3,775 matches
-
cum își legiferează autoconservarea și acțiunile de autoapărare. Securitatea a afectat însă profund libertățile cetățenești, a constituit un regim de teroare, a indus frica și a instaurat suspiciunea generalizată. Un grup de cercetători de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (vestitul CNSAS, mai cunoscut probabil în versiunea prescurtată) a avut inițiativa inspirată de a aduna într-un volum cele mai importante directive, ordine și intrucțiuni ale fostei Securități, așezate cronologic din 1947 până în 1987. E o cale de a demonstra prin
Birocratizarea suspiciunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8629_a_9954]
-
cei deja foarte cunoscuți amintim, în ordinea evoluției scenice, pe Pinchas Zukerman, Leonidas Kavakos, Laurent Albrecht Breuninger, Boris Brovtsyn, Lisa Batiashvili, Maxim Vengerov, Julian Rachlin, Hilary Hahn, Vadim Repin, Silvia Marcovici, Viktoria Mullova și Dmitry Sitkovetski. Expresia Poetului „floarea cea vestită a întregului Apus”, caracterizează optim această stare pentru că Vioara lui Enescu, privită ca instrument și literatură muzicală, reprezintă de multă vreme un fenomen care este aprofundat la nivel internațional și, după cum se vede, Vraja există cu adevărat. 1. Sergey Dogadin
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
care la Atheneu au fost prezentate 30 de titluri. Ele au realizat un itinerar sonor desfășurat pe 6 secole de istorie, care are începuturile la 1063 pe timpul când Valencia era ocupată de musulmani și până la canonizarea lui Francisc Borgia - strănepotul vestitului Papă - în 1671. Sunt înglobate astfel teme variate din folklorul arab-andaluz ( Mowachah Billadi ), al Anonimilor otomani ( Taksim, Makam, Lamento maur ), Anónimo sefardi ( Oracion en ladino ), cântece extrase din Cançoner de Montecassino, Cancioniero Musical de Palacio ( Móxica ) Messer Fra Pietro de
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
nesfârșite. Fu o victorie muzicală care aproape n-avea pereche în analele de muzică ale Bucureștilor. După aceea, împreună cu principesa de Wied, Beu, Djuvara și alții, și natural cu familia mea, ne ducem să luăm masa la “Elysée”, unde taraful vestitului Grigoraș Dinicu mă întâmpină cu o muzică triumfală “get beget” națională, cântată în cinstea mea. Zilele următoare presa nu vorbi decât de evenimentul de la Ateneu. Așteptăm să treacă sărbătorile Crăciunului și cu primele zile ale lunei ianuarie pornim eu și
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
fetițe. Printr-o coincidență, părintele său era un vechi prieten, tot ardelean de origine, al tatălui meu. Așa că o întâmplare mai fericită nu se putea să fie. Cunoștința s-a făcut prin d-na S. Manlin, sora d-nei Viorica Ursuleac, vestită cântăreață română, celebră în străinătate. În primul timp s-au stabilit la Brașov, unde soțul Marioarei, ca inginer, ocupa un post însemnat la Astra. După aceea nu trecu mult, și se stabiliră definitiv la București, spre marea mea fericire. Îmi
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
în fruntea-i înaltă, deși nu prea înaltă, înflorea deseori câte un cârlionț rebel scăpat din părul des și negru, pe care îl punea cu malițiozitate la punct cu-n pieptene scos din buzunarul de la piept, unde-și avea și vestitul puf de pudră cu care-și ștergea, la nevoie, luciul nasului." Deseori, Topârceanu se înfățișa și în altă ipostază. Venea dimineața devreme, în costum de catifea gri-reiată, încheiat cu nasturi până la gât, pălărioară verde cu pană, cu pușca la umăr
Sadoveanu și Topârceanu by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7763_a_9088]
-
