566 matches
-
ale otrăvirii”106. Scăpat de otrava croatului, vornicul Bucioc nu se va putea feri, mai târziu, de țeapa lui Schender-pașa... Nici slugile lui Șerban Cantacuzino, Domn al țării Românești (1678-1688), n-au izbutit să-l suprime prin otrăvire pe Hrizea vistiernicul din Popești, fiu al grecului Gheorghe Karychi și ginere al Bălenilor (era însurat cu Maria, fiica marelui ban Gheorghe Băleanu), căruia Vodă („Mare și întunecat nor, și plin de fulgere și de trăsnete, au căzut pă țara Românească cu Șărban-vodă...”) îi
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
numele copiilor s-au pierdut, și ele, hrisoavele vorbesc despre urmași. Iar aceștia puteau fi coborâtori în linie directă. Morțile „naturale” ori accidentale 153, provocate de multele boli de nelecuit pe atunci (postelnic moldovean Lascarache Ruset, cel însurat cu fiica vistiernicului Iacomi, a murit de dropică nu mult după 12 iunie 1697154; Radu Staico sau Stăicuț Sintescu, mare vornic în țara Românească - avea o nevastă care se numea Stanca - a murit, în 1671, doborât de o „boală grea”155), sunt în minoritate
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
numea Stanca - a murit, în 1671, doborât de o „boală grea”155), sunt în minoritate în fața expierilor violente. Turcii și tătarii îi ucideau pe români nu numai în interminabilele lupte (marele clucer Solomon Costachi, a cărui nevastă - fiică a marelui vistiernic Gheorghi Ursachi - se numea Catrina ori Catinca, a fost omorât de tătari în 1711156; sfetnicul lui Neagoe Basarab, Harvat din Grozești, însurat de două ori: întâi cu Maria, fiica lui Ianăș Clucer, apoi cu Zorzo, străbunică a Buzeștilor, a murit
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ciogolea - Constantin, mare spătar era însurat cu Ileana 196, iar Pătrașcu, mare stolnic, o ținea pe Tudosia, fiica lui Toader Boul; îi venea, deci, cumnat lui Gheorghe Ștefan 197 - și pe serdarul Ștefan (însurat cu Dafina-Ecaterina, fosta soție a marelui vistiernic Dumitru Buhuș - deîndată ce a aflat că sunt amestecați în uneltirea condusă de Gheorghe Ștefan. înțelept și știutor al rosturilor politice, marele vistiernic Iordache Cantacuzino, mentorul lui Miron Costin, a deplâns aceste crime tardive. „Iară în al doile anú - notează
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
deci, cumnat lui Gheorghe Ștefan 197 - și pe serdarul Ștefan (însurat cu Dafina-Ecaterina, fosta soție a marelui vistiernic Dumitru Buhuș - deîndată ce a aflat că sunt amestecați în uneltirea condusă de Gheorghe Ștefan. înțelept și știutor al rosturilor politice, marele vistiernic Iordache Cantacuzino, mentorul lui Miron Costin, a deplâns aceste crime tardive. „Iară în al doile anú - notează Neculce - au tăiat Duca-vodă pe trii boieri, anume pe Vasâlie Gheuca vel-visternic și pe Gheorghie Bogdan vel-jitnicer și pe Lupul sulgeriul...” Capul uneltirii
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mentorul lui Miron Costin, a deplâns aceste crime tardive. „Iară în al doile anú - notează Neculce - au tăiat Duca-vodă pe trii boieri, anume pe Vasâlie Gheuca vel-visternic și pe Gheorghie Bogdan vel-jitnicer și pe Lupul sulgeriul...” Capul uneltirii fusese marele vistiernic Vasive Gheuca, însurat cu Simina, fiica lui Grigore Ureche. încercase marele boier să-i ridice pe mereu neliniștiții locuitori din Orhei și Lîpușna 198 și să-și alăture și alți boieri. între ei, pe marele jitnicer Gheorghe Bogdan, căsătorit cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
