484 matches
-
necurății”: „Dar Radu Șărban, văzând atâta pace, și biruind și pă vrăjmașul său ungurul, i s-au înălțat mintea și s-au semețit, s-au mândrit și nu mai căuta trebile domniei sau ale țării. Ci [cum spune un istoric vlădică, anume Matei al Mirelor, ce în vremile acelea au fost aicea în țară], numai mâncările, băuturile, plimbările, și alte necurății, acelea le căuta bine”141): „Și de acolo [din Moldova - n.m.] s-au rădicat cu totul de au trecut prin
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de blestem, în care imprecația, lăsată ca o moștenire grea („[...] pre unii ca aceia [este vorba de cei care-i vor „milui” pe vinovați] să-i bată Dumnezeu și în trup și în suflet, procleți să fie și anathema de Vlădica ~Hs și de toți 312 oltți eže sut vă Nikii și și să aibă moșneni blăstămul săborului arhiereilor, egumenilor și a toț preoții țărâi...”), pune în text „figuri” și „mobile” obișnuite în astfel de execrații. Vinovaților le este rezervată „partea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
născuse în 1611, în pribegie (Letopisețul Cantacuzinesc: „Atuncea Șărban vodă [Radu Șerban] de-abia au scăpat cu o seamă de oameni păn’ la Suciava, că acolo era și doamnă-sa și acolo au născut și o cocoană botezând-o părintele Vlădica Crimca, numind-o Elina”535), iar testamentul din care am citat este din anul 1681. Elina avea deci 70 de ani. Va mai trăi șase ani și se va stinge în casa ei de pe Podul Cilibiului, la 2 martie 1687
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de prin rang („Atunce Șărban vodă cu toți frații lui și cu toate surorile lui și cu tot neamul lor, luându-și fieșticarele ertăciune de la maica lor, rădicatu-i-au sfintele moaște și o au petrecut păn în marginea orașului împreună cu părintele Vlădica Theodosie și cu mulțime de părinți călugări și popi și toată boierimea și cu toate gloatele curții, cu cântări dumnezeești și cu mare cinste” - Letopisețul Cantacuzinesc) și cea de-a doua, de la București la Mărgineni, când ideea de „mulțime îndurerată
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mateiu Voileanu, Cuvântări ocasionale, Sibiu, 1902. 611. Ioan Zoba din Vinț, op. cit., p. 137. 612. Vezi Gabriel Ștrempel, în Antim Ivireanul, Opere, Editura Minerva, București, 1972, p. XLIX. 613. Titlul întreg al compunerii este: Cartea lui Neagoe Voievod cătră chir Vlădica Macarie și cătră alți egumeni și ieromonahi și preoți și cătră tot clirosul, când au îngropat a doua oară, în mănăstire la Argeș, oasele mume-sei, Doamnei Neagăi, și ale coconilor lui, Petru voievod, și Ioan voievod, și a Doamnei Anghelinii
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
iar de aici și inițiativa clubului ATC ”Alfa” (deocamdată suntem încă în faza de organizare). 4. Se zvonește prin școală că doriți să intrați în Guiness book cu o colecție de ATC-uri. Cum comentați? 4. În școala noastră, ”de la vlădică până la opincă”, sunt adevărate preocupări zvonatoare. Ceea ce este cert, și se știa de la început, e faptul că profesorul Aurel Stanciu a anunțat oficial această inițiativă, iar eu sunt alături de dumnealui și am propus ca loc de desfășurare să fie orașul
Apogeul by Diana Băgireanu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1797]
-
Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 179-180; Iordan Datcu, Un studiu nou despre „Miorița”, RL, 1999, 25; Petru Ursache, „Miorița”, CL, 1999, 7; Cassian Maria Spiridon, Dialog cu scriitorul Alexandru Husar, CL, 2000, 4; Adrian Voica, Vârstele templierului, CRC, 2000, 5; Mircea Vlădică, Oameni de seamă ilveni, Cluj-Napoca, 2000, 130-132; Constantin Ciopraga, Perspective, Iași, 2001, 253-257; Al. Husar. Biobibliografie, Iași, 2002. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
Sfîntul, scris în 1942, se integrează perfect cărții, făcînd aproape corp comun cu precedentă nuvelă. Crăciun, fecior de țăran, e, de fapt, de toți considerat un maniac religios, vestind tuturor că Dumnezeu i s-a arătat pentru a împărtăși, inclusiv vlădicilor în ale preoției, că trebuie să se reconcilieze cu Dumnezeu, devenind buni cu aproapele și toleranți. Umblă desculț, cu capul descoperit, senin sufletește, propovăduind pocăința. În copilărie fusese la școli, avusese și o bursă pentru studii. Dar el purta cu
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
