565 matches
-
pârcălab de Iași, tălmaciu în limbi străine slujește la domnie. Spătar mare și staroste al Cernăuțului, îmbrăcat strălucit, cu spata Domnului în mână, la zile mari. Păharnic mare, pârcălab la Cotnar și Hârlău dă Domnului de băut la zile mari. Vistiernic mare, peste socotelile țării. Stolnic mare, la mese. Comis mare, cai și podvezi. Medelnicer mare la mese cu fripturi. Clucer mare, peste beciuri domnești: chelar. Sluger mare, peste carne la curte. Jitnicer mare peste pâne. Vameș mare, peste vămi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o leapădă dela sufletul său și se curăță de ea urmând îndată să se îndrăgostească de sora lui Mihail cel tânăr, fiul lui Mihu. 16 Ian. 1471 la un an după sfat tăierea la Vasluiu a lui Negrilă Păharnicul, Isaiia Vistiernicul și Alexa Stolnicul după ce Ștefan V. ridică mare plângere împotriva neînțelegătorilor mari și mici, boieri pământeni, crai străini. Ștefan Vodă iartă pe Mihu ceiace îi aduce slujba leală a lui Mihail, care ajunge cel mai iubit spătar al său. 29
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ci să se roage la Maica Precista, care mai degrabă o crede fiind parte femeiască; pe când Mina e bărbat și corb la corb nu scoate ochii. (alineat tăiat) Boieri la 1475 Comis Ilea Huru Stolnic Toma Paharnic Dajbog Postelnic Iuga Vistiernic Juga Ignatie Spătar Mihău Portar Sc. Șendrea Pârcălabi Hotin Vlaicu și Dunea Border fiul său Neamț Arbure Roman Vâlcea Cetatea Albă Luca și Harman Kilia Ivașcu și Neagru Orhei Radu Gangri Crăciuna Ivan și Vâlcea Vornic Duma lui Bruie Logof
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
156 23 2 104 174 1196 116 1234 Vara anului 1469 Neagu comis Toma logofăt Căpitanul de călărime Vlaicu Dunea Chiriac Sturza Luca stolnic p. Hotin Negrilă paharnic Badea spătar Căpitani mai mici: Isaiia vornic Toma Cândea Yonée Rugină Iuga vistiernic Alți slujitori: Boureanu Onofrei Herța Iuga postelnic Ștefan Mertic Anton Saviu Petrică Ionchimovici Toader Hârea Albu p. Neamț Iftodie Turean Radu Gangur Tete Gotcă p. Roman Gheorghe Vremeș Iațco Hudiri Joia înălțării Oană David Corbea Ivașcu Hrin către sfârșitul Sava
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ilar Huru 1471-1484 Crasniș 1460 vornic 1461-67 Grozea 1479-1484 Șandru 1487-1491 Pasco 61-68 Petrică 1491 Iuga 70-76 + Gherman 79 Zbierea stolnic 1457-1464 Eremia 79-85 Luca 1466-1470 Dumșa 87-89 Toma 1470-1473 Borș 1476 Cozma Șerpe 1502 Petru 1479 + Mateiaș 1487-88 Stanimin vistiernic 57-60 Dragoș 1488 Iuga 60-81 Ion Frenteș 1489 Kiracola 81-84 + Boldur 83-88 vornic 91 Isac 91 Tudor paharnic 1457-69 + Negrilă 1461-1470 Djabog 1471-1476 Sacâz spătar 57-1468 Ion Sacară 1497-84 Bodea 68-71 Andrei Cortoroski 87-89 vornic 71-73 Sima 90 Vrânceanu 71-72
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Domnia lui Ștefan V.V.: Cozma, Sandrovici, Manoil, Oană Giulea, Costea Orăș, Oțel, Hedea Crețu, Micu Craiu, Stețco Dămcăuș, Vlaicu cu Duma, Hodro Stibor, Toma Cândea, Ilieș Modruz, Lazea Pitic, Petru Ponea, Isaiia Slovinco, Dobro logofăt, Goian vornic, Sacâz spătar, Stanimir vistiernic, Ciopci pârcălab, Boureanu Comis, Zbierea stolnic, Tudor paharnic, Isaiia postelnic. Boieri care au părăsit pe Aron: Cozma Șandru, Manoil, Costea Orăș, Stețco, Dămăcuș, Hodco Crețu, Lazea Pitic, Goian Albu. Boieri veniți cu Ștefan: Oțel, Micu Craiu, Toma Cândea, Ilieș Modruz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sacă și grădină de Braniștea