1,218 matches
-
ascunde în crăpături și pietre; - energia spirituală, exprimată în simbolul hindus kundalini; - sexualitatea, ce rămâne interpretarea cea mai curentă, mai ales în psihanaliză; - tentația, periculozitatea pulsiunilor, din cauza diavolului cu care este strâns asociat; - cuvintele agresive și răutăcioase: faimoasa limbă de viperă; medicina, vindecarea, ca simbol al a farmaciilor, inspirată de caduceu, bățul sacru în jurul căruia se încrucișează doi șerpi. Dată fiind pluralitatea sensurilor, e bine să ținem cont și de celelalte elemente ale scenariului oniric pentru a decide care este interpreatrea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de curenții calzi care se ridicau din iarba arsă, erau foarte verzi, chiar dacă erau doar niște fante, niște semilune. Capul Îi era aplecat Înainte, sprijinit de brațul balansoarului. Se uita În sus la mine. Asta Îi crea o postură de viperă. Fără să-și Îndepărteze privirea, Își potrivi picioarele, desfăcându-le ușor. ― Ai niște ochi uluitori, Îmi spuse. ― Ochii tăi sunt foarte verzi. Aproape că par falși. ― Sunt falși. ― Ai ochi de sticlă? ― Da. Sunt oarbă. Eu sunt Tiresias. Era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
începe să-și arate roadele. Amenințat și constant hăr țuit, Trio lasă să-i scape numele înainte de a fi pregătit îndeajuns terenul: — Scribonius Libo... E rândul lui Augustus să pălească. — Libo!? murmură îngrozit. Strânge clămpănind din dinți. Ah, Livia! Ce viperă ești. Speră, împotriva oricărei rațiuni, că n-a auzit bine. Mai în treabă o dată: — E vorba de Cornelius Scribonius Libo? — Da, murmură Trio cu voce joasă. Lividitatea care a cuprins chipul împăratului i se pare de bun augur. Îl vede
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
față por căria aia puturoasă din rășină, smoală și grăsime de măgar. Un pic de fiere de capră, cere sentențios Antiohus unuia dintre ajutoare, în timp ce toarnă în amestecul dezgustător câteva picături de sânge de liliac. — Pune și puțină pudră de viperă, îi sugerează Panthagathus. Se va desprinde mai ușor. Resemnat, Tiberius închide ochii și se lasă pe mâna lor. Odată bărbieritul terminat, Antiohus, înarmat cu o foarfecă de fier ale cărei lame clămpănesc amenințător, începe să mai scurteze șuvițele de păr
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
extrem de proaste dintre care se detașează net aceea că a crescut la sânul său precum un părinte grijuliu și iubitor liota de spurcăciuni de azi care împroașcă zilnic și constant cu noroi și rahat această țară și așa destul de amărâtă, viperele care cu veninul lor au ucis orice urmă de demnitate națională în acest popor, care nu mai are mult până să ajungă în stadiul de vite numai bune de pus la jug, lipitorile și căpușele care sug la adăpostul legilor
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
mine, toate astea sunt baliverne. Vrăjitoarea asta are limba prea lungă. Hotărâri definitive! Alegeri de neînlăturat! Ce vorbe mari! Gogoșile astea să le vinzi țărănoilor de prin părțile voastre, babă neghioabă! Malaberga se aprinse și șuieră spre el ca o viperă: — Mânca-ți-ar furnicile creierul! Tu-mi spui mie babă? Neghioabă? Țeastă de hun! Porni să se ridice, dar își pierdu echilibrul și căzu greoi, înapoi, pe bancă. Râseră cu toții, iar la urmă, ea mai tare decât toți. — Câți ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ori că e vreun lăudăros și povesti ce putuse să vadă ca membru în garda personală a lui Magister militum, care, de altfel, călătorise foarte rar la Ravena în ultimii ani, fie pentru că din totdeauna considerase Curtea un cuib de vipere, fie pentru că se găsise adesea angajat în campanii militare. Frediana, închisă într-o tăcere plină de durere între vociferările comesenilor, îl ascultă, cu toate acestea, cu atenție și desigur nu pentru că ar fi interesat-o acele subiecte. După ce-l văzuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
dintre figura ei agresivă și ușoara graseiere, care îi revine, temperată, din copilărie (mai fermecătoare la vârsta asta decât atunci), ca întotdeauna când e stăpânită puternic de un afect. Faptele - statu quo 1. În piept, însă, încep să se zvârcolească vipere. Nu sunt decât cincisprezece zile de atunci... Aveam spiritul liber. Azi... A fost fatal, predestinat. Dacă, spre a înnoda o intrigă, un scrib ar fi imaginat o întîlnire atât de întîmplătoare ca aceea de aici dintre mine și Adela, toată lumea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
