943 matches
-
structura lor moleculară și diverși acizi organici. A) Acidul malic este conținut în produsele horticole atât în stare liberă, cât și sub formă de săruri de Na, K, Ca, Mg etc. Predomină printre acizii organici din mere, pere, gutui, cireșe, vișine, caise, piersici, prune, mure, morcovi, fasole de grădină, pepeni, castraveți și revent. În mere, acidul malic prezintă un procent maxim în perioada premergătoare recoltării, când ponderea sa atinge 70% din totalul acizilor organici. Ulterior, procentul scade, dar rămâne preponderent. La
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
antocianidinelor, compuși fenolici. Ei dau culoarea roșie-violetă sau albastră la numeroase flori, fructe sau legume. Unii autori disting o grupă separată de pigmenți, formată pe baza singurei antocianidine cu azot, betanidina. Cea mai răspândită antocianidă este cianidina, identificată în cireșe, vișine, prune, piersici, mere, afine, coacăze, zmeură, varză roșie și ceapă roșie. Pelangonidina se găsește în fragi, căpșuni, mere și ridichi de lună. Delfinidina contribuie la culoarea strugurilor, pătlăgelelor vinete și prunelor. Peonidina din afine, malvidina tipică soiurilor hibride de struguri
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Golden Delicious nu există celule colorate antocianic). Acumularea pigmenților antocianici în produse (mere, struguri, cireșe) depinde de intensitatea luminii, temperatură sau conținutul de azot din sol. Modificările sunt legate de echilibrul antociani-leucoantociani, de pH și de prezența unei enzime, antocianoza (vișine, prune, mere etc.). Când se apropie declanșarea maturării, activitatea acesteia scade, iar fructele se colorează rapid, în 92 două, trei săptămâni. La unele soiuri de mere, intensitatea acumulării pigmenților antocianici este acceptată drept test de stabilire a gradului de maturitate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
iar fructele se colorează rapid, în 92 două, trei săptămâni. La unele soiuri de mere, intensitatea acumulării pigmenților antocianici este acceptată drept test de stabilire a gradului de maturitate. În perioada postrecoltă, pigmenții antocianici nu prezintă modificări la cireșe și vișine. La căpșune, care se recoltează înainte de pigmentarea completă, maturitatea de consum se realizează ulterior, într-un ritm care depinde de temperatură, dar și de gradul de coacere din momentul recoltării. În timpul păstrării, la fructele de măr pot apărea boli fiziologice
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
au pus în evidență implicarea lor în procesul de respirație (sistemul polifenolic-PFO), în sporirea rezistenței plantelor la atacul microorganismelor, precum și în realizarea gustului, aromei sau culorii produselor horticole. Conținutul în substanțe fenolice este mai ridicat în gutui, afine, nuci, prune, vișine, în fructele de pădure, bame, leuștean, țelină, salată, spanac, mărar etc. În timp ce fructele spontane depășesc pragul de 1,0g substanțe fenolice/100g, speciile cultivate mai astringente la gust nu depășesc în general 0,5-0,6g substanțe fenolice/100g. Substanțele fenolice
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sau mai evoluat, sunt semne ale depășirii maturității de consum, care declasează produsele respective. Obligativitatea recoltării manuale pentru consumul în stare proaspătă este specificată la fructe (prune, pere, mere, afine) menționându-se "cu grijă" (caise, cireșe, coacăze, gutui, nectarine, piersici, vișine), sau "cu foarte multă grijă" (căpșune). Pentru industrializare, se pot detalia calitățile cerute (prune, mazăre, tomate, fasole) în vederea recoltării, inclusiv în ceea ce privește compoziția chimică (conținutul în substanță uscată solubilă%). Pentru păstrarea pe o anumită durată, se identifică și se stabilesc din