domnească... jumătate pomăt Păstrăv Lohănaș din Copăceana I-a aprins casele și heiurile Gangur Dumitrașcu Fulger diacu Comisul Neagu 66-70 Stolnic Luca tăiat la Vaslui? deci îndoielnic în 1467 paharnic Negrilă -" vornic Crasneș postelnic Pașco Vistiernic Iuga 1460-1481 Spatar Sachis 1457-1468 portar Sucevii Pentru Ponea? Pârc. Hotin Vlaicu (unchiul Domnului) Pan Ștefan Cernat apare îndată după Baia,la 68, fără titlu Negru Pârc. Neamț Ion Boureanu la Cetatea Albă Stanciu și fiul " Roman Oanță său " Chilia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Nume proprii: Arhim la Neamț Agafia Anastasie egumen Andronic Anghelina Antohi Strătilă Anușca Toma logofăt Arsenie egumen Axinte Anșaru Avăr Balș Bârsan Benea Sima Boba Bodea vornic Boldiș Bore Borea Bozie Bren Brândușa Neted Brumar Bucium Boureanu Buzea Burghele Iuga vistiernic Calistru egumen Cananău Cândea Candrea Conta Carfina tatar Carân tatar Manolache Cârjă Gașpar brașovean Lupea Chiprian popă Cimbru răzeș Ciuntu Isaiia ucis la 16 Ianuarie 1471 Climent pânzar Liov Colun tatar Coman Comuz Condrea Coman Cornea Corod boier Costea Tataraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și Mârza Fete pârcălab Roman Vlaicu staroste de Hotin și Duma fiul său Gangur Orhei Bodea vornic Boieri fără funcție Zbierea Buhtea Ion Ciocârlie, Luca și Bâlcu, pârcălabi de Cetatea Petrică Iachim Albă Neagu și Ivașcu " Chilia Mihău spătar Iuga vistiernic. Arbure Neamț Iuga Postelnic Djabog paharnic Toma stolnic Ilea Huru comis Toma logofăt Aprod Armaș Aurar Cahnă bărbântă birău blidar bobou (pâslă?) haină deasupra Ce cați, mă, cu cuțitu-n bobou? braniște Vatman un vig (val) de sumani voștmar vrășmaș grui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vornic cu fiul său Albu. (Neamț) 28 Mai 1470 Zbierea și Buftea (cetatea Albă) Belco (Cet. Albă) Petrică Iachimovici Iațco Hudici Gangur (Orhei) Ivașcu Hancovici Fete Sotcă (Roman) 5 Iun. 1470 Boureanu Ștefu Cernat Ciocârlie La m.rea Bistrița Iuga vistiernic Teodor Bodea spătar arhimandritul Iuga postelnic Negrilă paharnic Luca stolnic Neagu comis Anușca Nastea Sofica Alexa Teoctist de nimene siliți, nici asupriți egumen Probota Ioasuf Putna Varlaam la m.rea Zografu hram Sf. Gheorghe pentru odihna sfânt-răposaților noștri. Maria 13
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
iulie, când regele ajunsese la localitatea Mogilnica, de pe Siretul polonez, Ioan Albert declara că a pornit contra turcilor, ca să elibereze Chilia și Cetatea Albă. Bănuind că regele nu se va ține de cuvânt, Ștefan a trimis ca sol pe Isac vistiernicul ca să-l ispitească pe rege în legătură cu planurile sale. Regele i-a spus solului moldovean „cu înșelăciune că se duce împotriva turcilor”. Regele a trimis și el soli la Ștefan ca să spună același lucru. Iar „pe la sfârșitul lunii iunie, relatează Wapowski
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sunt martori boierii din Sfat, alături de fratele domnului, Ilihno (Alexăndrel). Sunt 9 boieri care nu mai apăruseră până atunci în Sfatul Domnesc (Oană, vornicul cel mare, Manoil cel mare, Costea pârcălab și fratele său Petru, Șteful Jumătate, Miclea Greul, Nicul vistiernic, Știbor, Șăndrică aprod). La 23 februarie 1448, Roman se afla la Colomeea. Nu știm cum fusese alungat din scaun. Documentul, pe care îl dă acum, este foarte interesant, pentru că ne arată cât de implicat era starostele Podoliei și al Calmeniței