a simți. Perceperea concreteții iubirii, chiar când femeia lipsește, sporește impresia de senzualitate. Ideea este exprimată discursiv, apelând la imagini metaforice explozive ori la sintagme oarecum comune în inventarul lexical al îndrăgostiților patetici: - "În piept, însă, încep să se zvârcolească vipere" (p. 86); - "Atingerea mâinii Adelei îmi răspândește în sânge și în sufletotravă"; - "tensiunea nervilor, ajunsă până la rupere" (p. 104); "demența mea..." (p. 106); - "Cu sufletul dezechilibrat încă de atingerea mâinii Adelei..."( p.131); - "Ce dureros de femeie era cu rochia
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
lor aducea cu fundul de maimuță. Ajunse la senectute, În loc să se ducă la biserică, cotoroanțele creșteau câini, pisici și alte lighioane. Se despuiau de haine și umblau În patru labe printre ele. Mizeria era de nedescris. Unele se Împreunau cu viperele, alții cu cîini, cu hipopotami sau crocodili. În casa lor erau Sodoma și Gomora. Toate acestea lucruri i le povestise preceptorul, care stătuse În tinerețea sa În gazdă la o bătrână poloneză ce trăia În casă cu șaizeci și nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ne mulțumim cu genii ce-au ieșit din mascarade! Toate-acestea se întâmplă pentru că-i demo prostie, Bișnițarii vin să facă din cultură parodie! Iar acel stăpân de haite, aciuat la Cotroceni, Râde de se prăpădește la al proștilor refren! Astă viperă cu coarne, râgâind a băutură, Evadată din epave, are gust pentru cultură?! Șleahta lui de iguane, de hiene și varani Își petrece vremea-n glume cu retorici de golani. După ce ne-azvârl în criză, ne privează de valori Și ne
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
-ți place, bine. Dacă nu-ți place... Acest răspuns, pe care nu-l pot da decât aproximativ și cu totul dezbrăcat de înfloriturile-i locale, avu darul să răsucească în loc pe Raruca. Parcă s-ar fi zvârcolit în ea o viperă. Mă boierule! îi aruncă ea vorbele cântat spre celălalt mal; apoi eu ți-am dat opt lei, să-mi iei o pâine ș-o pamblică de la prăvălie; iar tu îți cumperi tutun și bei răchie. Ți-am dat banii aseară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
doamna Roxelana. Ea era singură; femeile sale pândeau de după perdelele haremului. Muții împărătești nu se îndepărtaseră; se opriseră în fund, așteptând poate o poruncă. Doamna Roxelana și-a repezit asupra lor fulgerul privirii, apoi și-a îndârjit trupul, ca o viperă care atacă. Soliman s-a oprit părând nehotărât. Ea păși grabnic până în fața lui și a căzut în genunchi. —Doamne al milei! Doamne al iubirii mele! a cântat ea cu glasul nopților când stăpânul său o cerceta; nu mă cruța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cât mai departe! Avea obiceiul să împartă în fiecare zi, gratis, atât la bogați cât și la săraci, zeci de flacoane cu medicamente pe bază de opiu făcute de el însuși. Asta însă doar pentru a verifica efectul cărnii de viperă sau al doctoriilor din prafuri amestecate cu miere, căci era cu mult mai interesat de știință și de experiment decât de practica medicală. Cum ar fi putut el de altfel, cu mâinile acelea pe care alcoolul le făcea să tremure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
poate pune în primejdie ascensiunea politică, și va face orice ca să te înlăture. Martialis - așa se numea bărbatul, care era un poet faimos - îl privea pe Antonius îngrijorat. — Trebuie să știi să te aperi. Vitellius știe în ce cuib de vipere vei intra și presupune că și tu știi. De aceea îți oferă o cale de ieșire, propunându-ți să treci de partea lui. Nu înțelege că toți susținătorii săi l-au abandonat și au trecut de partea lui Vespasianus. — Martialis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
sau pe vârfuri de munte nelocuite de oameni. Trimitea să fie distruse regate întregi, să fie jefuite și cercetate în amănunt hambare și câmpuri. Cerea carne de tigru și urs, gâscă siberiană și antilopă neagră. Trimitea după broaște țestoase, țestoase-de-apă-dulce, vipere și foci. După tatu, antilope, zebre și balene. Cerea elefanți, hipopotami, iaci și cocori, macaci și... maimuțe! Maimuțe! Ah, să gătească o maimuță! Printre bambuși, prin desișul verde și galben de banane, printre urzici, până sus pe vârful dealului. Epuizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