contururile vechii cetăți; afară e o noapte liniștită, calmă, în timp ce, înăuntru, adolescenți ce par lipsiți de orice grijă dansează cu grație, iar câțiva actori obosiți ridică des paharul, toastând chiar și pentru De Gaulle, care, spune unul dintre cei mai vestiți comedieni georgieni, "a știut să plece atunci când trebuia". Ciudată remarcă! Singur pe terasa restaurantului, mă uit în zare și "văd" cu ochii minții Gori, orașul natal al lui Stalin, mizeria, tancurile... războiul la doar șaizeci de kilometri distanță! O comparație
Georgia și "sala himerelor" by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7767_a_9092]
-
țară aparte, desprinsă parcă din Paradis. De obicei, când vizitezi un loc, îți rămâne în suflet, dar nu-ți dorești neapărat să-l revezi. În Laponia m-aș întoarce și mă bucur mult că am reușit să iau parte la vestitele nopți albe. Trăiești un sentiment extraordinar atunci când la 3 noaptea este zi. Țin minte că la revenirea în țară, am dormit vreo 28 de ore ca să-mi reîncarc bateriile după cele 4 zile în care n-am prea închis un
În ce loc din lume își dorește Raluca Lăzăruț să revină by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77849_a_79174]
-
și ea să se deschidă fix la pagina 158, la textul Tușica se întoarce (II). Se vorbește acolo despre sfârșitul Annei Sage (așa cum era știută de FBI și de Dillinger însuși), femeia în roșu, cea care l-a trădat pe vestitul gangster, asasinată în anul 1947 într-un apartament din Timișoara și despre destinul tragic al unora dintre cei care, peste ani s-au ocupat într-un fel sau altul de acest caz (prozatorul Mircea Nedelciu, regizorul Mircea Veroiu, soția acestuia
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7040_a_8365]
-
e povestitorul? Ce statut are el la începutul povestirii și ce statut dobîndește pe parcurs? Iată incipit-urile a trei capodopere, două dintre ele compuse pe parcursul "perioadei fericite" dintre 1880 și 1895: "Ierte-l Dumnezeu pe dascălul Pintilie! Era cîntăreț vestit și murăturile foarte îi plăceau. Mai ales dacă era cam răgușit, le bea cu gălbenuș de ou, și i se dregea organul, încît răsunau ferestrile cînd cînta "Mîntuiește, Doamne, norodul tău" (...). Pe părintele Trandafir să-l țină Dumnezeu! Este om
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
două surse importante, pentru cutremurul din 1802: “Prima este cronicarul Dionisie Eclesiarhul contemporan cu evenimentele, care folosește următoarea formulare: “1802, octombrie, 14 s-au cutremurat pămîntul foarte tare de au căzut toate turlele de biserici din București și clopotnița cea vestită - e vorba de turnul Colțea - care era podoaba orașului, cu ceasornic, au căzut și s-au sfărîmat și era atunci mare frică.” Iată o mențiune asupra impactului produs asupra mentalului public de către acest cutremur. A doua sursă este consulul austriac
210 ani de la cel mai mare cutremur din România () [Corola-journal/Journalistic/80905_a_82230]
-
române de la cronicari până în actualitatea sa, unde constată o degradare, care în loc să urmeze limba vorbită (bijuteriile poeziei "poporale") și cea scrisă "veche și-nțeleaptă", s-a recurs la gramatici latinizante și alte "iscodiri ale închipuirii", dar "nici teoriile italiene ale vestitului revoluționar Eliade, nici sistemele ardelene n-au prins rădăcină". Chiar și Steaua Dunării , unde a colaborat Russo, după România literară a lui Alecsandri, e surprinsă cochetând cu "franțuzia". Surprinzător, n-a publicat la Dacia literară și la Propășirea. Proza de
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