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Oană Ureche îi întâlnim în documentele de dinainte de 1442. Este cea mai lungă listă de martori. Probabil că domnul ținea să arate regelui polon că, pe lângă el rămăseseră cei mai de seamă boieri ai țării. În listă figura și Porcu, vistiernicul doamnei, cel ce va ajunge ceașnic în 1445. În alcătuirea Sfatului Domnesc între anii 1432-1447 intră aceeași boieri. Ultimele documente date de Ștefan nu cuprind Sfatul Domnesc. Primul document dat de Petru voievod, fratele lui Ștefan, care-l asociase la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
executarea lui Luca Arbure și a fiilor săi, s-au ridicat împotriva domnului, dar “i-au venit <lui Ștefan vodă> țara întru ajutoriu” și boierii s-au risipit prin alte țări. Au plătit cu viața Costea pârcălab, Ivanco logofătul, Sima vistiernicul “și pre alții pre mulți i-au prins vii și le-au tăiat capitele în târg, în Roman”. Instabilitatea domeniului boieresc O altă particularitate a domeniului de la noi o constituie felul în care acesta este moștenit. În timp ce în Apus, domeniul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Iachimovici), Iachim fiind unchiul domnului, iar cel de-al doilea fiu al său, Vasco, va face și el parte din Sfat. Dumșa postelnicul era nepotul de soră al lui Ștefan, iar Clănău spătarul era căsătorit cu Dragna, nepoata domnului. Eremia vistiernicul era căsătorit cu nepoata lui Duma, fiul lui Vlaicu . Hărman, în Sfatul Domnesc, ca pârcălab de Cetatea Albă, din aprilie 1475, se pare că era rudă cu Ștefan, fiind căsătorit cu o nepoată a lui Oană vornicul, al cărei unchi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan cel Mare, aceștia, scrie Grigore Ureche, “văzându că lui Ștefan vodă i-au venit țara întru ajutoriu s-au risipitu printr-alte țări, lăsându-și ocinile și moșiile. Iară pre Costea pârcălab și pre Ivanco logofătul și pre Sima vistiernicul și pre mulți alții, i-au prinsu vii și le-au tăiatu capitele în târgu, în Roman.” Romanul avea întărituri destul de solide, de pe vremea marelui Ștefan, iar țara care i-a venit în ajutor domnului a fost, mai întâi, formată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
plecă spre Navarrete. Din ziua în care a părăsit casa părintească, s-a biciuit în fiecare noapte. Amintindu-și că ducele îi datora câțiva ducați se gândi că ar fi bine să-i ia înapoi. Îi scrise așadar un bilet vistiernicului, care îi răspunse că nu are bani. Ducele află despre acest lucru și spuse că banii puteau lipsi pentru oricine altcineva, dar nu pentru un Loyola; căci avea de gând, dacă el ar fi primit, să-i dăruiască o moșie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Îndurare?! se încruntă Ștefan ridicând glasul. Au uitat ce cumplit mi-au măcelărit țara?! Au pricinuit multă moarte și multă pagubă! Să plătească! Totul se plătește! Pașalele plătesc strașnică răscumpărare: o mie de galbeni pe cap de pașă, aruncă bomba vistiernicul Juga, un bătrân uscat, cu nas coroiat ca la păsările de pradă. Ștefan fluieră a uimire: Cât?! O mie?! Fantastic! Atâta bănet pentru un cap de pașă?! se miră el cu un surâs șăgalnic. Poate... poate cu turban cu tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
paște deopotrivă. Să ne strângem mâinile. "Românii și ungurii, uniți, fac o mare putere", a recunoscut-o însuși Mahomed. Și, ca să fim și mai puternici, mă bate gândul să mai poruncesc la Brașov să-mi făurească încă două mii de săbii. Vistiernicul Juga sare, foc și pară: Dumnezeule! De unde bani?! Faurul Mihail din Scheii Brașovului iar mi-a trimis vorbă: Ce aveți de gând cu datoria pentru cele cinci mii de săbii poruncite de Vodă Ștefan și plătite pe jumătate numai?!"... Trece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
