746 matches
-
sfătuit cu fratele său, Paul Verne, în privința dirijării Insulei cu elice doar cu ajutorul unei elice la tribord și a uneia la babord, fără a se mai folosi cârma. Un cvartet francez (Sébastien Zorn - violoncelist, Frascolin, Yvernes - violoniști și Pinchinat - la violă) călătorește de la Sân Francisco spre Sân Diego, unde cei patru urmează a avea un nou spectacol. Ei ajung pe "Standard Island", o insulă imensă creată de om pentru a călători în apele Oceanului Pacific. Capitala insulei se numește "Miliard-City", deoarece averea
Insula cu elice () [Corola-website/Science/319136_a_320465]
-
clarinetto corno e violoncello Invenzione, Canone e Ricercare per pianoforte Concerto per orchestră 1 3 studi per flauto, clarinetto e fagotto Distanze per violino, violoncello e pianoforte 1958 Requiem per un destino per coro e orchestră Suoni per Dino per violă e nastri magnetici Da molto lontano per soprano e cinque strumenti Caput coctu show per 8 strumenti e un baritono Proibito per 8 trombe Dedication: Immobile per coro e 4 clarinetti Dedication: Tre pezzi brevi Bambini del mondo per 18
Ennio Morricone () [Corola-website/Science/305773_a_307102]
-
Happy Birthday to you) Omaggio Blitz I,ÎI,III Corto mă breve Lemma (By Andrea ed ) Partenope Musica per le sirene di Napoli A L.P. 1928 Scherzo per violino e pianoforte Passaggio Flash (2 Canzoncine) Ombra di lontana presenza per violă, archi e nastro magnetico Îl sogno di un uomo ridicolo 3 duetti per violino , violă e voce Quattro anacoluti per AV Musica per un fine per coro a quattro voci Orchestră e nastro magnetico Grido per soprano, orchestră d'archi
Ennio Morricone () [Corola-website/Science/305773_a_307102]
-
ed ) Partenope Musica per le sirene di Napoli A L.P. 1928 Scherzo per violino e pianoforte Passaggio Flash (2 Canzoncine) Ombra di lontana presenza per violă, archi e nastro magnetico Îl sogno di un uomo ridicolo 3 duetti per violino , violă e voce Quattro anacoluti per AV Musica per un fine per coro a quattro voci Orchestră e nastro magnetico Grido per soprano, orchestră d'archi e nastro magnetico ad libitum Notturno - Passacaglia (3 variazioni) Amen per 6 cori Non devi
Ennio Morricone () [Corola-website/Science/305773_a_307102]
-
Picea abies"), pin ("Pinus"); foioase: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus"); specii de arbusti: vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), alun turcesc ("Corylus colurna"); La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice, dintre care: garofiță pitică ("Dianthus nardiformis"), tămâioară ("Viola jooi Janka"), lăcrămioară ("Convallaria majalis"), brândușă galbenă ("Crocus moesiacus"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), iris de munte ("Iris graminea"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
israeliene din ierusalim sub bagheta lui George Singer, precum și cu alți dirijori renumiți în Israel și peste hotare. În 1957 Alexander Tal a fost rugat să-l înlocuiască pe Loránd Fenyves în cvartetul din care făcea parte, împreună cu Alice Fenyves (violă), Talma Yellin (violoncel), la un concert organizat la Muzeul de artă din Tel Aviv. Era și ultima apariție a Talmei Yellin într- un concert. În acele împrejurări Moshe Kanyuk, care conducea muzeul, a inițiat întemeierea unui nou cvartet - Noul Cvartet
Alexander Tal () [Corola-website/Science/333696_a_335025]
-
rhythm and blues scris într-o tonalitate majoră. Înregistrarea este compusă având la bază măsura de trei pătrimi și include un ansamblu de orchestre de coarde. Alături de ritmurile de pian acustic, instrumentalul cuprinde: bass, violoncel, tobe, chitare, instrument de percuție, viole și viori. „Listen” urmează formatul strofă — refren, cel din urmă fiind repetat pe durata piesei. În contextul filmului, personajul lui Knowles, Deena, reprezintă o femeie fără personalitate, dominată de soțul său Curtis (interpretat de Jamie Foxx). „Listen” definește schimbarea ce
Listen (cântec) () [Corola-website/Science/309035_a_310364]
-
ul este un instrument muzical cu coarde și arcuș din familia viorii (situat ca dimensiuni și ambitus între violă și contrabas). În mediul folcloric românesc, violoncelul este numit broancă sau gordună; în perioada interbelică, instrumentul era cunoscut în România și sub denumirea de cello (împrumut din limba engleză). Interpretul la violoncel se numește violoncelist. Dimensiunile instrumentului sunt comparabile cu
Violoncel () [Corola-website/Science/313464_a_314793]
