1,169 matches
-
astfel, sporindu-și trufia și așa fără măsură, nu numai că nu-L sensibiliza pe Dumnezeu, ci el însuși se înstrăina de însăși dorința sa de mântuire, izolându-se astfel chiar de propriile sale reușite. Ba mai mult, faptele lui virtuoase îi deveneau exterioare, ostile și chiar acuzatoare, deopotrivă, în relație cu Dumnezeu. Dumnezeu nu are nevoie de campanie de imagine personală, egolatră și nici de CV-ul nimănui Cât privește rugăciunea cu bună-umilință a vameșului: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
urmare, contribuția milenară la lupta pentru credință, libertate și unitatea națională a Neamului a fost pe deplin creștină prin poporul credincios călăuzit de Clerul evlavios, educat de Mame eroine, artiști de geniu și iluștri dascăli, îndrumat de Voievozi regali ori virtuoși Bărbați de Stat, de Vlădici aleși, înfrățit cu Marii Comandanți ai bravei noastre Oștiri, cântat de marii noștri poeți și rapsozi, primenit de marii condeieri, binecuvântat de femei alese, principese și crăiese de sacrificiu filantropic-un adevărat cult sacru al
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
Silvia-Maria Vlad și altele asemenea lor. (Ierom. Siluan Antoci, Monahiile ortodoxe purtătoare de lumină în întunericul comunist. Vol.I-II, Ed. Doxologia Iași, 2010,2012) Am o venerație mistică, cutremurătoare pentru călugărițele-paradoxale cum au fost monahiile-călugări, cuvioase cunoscute și femei virtuoase necunoscute care s-au nevoit ca <> în mănăstiri și sihăstrii: Matrona-Vavilas, nobilă din Pergi-Pamfilia, sec. V; Eufrosina-Smarandos, nobilă din Alexandria, sec. V; Ana-Eufimie, nobilă din Bizanț, sec. VIII; Maria-Marian, nobilă din Tebaida Egiptului, sec. V; Eugenia-Eugeniu, nobilă din Alexandria, sec
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
despre sănătatea ta; fiindcă noi petrecem în sănătate și voioșie.” ( Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori din exil către Olimpiada și cei rămași credincioși. Trad. Ioan I. Ică jr. Deisis-Sibiu, 2003, p. 135) Educația morală trebuie să devină apanajul FEMEII virtuoase în care se întrupează viața sub toate aspectele ei mirifice, înfățișând sublimul spiritual în toată grandoarea trupului ei mustind de armonie și farmec. În fața fascinantei priveliști, spiritul bărbatului se înalță, suie spre izbăvire în reflexe de grații desăvârșite. Pentru cel
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
femei. Ed.Cathisma, București, 2015, p. 11) În sufletul FEMEII frumoase poate încăpea toată dragostea cerului și toată iubirea pământului. De aceea puterea DĂRUIREA EI este repartizată infinit. Toată frumusețea unei FEMEI se institue pe un cod al onoarei. FEMEIA virtuoasă trăiește plină de sensibilitate cu toate făpturile din juru-i. Dorul EI se înfiripă în toată măreția și tragedia omului. Gingășia sufletului EI, face zborul mai înălțător și frumusețea mai floare. „FEMEIA însuflețește totul, învăluie lucrurile cu cântec și caută fără
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
Marin Sorescu” din Craiova, acum câțiva ani în urmă. Sincer, fiind o fostă elevă a acestei instituții am participat la numeroase concerte susținute de elevi, colegi sau prieteni. Dar atunci când te-am auzit, am spus în sinea mea „uite un virtuos”. Ce simți tu, atunci când oferi aceste concerte? Mihai DIACONESCU: Dragă Cristina, mă bucur foarte mult că ne revedem. Iți mărturisesc că mă surprinde foarte plăcut să știu că legătura ta cu Clubul Lions a luat naștere tot în cadrul unui concert
MIHAI DIACONESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381574_a_382903]
-