replică Juga, și de acolo am învățat că "De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere". Pot să mă dau și-n tur și-n cap, n-am! Dacă n-am?! N-am! Cum "n-ai"?! Să ai! Ce fel de vistiernic ești? Și încă "Mare"! se burzuluiește Ștefan. "N-am!" Cuvântul aista nicicând nu voi să-l mai aud în gura domniei tale! Îți poruncesc "Să ai!" Dacă "n-am", îl înfruntă Juga, deloc speriat de amenințările lui Vodă. Suntem datori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cinci bombarde... Și pentru iarba de pușcă, genovezilor... Și pentru brăzdarele cele de fier... Parcă Măria ta nu știe... Da! Fără "pâinea noastră cea de toate zilele", suntem înfrânți înainte de a scoate spada... Să ai! Dacă n-am, o ține vistiernicul. Fantastic! L-ați auzit?! Unde s-a mai pomenit ca Domnul să poruncească și... și un prăpădit de vistiernic să cuteze a se pune potrivnic? N-am!", atâta știe. N-am întâlnit un zgârie-brânză mai mare! Să ai!! poruncește Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Da! Fără "pâinea noastră cea de toate zilele", suntem înfrânți înainte de a scoate spada... Să ai! Dacă n-am, o ține vistiernicul. Fantastic! L-ați auzit?! Unde s-a mai pomenit ca Domnul să poruncească și... și un prăpădit de vistiernic să cuteze a se pune potrivnic? N-am!", atâta știe. N-am întâlnit un zgârie-brânză mai mare! Să ai!! poruncește Ștefan cumplit, altfel... unde-ți stă capul, îți vor sta picioarele! spune Ștefan în râsetele boierilor. Iubitule, moaie Ștefan glasul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
straiță!... Oare Marele Domn și voievod a toată Țara Moldovei, "Buzduganul Creștinătății", n-are atâta crezământ la ei?! Juga ridică brațele către cer implorând Divinitatea într-o resemnare mută. Ca prin farmec, Ștefan se îmblânzește: Dragul meu!... Neprețuitul meu "Mare" vistiernic! Rogu-te! Mai fă o minune! Nu o dată te-ai dat peste cap, de trei ori, de șapte ori, tu știi ce-ai făcut! Mai fă o dată! Tu ești băiat deștept!... Juga se scarpină în cap. Asta înseamnă că a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sloboade, la Huși, un ipisoc sîrbesc pîrcălabului Petru Cîrc (în alte acte, Cîrcă, Cîrcovici), prin care îi întărește cumpărătura satului Hlipicenii, „pe Zvîjia, mai sus de Răuseni și în același hotar și cu loc de moară pe Zvîjia”, de la „Oniul vistiernicul, fiul Anușcăi”. Acesta din urmă, după primirea sumei de 840 zloți tătărăști, îi predă pîrcălabului și „privilejiul de schimb” „cu părintele Domniei mele Ștefan voevod”. Așa dar satul exista pe vremea lui Ștefan cel Mare, ajungînd, prin schimb, la Oniul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fiul Anușcăi”. Acesta din urmă, după primirea sumei de 840 zloți tătărăști, îi predă pîrcălabului și „privilejiul de schimb” „cu părintele Domniei mele Ștefan voevod”. Așa dar satul exista pe vremea lui Ștefan cel Mare, ajungînd, prin schimb, la Oniul vistiernicul. Nu știm cît a stăpînit Petru Cîrc la Hlipiceni; s-au păstrat, însă, două întărituri ulterioare asupra satului, solicitate de el, de la Iliaș Rareș (1548, februarie 29) și Alexandru Lăpușneanu (1554, martie 1). În primele decenii ale secolului al XVII
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]