-
instrumentului sunt comparabile cu cele ale unei chitare. El are patru coarde acordate în cvinte perfecte, cea mai gravă având sunetul do din octava mare (celelalte sunt: sol, re și la) - de altfel, acordajul violoncelului este identic cu cel al violei, însă la o octava inferioară. Aspecte fizice Când o coardă este lovită sau ciupită, aceasta vibrează mișcând aerul din jurul ei. Astfel se produc undele sonore. Deoarece coarda este destul de subțire, masa de aer mișcat este foarte mică și, în consecință
Violoncel () [Corola-website/Science/313464_a_314793]
-
fa (bas) și cheia do de pe linia a patra (tenor). Uneori se poate folosi și cheia sol. ul și-a făcut apariția în era barocă, un instrument de ambitus similar care l-a precedat fiind viola da gamba (din familia violelor). Aceasta a fost înlocuită total de către violoncel din pricina timbrului lipsit de strălucire și a dinamicii limitate, într-o epocă în care muzica era interesată tot mai mult de formarea de orchestre tot mai numeroase și de organizarea unor concerte în
Violoncel () [Corola-website/Science/313464_a_314793]
-
unor concerte în săli de mari dimensiuni. Pentru violoncel s-au scris partituri pentru instrument solist, dar și muzică de cameră sau simfonică (pentru orchestră mare). Violoncelul este membrul cel mai grav al cvartetului de coarde (alături de două viori și violă). Instrumentul a fost folosit uneori și în genurile muzicale de consum (rock, jazz, pop), traversând scurte perioade de popularitate, fără însă a se impune ca instrument specific pentru niciunul din aceste genuri. Poate servi drept exemplu contrabasistul de jazz Oscar
Violoncel () [Corola-website/Science/313464_a_314793]
-
avea 12 ani, tatăl său, Franz Borgias Strauss, a fost descoperit înecat, posibil prin sinucidere, în Dunăre. Tutorele său, croitorul Anton Müller, l-a dat ca ucenic la legătorul de cărți Johann Lichtscheidl. Strauss a luat lecții de vioară și violă pe lângă faptul că și-a terminat ucenicia. Contrar unei povești spuse mai târziu de fiul său, Johann jun., nu a fugit niciodată de ucenicia de legător de cărți și de fapt a terminat-o cu succes în 1822. A studiat
Johann Strauss (tatăl) () [Corola-website/Science/306265_a_307594]
-
schimbat în Epica, fiind inspirat de albumul formației Kamelot. În prima jumătate a anului 2003, Epica a fost susținută în concert de un mic cor (format din doi bărbați și patru femei) și o orchestră de coarde (trei viori, două viole, două violoncele și un contrabas). Grupul a înregistrat apoi un CD demonstrativ pe care au fost incluse două piese: „Cry for the Moon” și „Illusive Consensus”. Ca în cazul oricărui disc single, CD-ul poartă numele uneia dintre cele două
Epica () [Corola-website/Science/305020_a_306349]
-
edafici specifici, reprezentată prin vegetația nisipurilor, vegetația de luncă, vegetația de mlaștină și vegetația de pe terasă. Vegetația nisipurilor Între Calafat și Piscu Vechi întâlnim o vegetație specifică formată din: troscot (Polygonum arenarium), pătlagina (Plantago indica), cinci degete (Potentil arenaria), toporași (Violo odorata). Pe aceste, nisipuri s-a întâlnit stejarul brumăriu. Pe nisipurile mobile și prin culturile de porumb și bostănoase se găsesc fitocenoze de Molugo cerviana, iar prin plantațiile de salcâm sunt fitocenoze de toporași (Viola Kitaibeliana), obsigă (Broms tectorum). În
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
cinci degete (Potentil arenaria), toporași (Violo odorata). Pe aceste, nisipuri s-a întâlnit stejarul brumăriu. Pe nisipurile mobile și prin culturile de porumb și bostănoase se găsesc fitocenoze de Molugo cerviana, iar prin plantațiile de salcâm sunt fitocenoze de toporași (Viola Kitaibeliana), obsigă (Broms tectorum). În pădurile de salcâm se întâlnesc fitcenoze de firuță (Poa bulbosa). Vara și toamna apar fitcenoze de meișor (Digitaria sanquinalis), pir gros (Cynodon dactylon), troscot (Polygonum arenarium). Pe interdune apar fitcenoze de pipirig (Holoschaemus vulgaris). Vegetația
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
vioară, în special din perioada barocă și din perioada contemporană, vioara (sau grupul de viori) este acompaniat de un ansamblu de cameră decât de o orchestră. De exemplu, "L'estro Armonico" de Vivaldi a fost compus pentru patru viori, două viole, violoncel și basso continuo iar primul concert pentru vioară al lui Allan Pettersson este compus pentru vioară și cvartet de coarde.