se poate construi și în afara unei figuri de stil." Din același număr Andrei Brezianu se distinge prin eseul despre monseniorul Vladimir Ghika, iar Elvira Sorohan prin cronica scrisă pe marginea volumului bilingv al lui Francesco Petrarca, Antiquis illustrioribus/ Către mai vestiții înaintași. Vasile Spiridon comentează Jurnalul infidel al lui Bujor Nedelcovici, iar Ion Papuc pictura lui Vladimir Zamfirescu. Părintele Ioan Pintea, cu aceeași delicatețe evlavioasă, își deapănă însemnările de lectură, iar Antonio Patraș intră în nuanțele operei lui Lovinescu. Un număr
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6962_a_8287]
-
publicului, transmite . Cântăreața are 24 de ani și este originară din Republică Moldova. A absolvit Colegiul de Muzică „Ștefan Neagă“ din Chișinău, iar apoi a studiat la secția de canto din cadrul Universității Naționale de Muzică din București, fiind studentă a vestitei soprane Maria Slătinaru-Nistor, potrivit bazavan.ro. În prezent, Valentina este solista a Operei Naționale din București. Valentina nu este prima româncă victorioasa la această competiție. În 2001, Marius Brenciu, fratele lui Horia Brenciu, a câștigat același concurs, când a bătut
Soprana Valentina Naforniţă, laureată a BBC Singer of the World 2011 () [Corola-journal/Journalistic/69717_a_71042]
-
lor. Obiectele de artă lucrate aici vor fi expuse pentru vizitatorii sosiți, ca de altfel în fiecare an, din toate colțurile lumii. Profesorul Popescu își amintește de o delegație militară chineză care a admirat ore în șir nestematele create de vestiți artiști populari cum sunt Ionică Stepan din Biniș și Alexandru Perța Cuza din Târgu Lăpuș. Tot de harul meșterilor populari ține și poarta sculptată, cu arcada și inscripțiile etniilor conlocuitoare, reprezentate în muzeul timișorean, de altfel primul compartiment de acest
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
dintre credință și magie. El aduce obiecte de zi cu zi, peste care așază un strat de magie. Le vedem nu așa cum suntem obișnuiți, ci din interior“. Xavier Lucchesi obișnuiește să facă radiografiile unor lucrări de artă aflate în muzee vestite ale Europei. Cele mai spectaculoase lucrări ale sale sunt foto/radiografiile în mărime naturală ale subiecților umani, care, puși în această lumină, capătă aspect de roboți.
Agenda2006-21-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284990_a_286319]
-
martie, Corporația meseriașilor din oraș cere înscrierea în Casa Cercuală din Timișoara. Iată și un anunț publicitar din 5 aprilie: „Din causa schimbărei de graniță a țărei, comuna Jimbolea (Hatzfeld) din Bănatul românesc a fost încorporată României. În lumea întreaga vestita marcă «Bohn» țiglă dublu fălțuită de acoperit, e acum la noi în țară. Prin urmare se poate procura în cea mai bună calitate și prompt dela fabrica cu aburi de țigle «Bohn» din Jimbolea (Hatzfeld) Bănat. Mostre și oferte gratis
Agenda2006-02-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284623_a_285952]
-
la intersecțiile din piețele Maria și Iosefin, se află și acum în exploatare. De atunci, lucrătorii depourilor de tramvaie din oraș au montat 20 de macazuri de tramvai și troleibuz, și unii dintre ei nici nu l-au cunoscut pe vestitul inventator timișorean. Nostalgie Privește sceptic în urma tramvaielor nemțești, care străbat acum orașul. Le ascultă țăcănitul roților și dă din cap nedumerit; tramvaiele astea le mai văzuse cândva în Germania, prin anii 1970. Deși confortabile, călduroase pe vreme geroasă, nu poți
Agenda2006-03-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284648_a_285977]
-
peste 300 de locații - hoteluri, pensiuni, case de vacanță. De altfel, Horezu face parte dintr-un areal turistic de mare complexitate, renumit atât în țară, cât și pe plan internațional datorită manifestărilor etno- folclorice, în cadrul cărora se remarcă tradiția olăritului (vestita ceramică de Horezu), dar și țesăturile specifice lucrate manual, precum și picturi religioase. Aflat vara trecută într-o vizită privată la Horezu, prințul Charles al Marii Britanii l-a asistat pe meșterul Ion Paloși în timp ce acesta modela o farfurie, pe care apoi
