KorAP: Find »[drukola/base=viroză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...26 >

635 matches

Corola-publishinghouse/Science/491_a_931

identificare virală, directe și indirecte. Investigațiile radiologice pulmonare nu au valoare pentru diagnosticul virozelor respiratorii decât în măsura în care absența modificărilor specifice exclude alte afecțiuni. Laringoscopia și radiografia antero-posterioară a gâtului, pentru evidența obstrucției subglotice, sunt necesare în diagnosticul laringitei. Complicații Deși virozele respiratorii sunt considerate afecțiuni benigne, uneori pot apare complicații, mai ales la persoanele cu deficite de apărare. Pneumoniile, sinuzitele, otitele virale sunt consecința propagării infecției de la nivelul căilor aeriene superioare către alveolele pulmonare, sinusurile paranazale sau urechea medie. Obstrucția respiratorie

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
copiii mici și a traheo bronșitelor la bolnavi fumători sau cu BPOC. Suprainfecții bacteriene pot apare la orice nivel al căilor respiratorii, suspectându-se când febra persistă mai mult de 3-4 zile, secrețiile respiratorii își schimbă aspectul de la seromucoase (caracteristice virozelor) la purulente (indicator de infecție bacteriană) și se constată leucocitoza cu neutrofilie. Suprainfecțiile sunt cauzate frecvent de exacerbarea unor germeni care colonizează căile aeriene superioare, de exemplu pneumococul, streptococul βhemolitic grup A, haemophilusul, stafilococul auriu. Tratament Tratamentul igieno-dietetic asigură: dietă

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
aerului din încăpere, aspirarea secrețiilor nazale, instilații locale cu ser fiziologic (se evită vasoconstrictoarele la copii). Drenajul postural și kineziterapia sunt necesare mai ales în cazul preexistenței bronșitelor cronice sau sechelelor pleuropulmonare. Eficiența vitaminei C și a zincului în tratamentul virozelor respiratorii rămâne controversată. Tratamentul simptomatic este suficient pentru majoritatea formelor ușoare și necomplicate de viroze. Se administrează antipiretice (paracetamol, acetaminofen, chiar aspirină la adulți fără contraindicații este), bronhodilatatoare, fluidifiante bronșice, antitusive adaptate stadiului tusei. Tratamentul patogenic este rezervat formelor sufocante

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
copii). Drenajul postural și kineziterapia sunt necesare mai ales în cazul preexistenței bronșitelor cronice sau sechelelor pleuropulmonare. Eficiența vitaminei C și a zincului în tratamentul virozelor respiratorii rămâne controversată. Tratamentul simptomatic este suficient pentru majoritatea formelor ușoare și necomplicate de viroze. Se administrează antipiretice (paracetamol, acetaminofen, chiar aspirină la adulți fără contraindicații este), bronhodilatatoare, fluidifiante bronșice, antitusive adaptate stadiului tusei. Tratamentul patogenic este rezervat formelor sufocante de boală. Combaterea edemului mucoasei respiratorii se face prin: umidificarea aerului inspirat, oxigenoterapie, corticoterapie, uneori

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
biologice, după excluderea altor afecțiuni. A doua etapă a diagnosticului precizează etiologia și urmează să fie prezentată în secțiunea „Particularități etiologice ale HVA”. Diagnosticul diferențial este orientat în funcție de stadiul bolii. În perioada de debut sunt luate în considerare: gripa și virozele respiratorii, gastroduodenita, toxiinfecția alimentară, puseul de reumatism articular acut, dischinezia biliară, alergodermiile, nevroza astenică, apendicita acută. În perioada de stare, forma icterică a HVA se diferențiază de: Modificările culorii tegumentelor: carotenemie, anemie Icterul prehepatic (hemolitic) Icterul hepatocelular Infecțios: hepatite secundare