rugăciune din care tot citea. În armată s-a comportat la fel, cumpărîndu-si o Biblie. Nu se gîndea la căsătorie ci la călugărie, continuînd să vestească, după un vis socotit o vedenie și o porunca dumnezeiasca, să arate tuturor, de la vlădica la opinca, în 1940, mari nenorociri și prăbușiri de rînduieli lumești. A căpătat, deodată, darul - rar - de a cunoaște păcatele oamenilor și într-o adunare începea să denunțe faptele păcătoase ale celor care îl supărau, nedîndu-i crezare. Inclusiv ale vlădicilor
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
vlădica la opinca, în 1940, mari nenorociri și prăbușiri de rînduieli lumești. A căpătat, deodată, darul - rar - de a cunoaște păcatele oamenilor și într-o adunare începea să denunțe faptele păcătoase ale celor care îl supărau, nedîndu-i crezare. Inclusiv ale vlădicilor preoțești, dezlănțuind, peste tot pe unde trecea, imense scandaluri. Prezicea și că vodă își va pierde tronul, neștiind că predicția să se și împlinise. Muri în satul sau. Dar autorul în loc de a încheia românul aici, îl continuă, încît după moartea
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
zicea măria-sa: că estimp numai plimbărilor grijă vom avea din Obilești în București, deacii în Mogoșoaia, deacii în Potlogi, deacii în Târgoviște, vom trece vara și de toamnă la vii vom merge, unde ni se va părea". Deci "de la vlădică până la opincă" tot ce-și dorea românul era "veselirea" - cuvântul apare des în cronică - în "loc cu verdeață", fără griji și spaime. Evident, este un vis "paradisiac", o scoatere din timp, o plasare într-o eternitate radioasă - basm curat - foarte
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
Căprăroiu Marin, 72 ani * Miloșev Georgina, 77 ani * Codoban Silvia, 73 ani * Ciobanu Vasile, 79 ani * Mercea Maria, 82 ani * Ahmet Mefadin, 67 ani * Muntean Denis-Izabel, 9 luni * Beinchrodt Francisc, 64 ani * Sava Maria, 91 ani * Soctor Ștefan, 64 ani * Vlădică Trifu, 63 ani * Secoșan Nicolae, 72 ani * Kapornyai Mihai, 58 ani * Hack Otilia-Rozalia, 73 ani * Laki Etel, 77 ani * Meosu Lăpădat, 68 ani * Grecu Zenovia, 76 ani * Taut Victoria, 72 ani * Andrași Alexandru, 87 ani * Pițigane Petru, 74 ani * Betea
Agenda2003-2-03-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/280579_a_281908]
-
jumătate a secolului, Sion își ia anumite precauții: "Boierii și cocoanele noastre vechi aveau niște datine și deprinderi cari astăzi s-ar părea ridicole, dar pe atunci erau foarte comune. Între asemine obiceiuri era și frecatul picioarelor: boieri, cocoane, chiar vlădici și mitropoliți nu puteau adormi pînă nu le dezmierda cineva epiderma de la picioare, cu ușoare frecături. Nu se va părea, prin urmare, ca ceva escentric dacă voi spune că și boierii Pășcănești aveau tabietul acesta. După mai multe încercări, cocoana
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
ale culturii populare românești. Se știe, multe dintre baladele și legendele noastre populare au corespondent în spațiul balcanic. Dar Andrei Brezianu merge cu un pas mai departe. Analizează comparativ Miorița și balada populară finlandeză Piispa Henrikin Surmavirsi / Balada lui Henric Vlădica. Dincolo de deosebirile firești cauzate de specificitatea etnică și experiența spirituală diferită ale popoarelor român și finlandez, eseistul descoperă o viziune foarte apropiată, rod al existenței unor mitologii surori. Explică autorul: "Dar ceea ce se cere subliniat este faptul că, dincolo de textura
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
plăcut vreunui ziarist din redacție. La fel, am avut surpriza neagră de a citi, în Cotidianul, insultele și amenințările unui membru al Uniunii Scriitorilor, dl Mircea Arman, proaspăt redactor-șef la Tribuna, la adresa tuturor scriitorilor, pentru el toți fiind, de la vlădică pînă la opincă, «țuțeri», «ipochimeni» și altele asemenea.” Nominalizări Din numărul 406 (7-13 martie) al OBSERVATORULUI CULTURAL aflăm autorii nominalizați la Premiile acestei reviste pe anul 2012, care se vor acorda înt-o ceremonie ce va avea loc în ziua de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3849_a_5174]
-
