1,839 matches
-
și spațiu funcționează după legile divine, care din fericire, nu seamănă deloc cu zarva lumii mirenilor. Mănăstirea e o oază de pace, liniște și contemplație. E un loc de întâlnire cu Dumnezeu.Primul pasDin mila lui Dumnezeu, zilele trecute am viețuit șapte zile ca frate de mănăstire, într-una dintre minunatele mănăstiri moldovenești. Șapte zile de pace și liniște, șapte zile de laudă lui Dumnezeu, șapte zile de regăsire în Dumnezeu. În această perioadă scurtă am participat, alături de călugări, la ascultări
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
că nu este ușor să faci un asemenea lucru mai ales pentru unul ca mine care vă cunosc de, relativ, puțină vreme adică de, numai douăzeci de ani, adică de când sunteți slujitorul și arhipăstorul duhovnicesc, a preoților și credincioșilor, ce viețuiesc în cuprinsul celor două județe - Maramureș și Satu Mare - care aparțin acestei vrednice eparhii!... În viziunea, în mintea și în inima mea personalitatea înaltpreasfinției voastre se conturează și se identifică prin câteva trăsături și calități distincte și anume: în primul rând
SCRISOARE DESCHISA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_.html [Corola-blog/BlogPost/366746_a_368075]
-
La începutul anului bisericesc, Sfintei Marii de Dumnezeu Născătoare. Precum a orânduit Tatăl Ceresc. Fecioară Preacurată, Maica lui Iisus, slăvită-i pe Pământ și-n Rai Dumnezeiesc. Aleasă-ntre femei, de îngeri mai presus, ajută pe cei ce-n credință viețuiesc. Sortită să mă nasc la sărbătoare, Când Maica Mântuitorului s-a născut, Numele Maria purtând cu onoare, Pe calea vieții mi-a fost pavăză și scut. Pe roi de gânduri scriu mesaj înălțător La Nașterea Sfintei Fecioare Maria, Că în
LA NAȘTEREA MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1441526311.html [Corola-blog/BlogPost/381908_a_383237]
-
determinat, din cauza unor dispute, pe însuși fondatorul ei Sf. Sava, să o părăsească pentru o destul de lungă perioadă. Secolul VIII și prima jumătate a sec. al IX - lea au fost cei mai buni ani din existența mănăstirii. În cadrul ei au viețuit câteva zeci de călugări, printre care s-au numărat și figuri remarcabile ale ortodoxiei ca Sf. Ioan Damaschin, Sf. Ștefan - făcătorul de minuni, Sf. Mihail Sikelos, Sf. Teodor, Sf. Teofan și alții. Mai amintim faptul că Sfântului Sava îi datorăm
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
românii, un motiv în plus și încă unul foarte special de a vizita această mănăstire este din cauză că aici se găsește trupul întreg bine - mirositor și săvârșitor de minuni, cu alte cuvinte sfintele moaște al Sf. Ioan Iacob Românul - care a viețuit aici, în ultima parte a vieții sale pământești, săvârșindu-se din această lume efemeră la 5 august 1960 și fiind descoperit întreg, așa cum este și astăzi, în anul 1980 după cum ne relatează viața scrisă de către ucenicul său - Părintele Ioanichie Pârâială
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
R., București, 1990, p. 41. 46 - Idem, Răspunsuri către Talasie..., p. 62. 47 - Ibidem, p. 234. 48 - Calist și Ignatie Xantopol, A celor dintre monahi Calist și Ignatie Xantopol: Metodă și regulă foarte amănunțită pentru cei ce-și aleg să viețuiască în liniște și singurătate, în Filocalia..., Volumul VIII, p. 24. 49 - Calist Patriarhul, Capete care au lipsit, în Filocalia..., Volumul VIII, p. 280-281. 50 - Diadoh al Foticeii, Cuvânt ascetic în 100 de capete, în Filocalia..., Volumul I, p. 461. 51
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451148.html [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
cu apă Din care gândul însetat se-adapă... Și azi mă rog cu îngerii împreună Să potolească marea în furtună, S-aline vântul urii fără somn, Acelui Unic Dumnezeu și Domn Al tuturor plecaților de-afară Și-al celor care viețuiesc în țară; Nu-mi știe nimeni dorul de sub pleoape Și cât văzduh în ochii mei încape! Nu-mi știe nimeni din cuvânt înaltul, „Și voi să vă iubiți unul pe altul” Cum ne-a iubit Cel Înviat din moarte, Iubirea
NU ȘTIE NIMENI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1416299157.html [Corola-blog/BlogPost/377898_a_379227]