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
16 reacția de aglutinare microscopică, specifică de tip reacția ELISA, pozitivată precoce (poate ajunge la titruri IgM de peste 1/400 din a 8-a zi de boală), repetată după 10-14 zile. Diagnosticul diferențial se face în funcție de forma clinică: Formele anicterice: virozele respiratorii, septicemiile, febra tifoidă, mononucleoza infecțioasă, trichinoza Formele icterice: hepatitele acute virale, angiocolecistita, icterele hemolitice Forma meningitică: meningitele virale, meningita tuberculoasă Prognosticul este favorabil în formele anicterice (vindecare). Mortalitatea atinge 5 10% în formele ictero-hemoragice. Factorii de prognostic nefavorabil sunt

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
recoltarea hemoculturii. Alte investigații utile în urgențele febrile sunt uroculturile, culturile din alte secreții și produse biologice, radiografii, computer tomografii și RMN țintite, echocardiografii. Tratamentul febrei acute și hipertermiei Cele mai multe stări febrile sunt autolimitante, așa cum se întâmplă în cazul majorității virozelor. Antipireticele pot fi utilizate datorită efectului anti-PgE2, dar nu influențează durata rezoluției acestor infecții. În infecțiile bacteriene, administrarea antitermicelor maschează caracteristicile curbei febrile relevante pentru diagnostic, dar febra care indică eșecul terapiei antibiotice. De aceea, se preferă evitarea antitermicelor în

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

uz, după enumerarea substanțelor avizate până acum, am înserat listele cu bazele toxice și respectiv substanțele ce vor fi folosite în agricultură după aderarea României la convențiile internaționale existente în Uniunea Europeană. Autoarea CAPITOLUL I. BOLILE CEREALELOR 1.1. BOLILE GRÂULUI Viroze 1.1.1. Mozaicul dungat al grâului - Wheat streak mosaic virus Boala a fost descrisă în 1937 în S.U.A. și Canada, fiind cunoscută acum pe grâu, raigras italian și porumb. În România a fost identificată de I. Pop în anii

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
0,5 l/ha. ATENTIE: LA ALEGEREA SUBSTANTELOR CU CARE SE FACE TRATAMENTUL SE VA AVEA ÎN VEDERE CĂ DOUA TRATAMENTE SUCCESIVE NU TREBUIE SĂ SE EXECUTE CU SUBSTANȚE DIN ACEEAȘI GRUPA (CU ACEEAȘI BAZĂ TOXICĂ). 1.2. BOLILE ORZULUI Viroze 1.2.1. Piticirea galbenă a orzului - Barley yellow dwarf virus Boala este considerată ca cea mai răspândită și păgubitoare viroză a cerealelor cultivate și a ierburilor perene. În lucrările lui P. Ploaie din 1973 și 1977 se evidențiază faptul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
SUCCESIVE NU TREBUIE SĂ SE EXECUTE CU SUBSTANȚE DIN ACEEAȘI GRUPA (CU ACEEAȘI BAZĂ TOXICĂ). 1.2. BOLILE ORZULUI Viroze 1.2.1. Piticirea galbenă a orzului - Barley yellow dwarf virus Boala este considerată ca cea mai răspândită și păgubitoare viroză a cerealelor cultivate și a ierburilor perene. În lucrările lui P. Ploaie din 1973 și 1977 se evidențiază faptul că această boală virotică este frecventă în tarlalele de orz semănate timpuriu. Simptome. Plantele de orz infectate în toamnă prezintă pe

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în 15-30 minute iar rezistența virusului în corpul afidelor este de 2-3 săptămâni Prin infectarea samulastrei de orz și a gramineelor perene este asigurată transmiterea virusului la culturile de toamnă și rezistența virusului în timpul iernii. Prevenire și combatere. Apariția acestei viroze se poate preveni prin distrugerea afidelor, prin însămânțare la epoca optimă, prin evitarea tarlalelor cu plante ce au fost infectate unde poate fi samulastră infectată și prin cultivarea de soiuri rezistente. Soiurile de orz de primăvară trebuie semănate cât mai

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pentru a se evita atacul afidelor transmițătorii principali ai virusului. Soiul Dana de orz de toamnă omologat în 1993, este deosebit de sensibil la această boală, iar soiul Orizont omologat în 1996 și soiul Liliana omologat în 2003 sunt sensibile la viroze. 1.2.2. Mozaicul dungat al orzului - Barley stripe mosaic virus Boala este originară din America dar s-a extins în toate zonele cerealiere iar la noi a fost semnalată de I. Pop și D. Prodan în 1967 și 1969