lovitură neașteptată, aflând în cel pe care îl crezuse ca fiind o prelungire a voinței sale, că nu era altceva decât un trădător și un uzurpator de care află mai târziu că îi otrăvise și fiul său natural și al virtuoasei Vipsania, singura femeie pe care el o iubise, pentru ca suprimând pe orice moștenitor să se poată cățăra mai repede pe piedestalul puterii imperiale în locul lui. Drusus al său căzuse pradă lăcomiei lui Seiano, însă Tiberius îl renegase pe fiul său
AL SAPTESPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380855_a_382184]
-
îmi este nespus de rușine. De prostii, de răutăți, de scârnăvii. De toane. De viclenii. Rușine. (9) Asupra apropierii de Iisus Hristos, proba care nu înșeală, criteriul definitiv este buna dispoziție. Numai starea de fericire dovedește că ești al Domnului. Virtuosul îmbufnat nu este prietenul Mântuitorului, ci jinduitorul după diavol. Ascetul arțăgos nu e autentic. Există mijloace obiective, în artă, de a recunoaște autenticul și a da la o parte copia. Pentru a deosebi creștinul de caricatura ori imitația sa nu
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
procedeu mai sigur decât a cerceta dacă postulantul este sau nu un om vesel și mulțumit. Dacă ipochimenul e intolerant, ori morocănos, ori agitat ori mahmur, ori necăjit, nu e creștin oricât de perfect, de fidel ar fi virtuții. Este virtuos dar nu este creștin. Creștinul este liber, așadar este fericit. Acesta și este sensul genialei și inspiratei fraze a lui Kirkegaard: “contrariul păcatului nu e virtutea, contrariul păcatului este libertatea”. Vămile văzduhului sunt numeroase. Aici pe pământ la vama care
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
Acesta și este sensul genialei și inspiratei fraze a lui Kirkegaard: “contrariul păcatului nu e virtutea, contrariul păcatului este libertatea”. Vămile văzduhului sunt numeroase. Aici pe pământ la vama care nu poate fi înșelată, proba constă în starea de fericire. Virtuosul neîmblânzit nu știe și nu poate rosti “dulce Iisuse”, toată sfera “dulcelui” îi este străină, inaccesibilă și uită că jugul Domnului este blând și povara lui ușoară. Poate că din Evanghelia după Matei, la Predica de pe munte, s-au pierdut
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
este doar civilizarea ori îmbunătățirea etică a omului, mai ales a tânărului ci depășirea faptului de a fi o creatură zidită, prin schimbarea omului în dumnezeu - om, după Har. De aceea, modelul antropologic al Ortodoxiei nu este omul bun și virtuos, dintr-o perspectivă umanistă și umanizantă, ci Dumnezeu - Omul Iisus Hristos. Popoarele ortodoxe, în larga lor stratificare și structurare, sunt concepute și plămădite în această tradiție culturală, astfel încât, în pofida incontestabilelor influențe de înstrăinare pe care le-au primit de-a
DESPRE PARTICIPAREA TINERILOR CRESTINI IN U.E.... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371248_a_372577]
-
concretizează prin virtuți teologice credința, speranța și iubirea, iar în sensul orizontal prin virtuțile cardinale înțelepciune, curajul, cumpătarea, asumate de vechiul gânditor etic grec, dar cu o semnificație nouă, îmbunătățită și cu o valoare deosebită în spiritualitatea ortodoxă . Această existență virtuoasă este un mod deiform de a trăi, o imitație și o urmare a lui Iisus Hristos, trăită în dimensiunea sa comunitară, aici, pe pământ, dar făcând aluzie concretă la perspectiva eshatologică. Omul, fiind creat ca dat ontologic, după chipul și
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
-se grijulie față de studenți. Însă Livia Drusilla trăgea adeseori sforile amestecându-se în politică, sărind peste capul lui Octavian, iar dacă nu putea și nu putea, folosea fără rețineri și metode nedemne față de ceea ce dorea ea să pară, modesta și virtuoasa împărăteasă, și în anumite cazuri nu se sfia să toarne otrava cuiva. Dar omul nostru nu s-a temut câtuși de puțin de ea. După câteva zile Livia i-a trimis însă o scrisoare de mulțumire acestui haruspex dar și