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
care se servesc la desert. Se recoltează din pomi și din arbuști și din punct de vedere botanic sunt numai fructe. Excepții parțiale - măslinele, avocado, căpșunele. Clasificarea tehnologică: Pomacee (semințoase) mere, pere, gutui etc. Drupacee (sâmburoase) prune, piersici, caise, cireșe, vișine etc Nucifere nuci, alune, migdale, castane Bacifere (fructe compuse) coacăze, agrișe, afine, căpșune, fragi, zmeură, mure. În funcție de zona de cultură: Subtropicale smochine, citricile, măsline, kiwi etc Tropicale curmale, banane, ananas, avogado, nuca de cocos, mangă, papaya etc. Fructele de zona
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
coacăze, agrișe, afine, căpșune, fragi, zmeură, mure. În funcție de zona de cultură: Subtropicale smochine, citricile, măsline, kiwi etc Tropicale curmale, banane, ananas, avogado, nuca de cocos, mangă, papaya etc. Fructele de zona temperată - merele (I), piersicile (II), perele (III), prunele, cireșe, vișine, caise, nuci, gutui, fructe de arbuști. MERELE: Importanța nutritivă: glucide 13 % (fructoză 6 %) aciditate 1% predominant malică (¾), substanțe pectice 1 %, celuloză 1 %, fibre 2%, substanțe minerale 0,3%, vitamina C 8 mg/100 g, valoare energetică 500 Kcal/kg. Materia
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
maxim 0,5 %, fibre 1 %, vitamina C maxim 10 mg/100 g, valoare energetică medie 650 Kcalorii/kg, (maxim 820). Materia primă pentru compoturi, gemuri, dulcețuri (inclusiv amare), confiate, suc, nectar, lichior, rachiu (Kirsch), congelate. Consum proaspăt luna mai-10 iulie. VIȘINE (Cerises acide, sour cherries, cillegie acide) Valoarea nutritivă: glucide 10 %, aciditate malică 2,0 g%, săruri minerale 1 %, substanțe pectice maxim 0,5 %, antociani 0,2 %, fibre 1,0 %, vitamina C 10 mg/100 g, valoare energetică medie 500 Kcalorii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
dacă era cazul să-l sacrificăm sau nu. Până să vină ziua de sâmbătă când, de obicei veneam la țară, vineri a fost punctul culminant când porcul a dat un spectacol jalnic. Era timpul când se copseseră vișinele. Mama culesese vișine și se pregătea să le pună Într- o damigeana mare, de zece litri, pentru vișinată. Spălase damigeana, iar vișinele din vișinata veche, le aruncase cu o zi În urmă, În spatele grădinii de zarzavat. Acolo depozitam gunoiul, aproape de pârâiașul copilariei mele
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
Ce să-l aducă, parcă dăduse strechea În el, așa era de nebun, a doborât-o și pe mama la pământ iar fiul nostru a Început să plângă. După ce distrusese tot ce Întâlnise În cale, Ghiță dădu peste grămada de vișine, care era tocmai boasca din vișinata veche. A Început să se Înfrupte din ea și nu peste mult timp, a adormit. Așa l-a găsit tatăl meu pe Ghiță iar pe mama și pe fiul nostru În stare de șoc
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
acoperiți cu carouri mari, lustruite, din lemn. Au așezat-o într-un fotoliu, la o măsuță rotundă, acoperită cu sticlă groasă. Masa a vibrat : serviciul de argint pentru cafea, celălalt, din porțelan, pentru ceai. Un coș cu cornuri. Dulceață de vișine, unt, miere, mere, biscuiți. La ora zece au luat-o din nou din celulă. Au lăsat-o în aceeași încăpere. Ouă, șuncă, brânză de burduf, unt. Cornuri, savarine. Avu timp să privească biroul lung, acoperind aproape toată lățimea camerei. Nici un
