651 matches
-
ia ei înșiși în toate cetățile așezate pe pămînturile pe care le lucrăm. 38. Preotul, fiul lui Aaron, va fi cu Leviții cînd vor ridica zeciuială și Leviții vor duce zeciuiala din zeciuiala la Casa Dumnezeului nostru, în cămările casei vistieriei. 39. Căci copiii lui Israel și fiii lui Levi vor aduce în cămările acestea darurile de grîu, de must și de untdelemn, acolo sunt uneltele sfîntului locaș, și acolo stau preoții care fac slujbă, ușierii și cîntăreții. Astfel ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
fi dat spre nimicire, veți face ca tabăra lui Israel să fie dată spre nimicire și o veți nenoroci. 19. Tot argintul și tot aurul, toate lucrurile de aramă și de fier, să fie închinate Domnului, și să intre în vistieria Domnului." 20. Poporul a scos strigăte, și preoții au sunat din trîmbițe. Cînd a auzit poporul sunetul trîmbiței, a strigat tare, și zidul s-a prăbușit; poporul s-a suit în cetate, fiecare drept înainte. Au pus mîna pe cetate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
cei din familia ei, și i-au așezat afară din tabăra lui Israel. 24. Cetatea au ars-o împreună cu tot ce se afla în ea; numai argintul, aurul, și toate lucrurile de aramă și de fier le-au pus în vistieria casei Domnului. 25. Iosua a lăsat cu viață pe curva Rahav, casa tatălui ei, și pe toți ai ei; ea a locuit în mijlocul lui Israel pînă în ziua de azi, pentru că ascunsese solii, pe care-i trimisese Iosua să iscodească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
fiecare zi pentru că ele vor da roade . Pentru că până la urmă tot ceea ce ni se întâmplă nouă bun sau rău își are originea în gândurile noastre care influențează trăirile, sentimentele noastre. Așa cum spune și Iisus „Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui; dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină și din cuvintele tale vei fi osândit” (Matei 12: 35,37). Cu alte cuvinte trebuie
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
ni se întâmplă nouă bun sau rău își are originea în gândurile noastre care influențează trăirile, sentimentele noastre. Așa cum spune și Iisus „Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui; dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină și din cuvintele tale vei fi osândit” (Matei 12: 35,37). Cu alte cuvinte trebuie să fim atenți în primul rând la ce roade dă inima noastră
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
spovedanie liturgică, o rugă de mulțumire adresată divinității pentru longevitate, pentru darul creației, pentru ambientul natural, cultural și social pe care i l-a dăruit. Viața l-a îndrăgit pe Al. Mânăstireanu și-i adaugă, cu generozitate, ani ființiali în vistieria vârstei. Nonagenarul, la rândul său, prețuiește viața, o respectă și o iubește. Cu bunele și relele ei... “viața merită să fie trăită și trebuie trăită pentru că este supremul dar de care trebuie să ne bucurăm”. (p.40) Cartea apare într-
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
România. În cele din urmă, președintele tunisian, aflat la putere de zeci de ani, este nevoit să părăsească țara, găsind azil politic în Arabia Saudită. A avut grijă să nu plece cu mâna goală, luând cu el și mult aur din vistieria țării. Odată fenomenul declanșat, observatorii politici avansau ideea că e doar începutul mișcărilor revoluționare pe continentul african - Yemenul, Algeria și apoi Egiptul continuă cu repeziciune propagarea mișcărilor pentru regimuri democrate. Timp de trei săptămâni Egiptul semăna cu un uriaș mușuroi
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
masacrul din 29-30 noiembrie” (prim ministru era patriarhul Miron Cristea. Armand Călinescu va fi prim-ministru Între 7 martie și 21 septembrie 1939); 6. Pagina 22: „Ribentrop-Molotov” (Ribbentrop, cu doi de „b”); 7. Pagina 27, rândurile 1 și 6: „visteria” (vistieria, având hiatul „ie”),... rândul 21: „asasinatele... ale unor legionari” (asasinatele... comise de unii legionari); 8. Pagina 27, ultimele două-trei rânduri: „Liga Apărării Naționale-Creștine”, apoi, succesiv, „Garda de Fier”, „Totul pentru Țară”, „Legiunea Arhanghelul Mihail”, „Mișcarea Legionară” (ordinea cronologică se prezintă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
12: „... cu țipete a căror decibeli” (ai căror decibeli); 14. Pagina 44, rândul 6: „la ceea dată” (la acea dată); 15. Pagina 45, rândul 8; „organizația multipartinică a cărei reprezentanți (ai cărei reprezentanți); 16. Pagina 47, rândul 16: „visteria statului” (vistieria); 17. Pagina 55, rândul 1: „aceea noapte” (acea noapte sau noaptea aceea); 18. Pagina 58, rândul 12: „cutie goală... a cărei capac” (al cărei capac); 19. Pagina 59, rândul 2: „o familie de basarabeni a cărei copil” (al cărei copil