însurat cu Simina, fiica lui Grigore Ureche. încercase marele boier să-i ridice pe mereu neliniștiții locuitori din Orhei și Lîpușna 198 și să-și alăture și alți boieri. între ei, pe marele jitnicer Gheorghe Bogdan, căsătorit cu fiica marelui vistiernic Palade, Maria 199. De inimiciția unor voievozi boierii scăpau, uneori, autoexilându-se. Câteodată pribegia era fără întoarcere. Marele vornic Vasile Costachi, cel însurat cu Catrina, fiica lui Iordache Toderașcu Cantacuzino (mare vistiernic la fel cu tatăl său, Iordache Cantacuzino), a pribegit
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe marele jitnicer Gheorghe Bogdan, căsătorit cu fiica marelui vistiernic Palade, Maria 199. De inimiciția unor voievozi boierii scăpau, uneori, autoexilându-se. Câteodată pribegia era fără întoarcere. Marele vornic Vasile Costachi, cel însurat cu Catrina, fiica lui Iordache Toderașcu Cantacuzino (mare vistiernic la fel cu tatăl său, Iordache Cantacuzino), a pribegit în țara Românească când pe tronul Moldovei se afla, într-a doua domnie, Constantin Duca. Nu i-a mai fost dat Cantacuzinului să se întoarcă acasă. A murit în 1703 în țara Românească
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
zice N. Stoicescu și cred că are dreptate, pentru că s-au revoltat nu doar membrii acestui corp de oaste) răsculați în timpul lui Matei Basarab și apoi sub Constantin Șerban. Au fost omorâți, în 1653, grecul Ghinea țucala, care ajunsese mare vistiernic și se însurase cu Florica, fiica postelnicului Mihăilă devenind cumnat cu Radu din Făreașa 202 și marele armaș Radu Vărzaru, ginerele lui Chirica Rudeanu (o ținea pe fiica aceluia, Ioana)203, cele două „vase rele” de care vorbesc cronicile inventariindu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și 1535, „ghiaurul sârb”. Pria, mare portar (o ținea pe Neacșa, fiică a logofătului Harvat; dacă dăm crezare numelui și acesta era un sud-dunărean, de neam croat, probabil), care îl pârâse turcilor pe Vodă pentru gânduri de hainie 216, marele vistiernic Staicu al lui Pârvan (numele soției sale nu s-a păstrat 217 și marele logofăt Vâlsan Furcovici, însurat cu Vlădoaia, fiica lui Pârvu Craiovescu 218 (care a trecut Dunărea ca să-și scape zilele). Veritabilul „performer” în materie de „primenire” a
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și priceput să stârpească prin forță intervențiile lor. Lupta de la Periș, din 1547, le-a fost fatală intervenționiștilor. Și-au pierdut capetele atunci, după înfrângere, marele ban Tudosie din Periș (însurat cu Maria din Florești 219), Udriște din Mărgineni, mare vistiernic, soțul Ancăi; (fiică a lui Radu de la Afumați și a Doamnei Voica 220). Pe alți fugari (și au fost mulți: marele logofăt Tudor din Orboești - însurat cu Stana, a cărei mamă era Caplea, fiica lui Vlad Călugărul, marele clucer Drăghia
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Radu de la Afumați și a Doamnei Voica 220). Pe alți fugari (și au fost mulți: marele logofăt Tudor din Orboești - însurat cu Stana, a cărei mamă era Caplea, fiica lui Vlad Călugărul, marele clucer Drăghia, Drăghici din Greci, mare vistiernic 222, marele vornic Stănilă din Pietroșani. Pe ultimul, care era însurat cu Neacșa, fiica lui Vintilă din Cornățeni, Voievodul l-a convins să se întoarcă în țară și l-a omorât prin vicleșug, în 1558223. I-a mai tăiat, în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vicleșug, în 1558223. I-a mai tăiat, în 1545, acest Domn sângeros pe Dragu și Stroe, frați ai mai sus pomenitului Tudor din Orboești (în alt loc - p. 59 -, autorul Dicționarului... spune că Dragu și Stroe au fost frații marelui vistiernic Dragomir din Orboești, pribeag și el în Ardeal împreună cu Neacșa, soția sa224), pe spătarul Stroe din Orboești 225, pe banul Coadă, frate cu Radu Comisul (ucis și el tot atunci, în 1546)226, pe marele postelnic Dragomir din Boldești (la