i modul de viețuire. Limbajul în acest caz devine unul agonic‐ artificios care nu ține seama de dezvoltarea organică din sânul realității vii. Limbajul poetic nu face gesturi nenaturale, oul de ciocârlie din cântul poetului nu poate naște pui de viperă, el nu acceptă înstrăinarea de orânduiala prestabilită. De aceea și ceea ce comunică scrisul poeților, nu‐i cine știe ce noutate pentru lumea bunului‐simț. Poetul tocmai răspunde și readeverește ceea ce vede și simte toată lumea, adeverește că lumea simte și vede adevărul, ceea ce
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
era una din sursele de uimire și de râs ale orașului. — îi o fericită ironie, fusese auzit spunând O’Toole într-un moment de trezie, că ăst cuib al nobilimii să fie năpăstuit să sufere din pricina unei atât de puternice vipere a invidiei. P.S. Moonshy dormea în fiecare noapte cu Marx sub pernă. Era inconfortabil, dar o făcea în semn de respect. Acum dormea. Prost. Așadar, în casa învecinată trăia posesorul inițialelor pline de tâlc, Ignatius Quasimodo Gribb. Elfrida Gribb, mărginită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
În serialele de acum, ceea ce făceam eu se numește spionaj, Însă În vreme de război cu toții sîntem spioni. O parte a muncii mele era să fiu la curent cu indivizii precum Fumero. Ăștia sînt cei mai periculoși. SÎnt ca niște vipere, fără culoare și fără conștiință. În războaie, răsar de pretutindeni. Pe timp ce pace Își trag obrăzarul. Dar rămîn În zonă. Cu miile. Fapt este că, mai devreme sau mai tîrziu, am descoperit cum juca. Mai degrabă mai tîrziu decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
și improbabila Împrejurare ca fiul risipitor să apară prin zonă, pălărierul avea să-și facă pe deplin datoria de cetățean și să raporteze. Fortuny i-a spus că, de bună seamă, puteau conta pe el. L-a deranjat că o viperă ca Fumero considera ca de la sine Înțeles că el era un laș, Însă, de Îndată ce polițistul a părăsit prăvălia, pălărierul s-a dus țintă la capela catedralei unde o cunoscuse pe Sophie, pentru a se ruga sfîntului să-i Îndrume pașii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
într-o pădure de flăcări din care părea că auzi vuietul focului. Și în jurul lor, amestecate cu ele, deasupra lor și dedesubtul picioarelor lor, alte chipuri și alte membre, un bărbat și o femeie care se trăgeau de păr, două vipere care sugeau ochii unui condamnat (...) și toate animalele din bestiarul satanei, adunate la sfat și puse de pază și de coroană la tronul care le sta dinainte, ca să-i cânte slava cu înfrângerea lor, fauni, făpturi cu sex dublu, (...) gorgone
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
din bestiarul satanei, adunate la sfat și puse de pază și de coroană la tronul care le sta dinainte, ca să-i cânte slava cu înfrângerea lor, fauni, făpturi cu sex dublu, (...) gorgone, harpii, coșmare, dragontopozi, minotauri, (...) șerpi cu păr, salamandre, vipere cu coarne (...) întreaga populație a iadului părea să-și fi dat întâlnire ca să fie vestibul, pădure întunecoasă, landă fără de speranță a izgonirii la apariția Celui Așezat de pe timpan, la chipul lui plin de făgăduială și de amenințare ...”. Îndeosebi Judecata de
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
îi zice...Cotoșman. Domnița: Și de ce-l fugăresc pe motan? Iepurașul: E un motan năzdrăvan, Domniță... Împăratul: E un spion ticălos! Noroc că mai e și Marele Dregător, îngerul meu păzitor! Marele Dregător: Te omor, hodorog bătrân...Și pe tine, viperă tânără...Vă omor pe toți (iepurașului) și pe tine cu măsline te fac! Domnița: Tăticule...(leșină) Împăratul: Ajutor, ajutor, săriți că mă omoară!...(se ascunde sub pat) iepurașul: Ah, ah, nu mai pot de frică! Cotoșman: Stai tâlharule! Marele Dregător
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
zis: Vedeți-vă dă treabă, băi, că dacă e să vă muște sau să vă Înăbușe, vin ei și acolo afară nu numai aici. Da’ nici nu erau veninoși șerpii ăia, mai ales ăia mari, poate să fi fost și vipere, io nu le-am văzut. Domn’e, și unde nu mă trezesc dimineața că strigau ăia la mine, n-aveau curajul să intre, și io mă trezesc și zic: Ce e, băi, camarazi? Când mă uit lângă mine, așa În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
că-i faci răul; iar binele, nici mort!" Apoi, mai departe: " Dă-i adevăr, dreptate, calumnia ți-e parte, E orb și-i dai lumină:, el vede câte n-ai, E mut și-l faci cu limbă, te mușcă ca vipera, Dă-i viitor, viață, că-ți ia el și trecutul, Renalță-l pîn' la ceruri, de viu te-afundă-n iad!" Aci se opri o clipă și spuse: ― Când a scris aceste versuri, Heliade s-a gândit și la suferințele lui, găsind oarecare
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]