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
botează copiii, e bun la o nuntă. Dar a trecut anul, și nici vorbă de biserică. Tot muierile vorbeau: - O mai face, soro? - De unde s-o mai facă? Ne-a înșelat calicu... Alta spunea: - Costă mult o biserică, ce vorbiți! Vistierie să ai! Parcă din banii noștri se putea! Zidarii înjurau în gura mare: - Ce biserică, mă oameni buni!... Biserică ne trebuie nouă? Mai bine făcea spital, că ne mor copiii de tifos, n-are cine-i îngriji. Femeile îi ocărau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
lor, și nu găseau comoara credinței aflată în ei, ca să o jefuiască, atunci pățeau ce pățesc cei ce asediază capitala unui imperiu, plină de multe bogății și cu destule comori în ea, care, după ce dărâmă zidurile ei și intră în vistieriile cu bani, sparg ușile, sfărâmă zăvoarele, sapă dușumeaua și caută peste tot, dar pentru că nu pot găsi bogăția ei, pleacă cu mâinile goale. Așa sunt avuțiile sufletului. Nu sunt trădate de suferințele trupului, când sufletul le ține cu strășnicie. Chiar
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
rândul opiniei publice. Una dintre aceste fațete se numea: Atelierul național 13. Cealaltă: Patruzeci și cinci de centime. Milioane mergeau în fiecare zi de la strada Rivoli la atelierele naționale. Este fața frumoasă a medaliei. Dar iată reversul acesteia. Pentru ca din vistierie să iasă milioane, trebuie ca acestea să fi intrat mai întâi. Iată de ce organizatorii Dreptului la muncă s-au adresat contribuabililor. Or, cultivatorii spuneau: "Trebuie să plătesc 45 de centime. Deci, mă voi priva de o haină, nu îmi voi
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
au informație perfectă. Mai semnificativ este faptul că politicienii și votanții au un stimulent mai redus să achiziționeze cantitatea corectă de informație decât au participanții la piață, deoarece ei nu cheltuie banii lor. De exemplu, când politicienii cheltuie banii din vistieria publică, ei nu au un stimulent să fie la fel de atenți sau să achiziționeze tot atât de multă informație cât oamenii care își cheltuiesc proprii bani. Un argument comun în favoarea intervenției statului se bazează pe asimetriile informaționale dintre consumatori și furnizorii de servicii
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
dintre prinț și consoarta sa. Din aceeași sursă aflăm că, la mai puțin de doi ani „de la căsătoria cu ea”, a lui Mavrogheni cu văduva lui Conachi, soțul moare, Elena rămânând pentru a doua oară o tânără văduvă. În evidențele Vistieriei Moldovei din anul 1816, el, Mavrogheni, figurează ca stăpân al moșiilor Conăchești moștenite. După dispariția acestuia, moșiile, inclusiv cele de la Umbrărești, au fost administrate când direct de către Elenco Manu, când prin arendașii ce se iveau și care au fost destul de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe apa Bârladului, cu mori în Bârlad”. Catinca, cunoscută și cu prenumele Ecaterina, aflăm că „s-au însoțit cu Alexandru Grecianul, marele spătar”. În Condica Liuzilor din 1803, acest Alexandru Grecianu este arătat drept stăpân al Torceștilor. Iar în Condica Vistieriei Moldovei din anul 1816, pe lângă el, întâlnim și pe „dumisali postelnicul Mihalachi Mavrogheni”, acum soț de-al doilea al Elencăi Manu, precum și „răzășască”. Nu știm în ce împrejurări a ajuns postelnicul Mihalache Mavrogheni să fie considerat stăpân în moșia Tocești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi făcut în mod deliberat, de către autoritățile sau dregătorii locali interesați în neprezentarea situației reale, mistificările de acest fel fiind un mijloc de apărare pentru localnici, o practică justificată de timpurile grele pe care oamenii locului le traversau. Și Condica Vistieriei Moldovei din anul 1816 bănuim că se circumscrie acelorași imperative. În ea s-a înregistrat un număr de familii mult micșorat și aceasta socotind nu numai după faptul că nu au fost cuprinse toate categoriile sociale ce beneficiau, potrivit uzanțelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
