentru femeie și o privare de drepturi sociale și financiare. De la ipostaza de Vestală la cea de vrăjitoare, de la născătoarea de prunci la femeia diavolului, de la mama care își apără de boală fiii și îi educă, la demonomagie și răpiri de către demoni, distanța nu pare a fi prea mare pentru un imaginar obsedat, în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Ele își prezentau frumusețea prin culorile deschise în care erau văruite casele predominând albul, prin florile care le împodobeanu lăfăindu-se în razele soarelui darnic sub splendoarea cerului albustru, albastru, albastru. Sus în locul cel mai ridicat se înălța ca o vestală biserica Sfântul Nicolae alături de turnul cu ceas. Ne-am îndreptat într-acolo urcând șiruri de trepte din piatră care-ți puneau la încercare rezistența fizică. Pe aici este ca pe la noi, pe la Oravița, unde ca să ajungem pe strada Primăverii, urcăm
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]