-
plimbă-mă printre flori carnivore, ia-mi putința trăirii în rochia imaculată singură, spune-mi că și tu ești o pată nearătată, întoarce-mă într-un An Nou, un amalgam între ce am făcut bun și ce trebuia să fac viețuind, păcătuind. De Revelion, arată-mă din cenușie, neagră, ninge-mă zgură prezentului maculat, timpului instaurat... RENAȘTERE - Ei, acum, asta la primăvară! - Știu, dar, să zicem... - Să zicem, spune, ce te paște? - Să zicem că am o grădină bătrână și-n
POEME DE SFÂRŞIT DE AN de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1483178232.html [Corola-blog/BlogPost/374156_a_375485]
-
personalității lui, tradiția comunicată prin ei ucenicilor, după ce a fost primită de la proprii lor „părinți” se împacă cu libertatea. Căci viața persoanelor, chiar și atunci când ele sunt membre ale unei obști, nu poate fi strict uniformizată, cu toate că între cei ce viețuiesc în modul potrivit lor după aceleași principii, se creează o armonie în care se îmbogățesc reciproc. Conduși fiind de „părinții duhovnicești” cu contribuția întregii obști, pe calea dreaptă a cizelării de care am pomenit mai sus, membrii obștei rămân pe
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Antonie_plamadeala_traditie_si_libertate_in_spiritualitatea_ortodoxa_.html [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
trecut.(De belo...de pace ).De la iluzie la luciditate, de la stabilitate la complicate stări de conștiință- acesta este ideea care se desprinde din această carte. De aici decurge și o filosofie dihotonică a eului, văzut sub aspectul dublului echivalent. Omul viețuiește simultan în două lumi felurite, comunicând rar pe canalul premonițiunilor, revelației și al autoscopiei. Nu e fără interes nota onirică, văzută de Aristotel C. Pârvulescu filozofic, dar și justițiar.( Săracul de el ). Inventivitatea este hotărât remarcabilă cantitativ și ea se
SINCERITATEA REFLECȚIEI ÎNTR-UN FLORILEGIU DE ESEURI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1474473038.html [Corola-blog/BlogPost/384379_a_385708]
-
legendă, între o adiere de vânt și haină rece de brumă, între o mângâiere de raze aurii și umbrele din amurg. Privind această expoziție mi-o imaginez pe autoare cu zâmbetul pe buze, gândind luminos, reflectând înțelept asupra rosturilor lumii, viețuind în armonie cu natura și cu timpul, savurând prospețimea și aromele naturii, cromatica ei plină de viață. Elena TRIFAN Referință Bibliografică: MARILENA GHIORGHIȚĂ - VERNISAJUL EXPOZIȚIEI “COPACUL” / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1928, Anul VI, 11 aprilie 2016
VERNISAJUL EXPOZIŢIEI “COPACUL” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1460406640.html [Corola-blog/BlogPost/370832_a_372161]
-
mai văzut decîtniște manechine de paie, ici și colo,îmbrăcate ca pentru o nuntă modestă,... XII. VREMEA ÎMPĂCĂRII, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2310 din 28 aprilie 2017. Hai să ne-mpăcăm cît mai e vreme, Cît mai viețuim ca oameni blînzi, Că și-așa avem multe probleme, Și de bine sîntem toți flămînzi. Vom fi prea bătrîni și slabi odată, Ori poate nu vom mai fi deloc, Pentru-a repara viața stricată De-un absurd și condamnabil joc
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
-am fost pînă acum!... Ca de-un frate,-o dragoste mă strînge, Și spre casa ta pornesc la drum. Nu-ți fă griji, căci ne vom recunoaște, ... Citește mai mult Hai să ne-mpăcăm cît mai e vreme,Cît mai viețuim ca oameni blînzi,Că și-așa avem multe probleme,Și de bine sîntem toți flămînzi.Vom fi prea bătrîni și slabi odată, Ori poate nu vom mai fi deloc,Pentru-a repara viața stricatăDe-un absurd și condamnabil joc. Se
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
nu este ușor să faci un asemenea lucru mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de, relativ, puțină vreme adică de, doar zece ani, de când a fost slujitorul și arhipăstorul duhovnicesc, a preoților și a credincioșilor care viețuiesc în cuprinsul celor două județe - Slobozia și Călărași - ce aparțin acestei noi eparhii, în viețuirea și cronologia căreia a fost cel de-al doilea arhipăstor, după Î.P.S. Arhiepiscop și Mitropolit al Târgoviștei - Dr. Nifon Mihăiță și urmat, în calitate de succesor
PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. DAMASCHIN CORAVU (1940 – 2009). FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE LA ÎMPLINIREA A ŞAPTE ANI DE LA MAREA SA TRECERE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1940 din 23 aprili by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461420428.html [Corola-blog/BlogPost/384999_a_386328]
-
revoluției agrare și a revoluției demografice din neolitic, triburile, „culturile” (Cultura Gumelnița, Cucuteni, Vădastra, etc.) din acest Areal, au plecat în căutare de noi pământuri roditoare, care să le ofere turmelor și oamenilor iarbă, și hrană, condiții mai bune de viețuit. Rupându-se de marele trup pelasgo-tracic, ieșind din ordinea în care trăiseră atâtea milenii, ajung într-un pământ necunoscut, dar acest Nou spațiu necunoscut trebuia transformat în ordine, reîncorporat în Ordine, ori lucrul acesta se făcea prin săvârșirea unei Jertfe
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_un_mare_p_stefan_dumitrescu_1372601148.html [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
un cuvânt oarecare, iar Cuvântul S-a făcut trup și a locuit printre noi, în viziunea Victoriței Duțu, nu există simple cuvinte, ci “Cuvintele”. Iar acestea sunt “Liniște”, “Linie”, “Frumusețe”, “Drum” și “Grădina”. “Cuvintele” nu au nimic material, pentru că ele viețuiesc în “închipuirea” poetei, în imaginație, despre care autoarea afirmă că “numai ea/este prezentă/în realitatea ce o/trăiesc fără să o/pot atinge cu mâna.” Tot astfel după cum la început a existat Cuvântul și nu doar un cuvânt oarecare
VERSURI SEMNATE VICTORITA DUTU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 by http://confluente.ro/_cuvintele_devenite_univers_interior_versuri_semnate_victorita_dutu.html [Corola-blog/BlogPost/367231_a_368560]
-
un cuvânt oarecare, iar Cuvântul S-a făcut trup și a locuit printre noi, în viziunea Victoriței Duțu, nu există simple cuvinte, ci “Cuvintele”. Iar acestea sunt “Liniște”, “Linie”, “Frumusețe”, “Drum” și “Grădina”. “Cuvintele” nu au nimic material, pentru că ele viețuiesc în “închipuirea” poetei, în imaginație, despre care autoarea afirmă că “numai ea/este prezentă/în realitatea ce o/trăiesc fără să o/pot atinge cu mâna.” Poeta și prozatoarea Victorița Duțu este cunoscută iubitorilor de artă prin cărțile “Spații”, “Vreau
VERSURI SEMNATE VICTORITA DUTU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 by http://confluente.ro/_cuvintele_devenite_univers_interior_versuri_semnate_victorita_dutu.html [Corola-blog/BlogPost/367231_a_368560]
-
Roman Braga - mărturisitor al lui Iisus Hristos în vremuri și locuri dificile", susținută de către Părintele Profesor Jean Nedelea de la Facultatea de Teologie Ortodoxă "Iustinian Patriarhul" din București. 02 Noiembrie - seară duhovnicească cu tema "Părinți nevoitori, îmbunătățiți și deosebiți care au viețuit în Munții Bucegi din Carpații noștri", invitat fiind Părintele Protoiereu Gheorghe Colțea - Parohul Bisericii din localitatea Moeciu de Jos, din frumosul ținut românesc al Branului și, totodată, Protopop de Bran - Zărnești din județul Brașov. 07 Noiembrie - am organizat o slujbă
RAPORT DE ACTIVITATE – ACŢIUNILE/ACTIVITĂŢILE FILANTROPICE ŞI SERILE DUHOVNICEŞTI ORGANIZATE ÎN CADRUL PAROHIEI „SF. CUV. ANTONIE CEL MARE” – TITAN by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490271987.html [Corola-blog/BlogPost/378696_a_380025]
-
din fragedă copilărie, la vârsta de treisprezece ani la mănăstirea Slănic - Argeș unde a cunoscut părinți duhovnicești de cea mai bună calitate, cum ar fi Preacuviosul Părinte Arhim. Teofil Bădoi - trecut la cele veșnice în vara anului 2010; apoi a viețuit în mănăstirea Râmeți - Alba, unde l-a cunoscut pe vestitul duhovnic Părintele Dometie Manolache și a legat o prietenie sinceră și durabilă cu duhovnicul ei: - Părintele Arhim. Ioachim Popa - retras în momentul de față la mănăstirea sa de metanie - Frăsinei