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de pe dracilă, pot produce numeroase infecții. Ovăzul care intră în compoziția borceagului este aproape totdeauna atacat de această rugină. Simptomele, răspândirea și măsurile de combatere sunt la fel cu cele descrise la rugina neagră a grâului. 1. 5. BOLILE PORUMBULUI Viroze 1.5.1. Mozaicul european European maize mosaic virus Boala a fost descrisă în 1955 la sorg apoi și pe porumb în Italia, Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia și URSS. I. Pop o semnalează în România în 1962, iar I. Pop

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
60 SC-3 l/t săm.; Vitavax 200 FF-2,5 l/t săm.. Pentru dezinfectarea solului din terenurile puternic infectate, se poate recomanda un tratament cu Thiram 80 PW-3 kg/ha. CAP. II. BOLILE LEGUMINOASELOR PENTRU BOABE 2.1. Bolile fasolei Viroze 2.1.1. Mozaicul comun al fasolei Bean common mosaic virus Boala este răspândită în toate zonele cultivatoare de fasole, în România fiind menționată încă din 1931. Pagubele produse variază în funcție de rezistența soiurilor și liniilor între 5-85 % din producție (Marinescu

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ciuperca. Fasolea cultivată în sere poate fi atacată de Botrytis cinerea sau de Sclerotinia sclerotiorum a căror apariție poate fi prevenită sau combătută cu Rovral 75 WG - 0,08%(0,6 - 0,8 kg/ha) 2.2. Bolile la mazăre Viroze 2.2.1. Mozaicul nervurian al mazării Pea enation mosaic virus. Boala a fost semnalată inițial în America pe bob, însă acum este generalizată pe mai multe specii de plante cultivate în Europa, producând reduceri ale producției de sămânță până la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
soiuri rezistente dar, dintre soiurile omologate la noi doar Auralia (din Germania) are un grad de rezistență mai mare, în timp ce soiurile românești (Vedea, Marina) sunt mijlociu de rezistente. Soiurile omologate în 2003, Diana și Perla de Mai sunt rezistente la viroze, în timp ce Jubileu este numai tolerant. Bacterioze 2.2.2. Arsura bacteriană a mazării Pseudomonas syringae pv. pisi Boala a fost semnalată în 1915 în SUA, apoi în mai multe state europene iar în 1957 E. Docea și Olga Vulpe au

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
a culturii și distrugerea plantelor gazdă, asigură prevenirea îmbolnăvirii plantelor de mazăre. În cazul în care avem în cultură soiuri sensibile și atacul este foarte puternic, se poate interveni cu un tratament cu Plantvax WP0,2 %. 2.3. Bolile bobului Viroze În literatura de specialitate sunt descrise mai multe viroze la bob: pătarea semințelor de bob, mozaicul adevărat al bobului, ofilirea bobului și marmorarea bobului, dar dintre acestea la noi în țară este semnalată o singură viroză. 2.3.1. Ofilirea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
plantelor de mazăre. În cazul în care avem în cultură soiuri sensibile și atacul este foarte puternic, se poate interveni cu un tratament cu Plantvax WP0,2 %. 2.3. Bolile bobului Viroze În literatura de specialitate sunt descrise mai multe viroze la bob: pătarea semințelor de bob, mozaicul adevărat al bobului, ofilirea bobului și marmorarea bobului, dar dintre acestea la noi în țară este semnalată o singură viroză. 2.3.1. Ofilirea bobului Broad bean wilt virus Boala a fost descrisă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
2.3. Bolile bobului Viroze În literatura de specialitate sunt descrise mai multe viroze la bob: pătarea semințelor de bob, mozaicul adevărat al bobului, ofilirea bobului și marmorarea bobului, dar dintre acestea la noi în țară este semnalată o singură viroză. 2.3.1. Ofilirea bobului Broad bean wilt virus Boala a fost descrisă în 1947 în Australia, dar s-a extins și în alte continente, fiind prezentă pe bobul cultivat în Europa și la noi (I. Pop, 1975). Simptome. Boala