Concert pentru vioară () [Corola-website/Science/328671_a_330000]
-
Viola este un instrument muzical cu coarde, la care execuția se face, în mod obișnuit, cu arcușul. Viola modernă folosește patru corzi, acordate în cvinte perfecte. Viola este al doilea membru al familiei viorii, având un sunet mai grav decât vioara
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
Viola este un instrument muzical cu coarde, la care execuția se face, în mod obișnuit, cu arcușul. Viola modernă folosește patru corzi, acordate în cvinte perfecte. Viola este al doilea membru al familiei viorii, având un sunet mai grav decât vioara și mai acut decât violoncelul. Instrumentistul care cântă la violă se numește violist. Limba română cunoaște alte
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
Viola este un instrument muzical cu coarde, la care execuția se face, în mod obișnuit, cu arcușul. Viola modernă folosește patru corzi, acordate în cvinte perfecte. Viola este al doilea membru al familiei viorii, având un sunet mai grav decât vioara și mai acut decât violoncelul. Instrumentistul care cântă la violă se numește violist. Limba română cunoaște alte câteva denumiri pentru violă, întrebuințate mai ales când se
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
se face, în mod obișnuit, cu arcușul. Viola modernă folosește patru corzi, acordate în cvinte perfecte. Viola este al doilea membru al familiei viorii, având un sunet mai grav decât vioara și mai acut decât violoncelul. Instrumentistul care cântă la violă se numește violist. Limba română cunoaște alte câteva denumiri pentru violă, întrebuințate mai ales când se face referire la instrumentul adaptat după necesitățile muzicii folclorice. Cu deosebire în Transilvania, viola este numită braci sau brace (comparație cu Bratsche, denumirea violei
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
corzi, acordate în cvinte perfecte. Viola este al doilea membru al familiei viorii, având un sunet mai grav decât vioara și mai acut decât violoncelul. Instrumentistul care cântă la violă se numește violist. Limba română cunoaște alte câteva denumiri pentru violă, întrebuințate mai ales când se face referire la instrumentul adaptat după necesitățile muzicii folclorice. Cu deosebire în Transilvania, viola este numită braci sau brace (comparație cu Bratsche, denumirea violei în germana; ambele își au originea în numele unui instrument foarte la
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
vioara și mai acut decât violoncelul. Instrumentistul care cântă la violă se numește violist. Limba română cunoaște alte câteva denumiri pentru violă, întrebuințate mai ales când se face referire la instrumentul adaptat după necesitățile muzicii folclorice. Cu deosebire în Transilvania, viola este numită braci sau brace (comparație cu Bratsche, denumirea violei în germana; ambele își au originea în numele unui instrument foarte la modă în secolele XVII-XVIII, "viola da braccio"). Denumirea de contralăucă dovedește complementaritatea cu o „lăucă” (lăută), cum i se
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
violă se numește violist. Limba română cunoaște alte câteva denumiri pentru violă, întrebuințate mai ales când se face referire la instrumentul adaptat după necesitățile muzicii folclorice. Cu deosebire în Transilvania, viola este numită braci sau brace (comparație cu Bratsche, denumirea violei în germana; ambele își au originea în numele unui instrument foarte la modă în secolele XVII-XVIII, "viola da braccio"). Denumirea de contralăucă dovedește complementaritatea cu o „lăucă” (lăută), cum i se zice viorii solistice în sudul Ardealului și Moldovei, dar și
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
foarte similar cu o vioară; cea mai importantă diferență este alegerea unor proporții diferite la construcție (corpul este mai mare și alte dimensiuni se modifică în consecință, pentru a putea asigura un acordaj stabil, mai grav decât cel al viorii). Viola este alcătuită din corp (cutia de rezonanță), gât (tastieră) și cap (ce conține sistemul de prindere și - uneori - acordare a corzilor). Pe corp este fixat călușul, pe care se sprijină corzile și care determină înălțarea acestora față de corp. Deasupra corpului
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
trage aproximativ tagențial la corzi și, așezat paralel cu planul format între două coarde vecine, le poate pune simultan în vibrație. Pornind de la etimologia numelui dat instrumentului (preluat ca atare din limba italiană), se obțin câteva date semnificative cu privire la istoria violei. În Baroc, denumirea de "viola" reprezenta un număr mare de instrumente distincte, constituite în mai multe familii, dar toate având în comun posibilitatea tehnică de a se cânta cu arcuș. Trei instrumente remarcabile, ieșite astăzi din uz (și folosite doar
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]