Agenda2006-02-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284630_a_285959]
-
Julietei, însă nu a fost restaurată și în prezent nu poate fi vizitată. Finalul trist al frumoasei povești de dragoste aduce anual mii de turiști și la mormântul Julietei. Alte puncte de atracție ale Veronei sunt: Piazza Bra, aflată în fața vestitei Arene romane - unde anual, în perioada iulie-august, se desfășoară Festivalul de operă în aer liber. În imensa Piață Bra sunt deschise o mulțime de baruri, restaurante (cea mai ieftină pizza costă peste 10 euro) și magazine de suveniruri, dar se
Agenda2006-05-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284708_a_286037]
-
eparhia sa. A alcătuit un tratat teologic contra ereticilor, dovedind deoființiimea Sfintei Treimi. Ioan Gură de Aur a fost, pe vremea împăratului Teodosie cel Mare, preot în Antiohia. A avut un strălucit dar al cuvântărilor, prin care s-a făcut vestit și i-a adus renumele de „Gură de Aur“. A ajuns arhiepiscop al Constantinopolului. Datorită intrigilor împărătesei Eudoxia a fost surghiunit din scaunul episcopal și s-a săvârșit în anul 407. Cu privire la importanța și cinstirea acestor trei sfinți ierarhi, Fericitul
Agenda2006-04-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284680_a_286009]
-
În pensiune unde stam, locuia încă soția compozitorului Gheorghe Dima împreună cu fiica sa. D-na Maria Dima, care poseda o voce rară de alto, o adevărată „voix d’or”cum rar se aude, venise să-și perfecționeze arta sa la vestita pedagogă de canto Augusta Götze(Göße). Mă împrietenii repede cu fiica sa și tot acolo legai o strânsă prietenie, care avea să dureze toată viața mea, cu Gertruda Sauer, o tânără cântăreață care asemenea lucra cu celebra maestră. Noi trei
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
dorea să mă cunoască. Era o serată muzicală la care se produceau câteva din elevele sale celebre deja de pe atunci. Am cântat și eu și am avut mare succes. Erau de față și câteva somități muzicale ca: La Mara (Lipsius) vestita muzicografă și prietenă a lui Liszt, compozitorul Renzo Bossi, pe atunci încă foaret tânăr și în ultimul an de studiu la Conservator, și alți critici muzicali, profesori universitari. Bătrâna maestră fusese una dintre prietenele lui Liszt și sala ei de
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
care mă implică, dacă nu e mult spus. Citez din Andrei Pippidi: „Casa pe care o privesc pe fereastră în timp ce scriu a împlinit un secol (...) altădată era sediul Uniunii Scriitorilor, cu redacția «Gazetei literare», «Luceafărului», «Vieții Românești»”. Într-adevăr, e vestita casă din Ana Ipătescu 15, despre care cândva am vorbit și eu. Simetric, dintr-un balcon al acesteia, într-o zi din anii ’60, eu și Nicolae Velea, colegul meu de redacție la „Gazeta literară”, priveam imobilul vecin din fața noastră
Solidar cu Andrei Pippidi by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4294_a_5619]
-
sexuale sunt azi practici banale și admise legal. Cinismul erotic al unui Pirgu nu mai sperie pe nimeni. Nici moartea lui Pașadia în brațele unei ventuze care adora sexul oral, pe numele ei, Rașelica Nachmansohn. În ce o privește pe vestita Pena Corcodușa, ea pare un personaj de-a binelea romantic. Și atunci? Sunt multe deosebiri între moravurile de ieri și cele de azi. Nu mă refer neapărat la cele din romane, deși, cu siguranță, nici ele nu fac excepție. Pirgu
Craii de Curtea-Veche, din nou la modă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4445_a_5770]