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
plăntuțelor (Pythium), pentru combaterea căruia se tratează cu: Tiramet 60 PTS-2 kg/t săm. (fasole câmp) sau 4 kg/t săm fasolea grădină; Tiramet 600 SC-2 l/t săm. CAPITOLUL III . BOLILE PLANTELOR TUBERCULIFERE ȘI RĂDĂCINOASE 3.1. Bolile cartofului Viroze Cartoful (Solanum tuberosum L.) este una din plantele care pot fi atacate de o multitudine de virusuri, dintre care 9 atacă numai cartoful iar 7 pot fi prezente pe cartof dar sunt specifice pentru alte plante de cultură ca tomatele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
plante parazite Putregaiul apos de rană Pythium sp.; făinarea Erysiphe cichoracearum și Leveillula solanacearum; putregaiul alb Sclerotinia sclerotiorum; putregaiul uscat al tulpinilor Phoma exigua var. foveata; pătarea peridermului-Oospora pustulans; cercosporioza Cercospora concors; râia argintie Helminthosporium solani. 3. 2. Bolile sfeclei Viroze 3.2.1. Îngălbenirea necrotică a nervurilor sfecleiBeet necrotic yellow vein virus Virusul a fost izolat și studiat în Japonia apoi a fost găsit în Italia, Franța Germania, Iugoslavia, Bulgaria și România în asociere cu rizomania sfeclei. A. Codrescu și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
vor fi cultivate cu plante prășitoare la care lucrările de îngrijire duc la distrugerea buruienilor și a ciupercii Polymyxa betae, transmițătoarea virusului. Principala măsură de prevenire este însă utilizarea de soiuri tolerante. 3.2.2. Mozaicul sfeclei Beet mosaic virus Viroza cunoscută sub numele de mozaicul sfeclei a fost descrisă în 1915 și în prezent este răspândită în toate zonele cultivatoare de sfeclă, producând pagube mai mari în cultura de seminceri, unde până în toamnă 80 % din plante pot fi bolnave (V.

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de semințe. 3.2.3. Îngălbenirea sfeclei Beet yellows virus Boala a fost descrisă în Belgia (Roland, 1936), Anglia (Watson, 1942) și în România de Alice Săvulescu și col. (1964). În zonele de mare cultură industrială și seminceră de sfeclă, viroza poate da pagube de 29 38,5 % la producția de rădăcini, 42 % la producția de zahăr și 18-70 % la cea seminceră. Simptome. Plantele tinere infectate prezintă frunze cu nervurile transparente, apoi pe frunze apar zone decolorate între nervuri. Frunzele încep

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
tulpinilor, producând veștejirea și uscarea plantelor. Soiurile nou omologate în 2001 Eliza,Nineta, Radu, și Șumuleu, prezintă o bună rezistență față de această ciupercă. Mucegaiul cenușiu Botrytis cinerea; Plante parazite: cuscuta Cuscuta epilinum; lupoaia Orobanche ramosa L. 5.2. Bolile cânepei Viroze 5.2.1. Mozaicul cânepei Cannabis mosaic virus Viroza cunoscută și sub numele de pătarea în dungi, a fost semnalată în 1941 în Germania de către Röder și apoi în 1950 în Cehoslovacia. La noi Tr. Săvulescu o menționează la Orăștie

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în 2001 Eliza,Nineta, Radu, și Șumuleu, prezintă o bună rezistență față de această ciupercă. Mucegaiul cenușiu Botrytis cinerea; Plante parazite: cuscuta Cuscuta epilinum; lupoaia Orobanche ramosa L. 5.2. Bolile cânepei Viroze 5.2.1. Mozaicul cânepei Cannabis mosaic virus Viroza cunoscută și sub numele de pătarea în dungi, a fost semnalată în 1941 în Germania de către Röder și apoi în 1950 în Cehoslovacia. La noi Tr. Săvulescu o menționează la Orăștie în 1939, pentru ca apoi să apară pe cânepa cultivată

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]