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
însurat cu Voica), din neamul boierilor din Pietroșani, care aveau o vocație, se pare, specială a „hicleniei”234. Și tot pentru „hiclenie” a murit, în 1596, la fel, marele vornic Mitrea din Hotărani, însurat cu Neaga din Cislău, fiică a vistiernicului Vlaicu: (aceasta nu i-a făcut copii)235. Este lung șirul văduvelor care au căpătat acest statut în urma poruncilor crude (să ne aducem aminte de acel „ospăț al crimei” - povestit de Anonimul Bălenilor - când „căte pă unul-unul îi lua
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ivașcu din Băleni 238; marele postelnic Istratie Leurdeanu, fiul lui Stroe, avea nevastă de neam domnesc - pe Ilinca (ori Elena), fiica lui Nicolae Pătrașcu și a Anei, fata lui Radu Șerban 239 („hiclean” și el, omorât tot în 1658); marele vistiernic Pârvu Vlădescu era ginerele lui Ivan Șufarul, căsătorit fiind cu Anca (aceeași acuză: „hiclenia”)240. Un an mai târziu, în 1659, au căzut capetele lui Vlad (ori Preda ori Radu) Bârsescu, însurat cu Dobra (o soartă asemănătoare au avut marele
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nereguli în „istoria financiară” a țării); știm, la fel, că marele portar Pătrașcu Urziceanu (un Bucșan), pe care oamenii Voievodului l-au spânzurat la Mănăstirea Snagov în 1680, a fost însurat cu Anghelina, fiica lui Colțea Doicescu; știm că soția vistiernicului Hrizea Karydă din Popești, mama viitorului cronicar Radu Popescu, era o Băleancă (fiica marelui ban Gheorghe Băleanu) pe care o chema Maria 247. Văduvele conservau avantajele hipergamiilor în chip firesc, cei mai mulți dintre boierii uciși din porunca unor voievozi, morți în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
luptă cu Ion Vodă cel Cumplit, în 1574, la Jiliște, apărându-l pe Alexandru al II-lea Mircea, care fusese părăsit de ceilalți boieri. înrudit prin alianță cu Mihnea Turcitul, fiul lui Alexandru al II-lea Mircea, a fost și vistiernicul Dan Danilovici. Vlada (sau Vlădaa), soția sa, a fost una dintre văduvele pline de datorii. A fost apropiat de „Mihnești” și marele logofăt Pârvu din Cioroiași. După ce l-a însoțit pe Mihnea Turcitul la Tripoli, în exil, a murit la
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la Târgul Bengăi de Voievodul Constantin Șerban, a fost tras pe roată la 8 septembrie 1657), a fost însurat cu fiica paharnicului Dragomir din Deleni, care i-a făcut mai mulți copii. Alt Hrizea, un grec - Karydi din Popești, ajuns vistiernic mare și mare vornic (închis, torturat, jefuit și ucis din ordinul lui Șerban Cantacuzino în 1680) intrase în marea familie a Bălenilor - era ginerele marelui ban Gheorghe Băleanu. Drăghici Greceanu, mare sluger, a fost ginerele marelui vornic Vintilă Corbeanu și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
marelui postelnic Constantin Cantacuzino. Cu o Alexandra, fata logofătului Stan din Crețulești, a fost însurat Tudoran Vlădescu (monahul Teodosie) din Aninoasa. Marele șetrar Tudor Greceanu (monahul Teofil) a ținut o fiică (pe care nu știm cum a chemat-o) a vistiernicului Sima (ori Simon). Prima soție, Maria, fiică a marelui spătar Drăghici Cantacuzino, Radu Izvoranu, mare stolnic (călugărul Rafailă), se înrudea cu Cantacuzinii. Prezența copiilor suplinește uneori absența informațiilor despre soții. Marele ban Barbu Milescu Pârâianu (călugărul Dositei), a avut o