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
mod excepțional. În spectacol, alături de maestrul Tudor Gheorghe, va evolua pe scenă, într-un melanj melodios, orchestra ,,NOVA MUSIC“ dirijată cu măiestrie de compozitorul și orchestratorul Marius Hristescu. Provenind dintr-o familie de muzicieni, emeritul dirijor Marius Hristescu este un virtuos în manevrarea sunetelor ce completează atât de armonios actul artistic al celui ce este supranumit ,,cameleonul sublim “. Cu o bogată activitate componistică, cât și interpretativă, Marius Hristescu conferă substanță unor versuri prin muzica-i provenită parcă din alte emisfere, reușind
TUDOR GHEORGHE IN CONCERT LA SALA RADIO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372343_a_373672]
-
sine stătătoare în biografiile abordate de diverși biografi în funcție de sfera preocupărilor, astfel: Anton Pann psaltul, folcloristul și cântărețul liric, moralistul, fabulistul, editorul, povestitorul, Finul Pepelei... Șerban Foarță consideră că „ El e, înainte de Odobescu, un epicurian al scrisului... e primul nostru virtuos... maestru al punerilor în scenă...un erudit...” Dacă în mare parte se socotește că biografia sa este o legendă, opera acestuia este o certitudine, a hartă a spiritului neamului românesc cristalizat de milenii, spirit marcat de un talent viguros, sensibil
ANTON PANN (SCURT REMEMBER SENTIMENTAL) de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371099_a_372428]
-
Scopul civilizației creștin-ortodoxe nu este doar civilizarea ori îmbunătățirea etică a omului, ci depășirea faptului de a fi o creatură zidită, prin schimbarea omului în dumnezeu - om, după Har. De aceea, modelul antropologic al Ortodoxiei nu este omul bun și virtuos, dintr-o perspectivă umanistă și umanizantă, ci Dumnezeu - Omul Iisus Hristos. Așadar, Uniunea Europeană se prezintă pentru Ortodoxie ca un teren ce trebuie cercetat cu dorința de realizare a misiunii sfinte, ca fiind un spațiu de mărturie și de mărturisire a
DREPTMĂRITORUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT AL ÎNTREGII MOLDOVE ŞI FOLOSUL, PARTICIPAREA SAU IMPACTUL CREŞTINILOR ORTODOCŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1278 din [Corola-blog/BlogPost/347411_a_348740]
-
bulbucații ochi de broască... Dintr-aceștia țara noastră își alege astăzi solii! Oameni vrednici ca să șază în zidirea sfintei Golii, În cămeși cu mâneci lunge și pe capete scufie, Ne fac legi și ne pun biruri, ne vorbesc filosofie. Patrioții! Virtuoșii, ctitori de așezăminte, Unde spumega desfrâul în mișcări și în cuvinte, Cu evlavie de vulpe, ca în strane, șed pe locuri Și aplaudă frenetic schime, cântece și jocuri... Și apoi în sfatul țării se adun să se admire Bulgăroi cu
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
bulbucații ochi de broască... Dintr-aceștia țara noastră își alege astăzi solii! Oameni vrednici ca să șază în zidirea sfintei Golii, În cămeși cu mâneci lunge și pe capete scufie, Ne fac legi și ne pun biruri, ne vorbesc filosofie. Patrioții! Virtuoșii, ctitori de așezăminte, Unde spumega desfrâul în mișcări și în cuvinte, Cu evlavie de vulpe, ca în strane, șed pe locuri Și aplaudă frenetic schime, cântece și jocuri... Și apoi în sfatul țării se adun să se admire Bulgăroi cu
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
nici o îndoială că acel om adus în fața lui nu era nici pe departe ,,Mesia”, cum nici despre Ioan Botezătorul nu crezuse că fusese profet. Oh! da, analiză el în minte, Ioan fusese un om deosebit, dusese o viață aspră și virtuoasă dar își luase cu de la sine putere, autoritatea de a boteza în Iordan, și așa era și cu acest Iisus, cineva îi dăduse supranumele de Mesia fiindcă-i vindecase pe vre-o câțiva de cine știe ce boli și isteria fusese gata
AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346944_a_348273]
-
dintr-o perspectivă inedită, aceea a valorilor creștine. Mai mult decât atât, spre stupefacția multora și spre indignarea numeroșilor detractori, nu numai că-și raportează cursurile de metafizică la problematica creștină, dar face o adevărată apologie a creștinismului printr-o virtuoasă și mutuală justificare a creștinismului și deopotrivă a metafizicii sale. În metafizica lui, pe care o descoperim în cursurile ținute la Universitate: Cursul de filosofie a religiei (1924-1925); Cursul de metafizică: I. Cunoașterea imediată (1928-1929), II. Cunoașterea mediată (1929-1930) și
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
plină zi, i-au rupt câteva picioare; Dar povestea lui, șocantă, fiind vorba de lovele, Acu-i mai interesantă, ca și în telenovele: Dup-atâtea ghinioane, prin ce șmen, nu am habar(?!) A vândut, pe milioane, scripca lui ca ... Stradivar ! Virtuos, plin de talente și bengos la caracter, Se trezi, eminamente, peste noapte că-i bancher(!) De-a-nceput chiar a se teme, nu de foame, nici de sete, Regulat de noi probleme: banii trebuiau să fete, Și cum fraieri n-a
GREIERELE ŞI FURNICA de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348299_a_349628]
-
este doar civilizarea ori îmbunătățirea etică a omului, mai ales a tânărului ci depășirea faptului de a fi o creatură zidită, prin schimbarea omului în dumnezeu - om, după Har. De aceea, modelul antropologic al Ortodoxiei nu este omul bun și virtuos, dintr-o perspectivă umanistă și umanizantă, ci Dumnezeu - Omul Iisus Hristos. Popoarele ortodoxe, în larga lor stratificare și structurare, sunt concepute și plămădite în această tradiție culturală, astfel încât, în pofida incontestabilelor influențe de înstrăinare pe care le-au primit de-a
DESPRE FOLOSUL, PARTICIPAREA ŞI IMPACTUL TINERILOR CREŞTINI ROMÂNI ORTODOCŞI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 din 20 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344964_a_346293]
-
criteriu determinant al Sfântul Vasile cel Mare în selectarea lucrărilor din cultura profană îl constituie căutarea adevărului, respectiv lauda virtuții și combaterea viciului. Nu se insistă atât asupra formei lucrării, cât a conținutului și a fidelității față de adevăr și viață virtuoasă. Este observată astfel reciprocitatea dintre adevăr și virtute. Cultura nu trebuie elaborată pentru a fi pe placul publicului. Sfântul Vasile cel Mare arată că nu trebuie imitată arta de a spune minciuni, de a prezenta aparențele ca fiind adevăruri. Logica
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
ce se pogoară spre noi prin vămile inepuizabile ale transcendentului. Astfel „infinitul limitat” omenesc se umple cu infinit dumnezeiesc, cu hâr și energie divină care ne pot ridica măcar câteva momente deasupra contingentei timpului și a spațiului. Pe cei deja virtuoși, cu o treaptă mai sus pe scara indohovnicirii, îi pot pândi însăși ispitele postului sau ale ascezei. Ispitele de a considera că au de-acum suficientă putere spirituală de a se stăpâni, de a se înfrâna doar cu ajutorul propriei voințe
TEOLOGUMENA – DESPRE POST de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377951_a_379280]
-
-Hm! ceea ce spui par a fi versetele din cărțile sibiline Claudia. Ce suntem noi însă? Noi suntem niște muște sub talpa zeilor, nu-ți dai seama? Zici că a fost om sfânt acest Iisus? În lumea aceasta Claudia, și cei virtuoși și cei nevirtuoși mor. Zeii sunt nemilostivi, asta am să-ți spun eu despre zei, și nu putem schimba asta! spuse el lovind tăblia mesei cu palma întinsă. -Acum câteva clipe invocai mila lor Pilatus, răspunse Claudia. Procuratorul nu-i
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376369_a_377698]