documente contemporane care cuprind date de referință. Exemplificăm cu două cazuri tipice, credem noi, aspectul pe care dorim să-l relevăm: 1 - la satul și moșia Drăgănești-Tecuci, a vornicului mare pe atunci Mihail Sturza, viitorul domn, nu apare în Condica Vistieriei Moldovei din 1816 decât un număr de „16 liudi” la impuși la bir și nici un scutelnic. Cu un an în urmă însă, respectiv în 1815, în publicațiile ce se fac privind scoaterea la vânzare prin mezat a moșiei Drăgăneștilor scrie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în lumea satelor până foarte târziu, când vor deveni simple naivități, de care vor beneficia profitorii locali sau de aiurea. Apoi, cisla nu credem că trebuie luată și înțeleasă numai cu sensul de „impunere colectivă, de repartizare a dărilor către Vistierie”, dar și ca activitate de repartizare a veniturilor între copărtași, în primul rând, căci nu e de conceput că pot fi stabilite impuneri și contribuții fără ca în prealabil, să nu se aibă în vedere evaluarea veniturilor. A sta la cislă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bani, să fi prins în evidența sa și numele unor oameni ce nu se aflau în stare de robie. Cel puțin așa se poate deduce după nume ca: Neculai și Panaite Rusu, Petrache Ioan, Mateiu Hurmuzachi etc. Suma totală pretinsă Vistieriei era de 1.044 galbeni la cursul anului 1854. Dar, pentru că Vistieria nu a achitat imediat suma, ci a tergiversat, suma a crescut la 1.080 galbeni, iar în lei echivala cu 13.541,45, la cursul din 1856. Din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu se aflau în stare de robie. Cel puțin așa se poate deduce după nume ca: Neculai și Panaite Rusu, Petrache Ioan, Mateiu Hurmuzachi etc. Suma totală pretinsă Vistieriei era de 1.044 galbeni la cursul anului 1854. Dar, pentru că Vistieria nu a achitat imediat suma, ci a tergiversat, suma a crescut la 1.080 galbeni, iar în lei echivala cu 13.541,45, la cursul din 1856. Din catagrafia cu datele pe care le-am reprodus și din documentele ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
veniturilor și cheltuielilor sale, la început fiind ținută de conducere, ca apoi să fie executată de un contabil. Despre o contabilitate regulată și normală, în trecut, la noi în comună nu putea fi vorba. Deși Constantin Brâncoveanu menționează în „Condica Vistieriei” despre modul abuziv în care se făcea administrarea financiară a țării apăsate de dușmani, abia mai târziu, în urma păcii de la Adrianopole (1829), prin Regulamentul Organic s-a reglementat și în Țările Române o contabilitate care să facă „controlul daravelilor” ce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
case cu oameni în ele, pentru ca un an mai târziu numărul lor să scadă la 78 de case. În „Condica iluzilor pe anul 1803”, localitatea Oncești era trecută ca având 62 de iluzi 1 și 10 scutiți, pentru ca în „Condica vistieriei Moldovei din anul 1816” să apară un număr de 30 de birnici și 25 de scutiți. În anul 1830 erau consemnate 102 case, iar cu doi ani mai târziu, populația satului Oncești era de 100 de birnici, 14 fără căpătâi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lor, și nu găseau comoara credinței aflată în ei, ca să o jefuiască, atunci pățeau ce pățesc cei ce asediază capitala unui imperiu, plină de multe bogății și cu destule comori în ea, care, după ce dărâmă zidurile ei și intră în vistieriile cu bani, sparg ușile, sfărâmă zăvoarele, sapă dușumeaua și caută peste tot, dar pentru că nu pot găsi bogăția ei, pleacă cu mâinile goale. Așa sunt avuțiile sufletului. Nu sunt trădate de suferințele trupului, când sufletul le Ține cu strășnicie. Chiar
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
și lor din belșug și astfel se naște în cititori credința întemeiată pe Cuvântul și pe puterea lui Dumnezeu. Restabilirea contactului viu cu scrierile Părinților Bisericii ne ajută să dobândim logica credinței, să agonisim curățirea inimii și să ne umplem vistieria minții cu învățătură dumnezeiască. Dumnezeieștile cuvinte „îndepărtează descurajarea, păstrează buna dispoziție, pe sărac îl face mai bogat decât bogații, bogaților le dă apărare, pe păcătos îl face drept, pe cel drept îl întărește cu pază sigură, smulge din rădăcină pe
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
conținutul scrierilor patristice pe care Dumnezeu ni le-a oferit ca pe un mare dar, fără să ne minunăm, căci, lecturându-le, nu ne mai putem sătura admirându-le. Referindu-se la aceasta, Sfântul Ioan Scărarul scrie: „Precum săracii, văzând vistierii împărătești, își cunosc și mai mult sărăcia lor, tot așa și sufletul, citind despre marile virtuți ale părinților, își face cugetul său și mai smerit”<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. XXVI, partea a III-a, cap. 16
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]