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fi omorât mai mult de 1.600 de boieri (Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 227). Cu execuții s-au soldat și încercările boierilor pribegi de a-l detrona: întâi, în 1546, când au fost decapitați - după înfrângerea oastei intervenienților - vistiernicul Udriște din Mărgineni și Teodosie banul și apoi, în 1552, când, înaintea bătăliei și de teama trădării, Mircea Ciobanul „a decapitat 47 de boieri la masa domnească și alți 6 chiar în ziua bătăliei” (Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din Târgoviște și Mănăstirea Seaca, unde și-a aflat, se pare 18, mormântul; grecul Pano (Pană), om de credință al lui Simion Movilă, și-a găsit mormântul la Mănăstirea bucureșteană Sfânta Ecaterina, căreia i se zice și „mănăstirea lui Pană vistiernicul”; cronicarul lui Mihai Viteazul, marele logofăt Teodosie Rudeanu, a fost îngropat la Mănăstirea Flămânda (la 28 mai 1621), ctitoria sa; marele vistier Stoichiță, apropiat al lui Radu Șerban, a ridicat o mănăstire la Strâmba, satul său, și a fost înmormântat
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe (cei ce vor ctitori biserica din București ce le poartă numele) mitropolitul Theodosie Veștemeanu și Sanela, fiica spătarului Iordache Cantacuzino. Ancuța (1691-1730) a fost soția postelnicului Nicolae Ruset (dobândise acela titlul de conte al Imperiului Habsburgic), fiu al influentului vistiernic grec Iordache Ruset, care n-a scăpat ocazia - la sfatul lui Hrisanth Nottaras - de a deveni rudă prin alianță cu Constantin Brâncoveanu. Bălașa (1693-1752) (căreia tatăl îi făcuse foaia de zestre pe 30 octombrie 1708) s-a căsătorit cu banul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
erau „moșteniri” (înregistrate sau nu în diate) de la defuncții lor soți (principiu păstrat până târziu în legislația românească, de vreme ce încă la 1854, în evocatele deja Legiuiri civile, între „dreptățile” mortului „ce se moștenesc” erau înregistrate „toate datoriile lui”). Urmașii marelui vistiernic Hrizea Karydi din Popești (ucis din porunca lui Șerban Cantacuzino), tatăl cronicarului Radu Popescu, au refuzat moștenirea ce li se cuvenea (ce mai rămăsese din avere, căci Vodă luase mai cu seamă banii lichizi), fiindcă nu ajungea pentru plata datoriilor
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să isprăvească ceva. Și au mâncat banii toți Dumitrașco-vodă” (Ion Neculce). Familia, dar și „casa” în ziua de Sfântul Ignatie Teoforul a anului 1663 Constantin Cantacuzino (fiul cel mare al lui Andronic Cantacuzino, bancherul stanbulist care, prin 1591-1592, era mare vistiernic - îl făcuse Ștefan Vodă Surdul -, iar mai târziu, în 1593, Mihai Viteazul, ruda sa - căci unii cercetători îl socotesc a fi fost frate cu Iane banul și cu Tudora, mama Voievodului - îl făcea mare ban) a apărut în țara Românească în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
el era nepot al Ancăi din Coiani și al lui Radu Postelnicul. Acest căpitan al lui Mihai Viteazul, putred de bogat și norocos în războaie, s-a însurat cu Elina, fiică a banului Udriște din Mărgineni, nepoată a lui Udriște vistiernicul și strănepoată a vornicului Drăghici din Mărgineni. Din această însoțire s-a născut Elina, fiică a Voievodului Radu Șerban, strănepoată a vestitei Anca din Coiani, „coborâtoare” care, privindu-și ascendenții iluștri, nu putea lăsa nepedepsită crima din 1663, nu putea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]