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Iași, Iosa, Iosaș, Isaci, Isca; Masca, Mastacăn, Mășcătești, Meseșeni, Mischii, Misica, Mișca, Moisei, Moișa, Moșia, Moșici, Moșna, Moșneni, Moșteni, Moșuni, Mușa, Mușata, Mușca, Oasele, Oaș, Osica, Osoi, Oșești, Uiasca, Uiești, Vasca, Vaslui, Vașcău, Văsoaia, Văsui, Veza, Visca, Visuia, Vișani, Vișeu, Vișina, Vișinari, Vișoi etc. Din etimonul latin a rezultat în română a (se) bucura, iar din cel tracic a (se) veseli. Hunii și ungurii, denumiri supraetnice Istoria constituirii limbilor în spațiul est european ne obligă să ținem seama de evoluția etnolingvistică
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
57 vecin, 110 a vedea, 104 vel, 146 veneti, 67 Veneția, 67 Veza, 57 Viacu, 57 viață, 129 Vica, 57 Vicovu, 57 vie, 128 Viena, 67 vin, 128 vioară, 129 Visca, 57 Visla, 74 Visuia,57 Vișani, 57 Vișeu, 57 Vișina, 57 Vișinari, 57 Vișoi, 57 vită, 128 viță, 128 viu, 128 Vlad, 137 Vlada, 57 Vladimir, 137 vladnic, 53 vlagă, 129 vlah, 45 vlădică, 137 Vlăsia, 57 vlăstar, 48 Vltava, 54 voce, 98 vodă, 53 voievod, 138 vorbă, 98 a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
anumitor sate din Oltenia. Prune (probabil acrișoare, mai necoapte) fierte și făcăluite, servite ca o ciorbă, cu mămăligă alături. De fapt, pe vremuri, rețeta era întâlnită peste tot și se foloseau mai toate fructele disponibile, așa cum precizează Lupescu: „zarzăre, caise, vișine, cireșe, coarne ș.a.“. Diferența dintre chiseliță și magiun (numit și povidlă la finalul secolului al XIX-lea) consta doar în fierberea mult mai îndelungată și strecurarea ultimului preparat; acum un secol și mai bine, țăranii nu îndulceau magiunul (pe care
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
tăiate mărunt) se fierb în apă, apoi se prăjesc cu unt și cu ceapă tocată, după care se sting din nou cu zeamă de carne și se mai lasă pe foc. Doar condimentarea ne îndepărtează de modelul actual al stufatului: vișine uscate, scorțișoară (aceasta însă, la fel ca în bucătăria italienească a secolului al XVI lea, apare în majoritatea rețetelor, inclusiv în cele de pește!), cuișoare (deseori folosite alături de carnea de oaie în bucătăria medievală occidentală, în special în zona mediteraneeană
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
lu ăl care-și ascultă propia inemă la toate orele, că nu-i trebea destracții dă când Supremu Îi dase probe așa dă pă bune. Cu riscu să rămâi ca ploșnița, i-am zis să-mi esplice conceptile; cu ibricelu vișină putredă În ghiară, vizionaru mi-a răspuns: — M-au acuzat dă escrocherie și trafic cu terfeloage Înfame și m-au glisat În cotețu 272 dân Penitenciaru Național. Între patrupereții de la coteț, m-am ocupat decât dă timp. În primii zori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
47591 7290 6,2 Vii hibride 526171 4396 21203 4987 4,0 Fructe total 1301040 47697 3,7 Prune 549627 11767 2,1 Mere 490260 17954 3,7 Pere 70632 4031 5,7 Piersici 18347 49 0,3 Cireșe și vișine 73739 10327 14,0 Caise și zarzăre 28391 932 3,3 Nuci 31503 1654 5,3 Prelucrare după Anuarul Statistic al României Anexa 7 Ponderea deținută de diferitele tipuri de exploatații din județul Iași în suprafețele diferitelor culturi 2000 Nr.crt.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