UN GÂND LA O DEOSEBITĂ ANIVERSARE – PĂRINTELE NOSTRU STAREŢ EMERIT NICODIM ARHIMANDRITUL LA ÎMPLINIREA FRUMOASEI ŞI BINECUVÂNTATEI VÂRSTE DE 81 DE ANI PĂMÂNTEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 195 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1462948517.html [Corola-blog/BlogPost/378530_a_379859]
-
că Eminescu trăiește: „Da! Eminescu n-a murit !/ Ne-o spune teiul și acum/ Umplând tot cerul de parfum,/ Pământ pe care l-a iubit.// Orice tăcere mi-o asum !/ Mai spune teiul înflorit:/ Da! Eminescu n-a murit!/ El viețuiește și acum.// Luceafărul, neostenit,/ Își taie-n cerc, nu orișicum,/ Mereu același tainic drum/Dând orizont nemărginit//Căci Eminescu n-a murit !...”. („Da! Eminescu...”, Lacrimi de mărgean, Rondeluri, Editura Artemis, 1994). Tot pe acolo, în grădina cimitirului își făcuse cândva
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1475182659.html [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
truditor în lumea plină de mister a marketingului și vânzărilor (din 1990 încoace) m-am aplecat modest spre scris în ziua a treisprezecea a lui ianuarie 2009, refugiindu-mă departe de zbuciumul nesfârșit al lumii nebune în care trăim... Momentan viețuiesc alături de fiica mea, Mădălina Andreea ( 23 ani) la Limassol, Cipru. Un echilibru căpătat treptat cu migală, o liniște interioară dobândită frumos, o anume înțelepciune înmugurită din crâmpeie de suflet și-o nesfârșită dragoste de oameni drepți, verticali și sensibili - toate
GEORGETA RESTEMAN) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 by http://confluente.ro/Simplu_doar_un_om_si_atat_profil_de_autor_georgeta_resteman_.html [Corola-blog/BlogPost/367213_a_368542]
-
hai-hui ... Acum ești musafira nimănui, Pumnale, amintirile se'mplântă În locu'n care Eutherpe stase Și-a dăruit Pârâului, Naiadă. Greșit-ai ieri, oricine o să vadă Un colb perfid cernând iconostase. Nu-ți fie teamă! E aici, icoană, Aceea care viețuiește-n mine, În suflet încrustată cu aldine Și dragostei, în veci, amfitrioană! *** Imagine: Jill Orr - Between somewhere and nowhere Referință Bibliografică: Musafira nimănui / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1837, Anul VI, 11 ianuarie 2016. Drepturi de
MUSAFIRA NIMĂNUI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1452499099.html [Corola-blog/BlogPost/340321_a_341650]
-
Au pus la cale moartea Coloniei Străini veniți la noi pe neștiute -Născuți din conspirație și crimă- Adepții teoriei “revolute” Vor Bucureștiul altă Hiroșimă S-au instalat cu scuturi și cu tancuri Să otrăvească apa și poporul Au ignorant că viețuim prin veacuri Și stăpânim și marea, și izvorul Puterilor bogate și vorace Ce-au strâns averi prin jafuri și sclavie Popor Român, le spune că vrem PACE Și RE-NTREGIREA pentru veșnicie * Cei ce ne-au vrut colonie Să-și ia
ZBORURI UCIGAŞE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1466366005.html [Corola-blog/BlogPost/380616_a_381945]
-
păcat, pentru facerea din nou a omului zidit după chipul lui Dumnezeu. Totodată, Nașterea lui Hristos din Fecioară rămâne darul cunoștinței celei mai presus de fire făcut omului, fiindcă niciodată în istorie Dumnezeu nu a stat atât de aproape de oameni, viețuind printre ei, mâncând, bând împreună cu ei, luând asupra Sa firea omenească cu tot noianul de păcate săvârșite de omenire. Sfinții Părinți, în cuvântările lor la praznicul Nașterii Domnului, dezvoltă magistral ideile de mai sus. În Comentariul la Evanghelia după Sfântul
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450334925.html [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
le cuprinde în Sine pe toate. Pentru că, așa cum este în afară de toate după ființă, dar este în toată zidirea prin puterile Lui, tot astfel, cuprinzându-le pe toate, El este necuprins. Și adaugă Sfântul Atanasie: „Lucrul cel mai minunat era că viețuia și ca om, dar, fiind Cuvântul, dădea viață tuturor și era împreună cu Tatăl, fiind Fiul." Cu alte cuvinte, lucrarea lui Iisus Hristos pe pământ a fost una de aducere la comuniune cu Dumnezeu a omului căzut prin neascultare de la porunca
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450334925.html [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]