albă, înfășurat protector în perdelele și draperiile catifelate pe care, cine știe de ce, bunicu’ Vitalian nu mă lăsa să pun mâna, plesnindu-mă de fiecare dată când mă apropiam de ele. Visul meu prostesc mirosea a cuișoare și dulceață de vișine, ca o jucărie perfectă. Și jucăria asta nemaipomenită, în care puștiul din mine își punea toate speranțele, s-a făcut țăndări într-o bună zi. Era o zi simplă, curată, oribilă. N-am uitat-o, dar nici n-am de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
la 1862, boieroaicele Zoe și Elena (proaspăt căsătorite) leșină pe rând în grădină, în timp ce fac conversație cu admiratorii lor iliciți. Dacă ar fi să ne luăm după același Bolintineanu, fețele lor deveneau când „pale ca astrul nopții“, când „roșii ca vișina“, semn de-o oarecare tulburare, dacă nu chiar de vinovăție. Lucrurile se complică doar când Postelnicul, anunțat de potențiala infidelitate a soției, își trezește slujitorii și pătrunde noaptea în camera Elenei, cu un fanar într-o mână și pistolul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
la masă, începeam cu saleuri și plăcintă cu carne (când nu se mai găsea carne, primeam pateuri cu brânză), apoi supa (cu polonicul înfipt neîndurător printre găluști), friptura de vacă sau chifteluțele cu piure și, la desert, celebra prăjitură cu vișine a bunicii Aneta. Eram departe de prezervativele cu talc, spălăturile cu oțet, avorturile cu andrele sau sărituri pe scări, antibioticele procurate hoțește, de la câte un doctor care le scotea din spital. Dacă i-ai fi dus pe oamenii ăștia la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Vienei, prin Kagran. Cucoana a fost extrem de amabilă și, după ce și-a dat seama că nu sunt nici electrician, nici hoț de buzunare (dar nici profesor de literatură: asta n-ar fi ghicit în vecii vecilor!), a scos dulceața de vișine din dulap și-o adresă din agenda de telefoane. Așa l-am descoperit pe inginerul Grosescu Marin, proprietarul singurului număr 172 care mă interesa din seria de 550 000 a primei săptămâni pe luna iunie 1972. Maică-sa mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
se aducea friptura cu pureu și murături (vara, înlocuite de salata de roșii cu brânză), apoi iar o pauză și, la sfârșit, desertul și cafeaua. Se turna înghețată peste prăjiturile cu mere, se-aprindeau țigările, iar copiii primeau sirop de vișine în loc de cafea. „Ca pe vremuri“ devenise un obiect dispărut, o antichitate din care nostalgia curgea supărător și inutil, ca praful de pe-o medalie cu figura lui Lenin. Te întrebai doar cum să păstrezi datele și să le transmiți mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
woofer-ele atenuate. Cânta ceva potolit, probabil sărbătoresc: „Ich muss sterben, Ich muss sterben“. Prăjiturile îl însoțeau, strălucind în creme mov și roșii revărsate peste blaturile din vitrină: tiramisu cu fructe de pădure, Apfel-Tarte, cremșnit cu sos de zmeură, tort de vișine cu mure. Ospătarii trebăluiau printre farfurii, înfășurați în șorțuri lungi și negre. Mai deslușeam și-un monstru rotund, cafeniu: nelipsitul Sacher-Torte, un soi de roată de cașcaval din blat de tort, acoperită cu ciocolată și îndopată cu straturi moi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
comanda, am avut timp să-mi pregătesc discursul. Ca și Mihnea sau Maria, inginerul Grosescu nu trebuia să știe mai multe decât vroiam eu. Și, mai ales, decât era necesar. Mi-am luat un caffé latte și-un tort cu vișine și mure; o singură felie, dar arăta cât trei de la noi. Inginerul a cerut o cafea. „Așadar?“, a revenit Grosescu. „Țineți regim?“, am tatonat. „Cu cafea?!“, s-a mirat inginerul, aparent sincer. „Niciodată. Face bine la digestie, curăță rinichii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]