ce-i încredințează copierea exighisirii Sthirariului lui Hrisafi (Manuscrisul românesc nr. 1690 din Biblioteca Academiei Române) și a Papadichiei lui Grigore Protopsaltul și Hurmuz Hartofilax (Manuscrisul românesc nr. 1691 din Biblioteca Academiei Române). Scris în anul 1824, de Ilie Cântărețul „ot mahalaua Vlădicăi, biserica Sfântul Ierarh Nicolae”, heruvico - chinonicarul a fost cumpărat de Neofit Ivanovici - care se iscălește pe versoul filei I de la monahul Atanasie de la Mănăstirea Cozia, în timpul când era învățător la Comarnic și astfel a rămas în patrimoniul Mănăstirii Sinaia, unde
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
ea însăși așijderea, dar din cînd în cînd mintoasa parvenită vine la rampă și ne face cu ochiul: adică nu-i chiar așa, boieri dumneavoastră. Nu l-am văzut, în schimb, nici o dată pe fostul ștab al județului, azi interminabilă vlădică republicană, să ne facă cu ochiul în timp ce-și joacă, în hidoase sedii și în somptuoase saloane, rolul de fante de Ferentari picat temporar în provincia Chiriței. Zîmbetul Divertis și mersul de cadînă costumată continuă să ne fascineze și
Rezervația pedanților by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13349_a_14674]
-
omușorul (...) Cuviincios cu buna rânduială. Pentru cei mari, fie munteni sau turci. Avea mai mari și osebite furci. Ca treapta lor să nu dea la-ndoială Vedeai vizirii la-nălțimea lor, înfipți în vârfuri sprintene de plopi, Iar pentru sfinți, vlădici și episcňpi Avea lemn sfânt și bun mirositor. Și iată sfatul țării adunat Să mulțumească domnului de Pace. Vlad șade-n jilț. E liniște. Și tace Cu sufletul în platoșă-mpăcat. Și pe când prieteni și curteni în zale Ciocnesc în juru-i
Speranța by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12210_a_13535]
-
am decât unul deodată.) Ce detest cel mai mult: Ipocrizia, agresivitatea, vorbitul tare în locuri publice, plescăitul celor care "sorb supa", prostul gust. (Proust: Ceea ce e rău în mine.) Personajele istorice pe care le detest cel mai mult: Voievozii și vlădicii din manualele de școală. (Proust: Nu sunt suficient de instruit ca să răspund.) Fapta militară pe care-o admir cel mai mult: Urăsc armata în toate formele sale, inclusiv cele eroice. (Proust: Voluntariatul meu.) Darul natural pe care-aș vrea să
Ați completat vreodată chestionarul lui Proust? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7170_a_8495]
-
inițierea unui sistem parohial și a unuia arhidiaconal și canonic. Acesta din urmă a fost introdus în Ungaria mult mai târziu, spune istoricul Radu Constantinescu. Tot lui Gerard i se datorează asimilarea misionarismului de tip bizantin, al unor ieromonahi și vlădici itineranți, precum și a celui specific italian, de conversiune periodică obligatorie, rămas apoi specific Banatului, fenomen cu adânci implicații sociale. Gerard a avut însă o serie de modele printre mănăstirile reformatoare ale vremii sale: Cluny, Vallombrosa, Fruttuaria, Nonantola și altele. Martirul
Agenda2005-37-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284188_a_285517]
-
și primejdioasă pentru viitorul școlii românești. Normalienii nu sînt profesori ca oricare alții. Ei sînt talpa școlii, ca să adaptez formula despre țăran a unui mare scriitor. De pregătirea lor atîrnă pregătirea tuturor celor care trec prin școală, de la opincă la vlădică. în fine, acest joc de-a uite-o-nu-e cu școala normală are și o latură materială. Oare ce vocație de dascăl trebuie să aibă un copil de 14 ani care alege liceul pedagogic, știind el că va face cu un an
Școala în tranziție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16076_a_17401]
-
îmbunătățirea calității fumative a țigărilor, prin gust, aromă și... acțiunea lor narcotică („de drog“), capabilă să întrețină dorința fumătorului... de a fuma, ca pe o plăcere ce i se cuvine. Astfel, „iarba dracului“ se insinuează abil în rândul maselor, de la vlădică, până la opincă. Vă aduceți, desigur, aminte de Coana Chirița, eroina piesei lui V. Alecsandri (Iași, 1852), care trebuie să se deprindă cu țigările, pentru că: „Toată lumea azi fumează, / Scoate fum pe nas, pe gât, / Unii moda imitează, / Alți fumează de urât
Agenda2004-34-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282779_a_284108]
-
fost construită între anii 1691-1692. Episcopul Varlaam este creditat drept ctitor al bisericii în mai multe documente vechi. În Hotărârea Sinodului Mitropoliei Moldovei din 2 noiembrie 1712, prin care schitul devine metoh al Episcopiei Hușilor, se arată ca și ctitor Vlădica Varlaam . Într-o carte domnească din 1761, domnitorul Ion Theodor Callimachi scrie că "" Ne-au spus cinstit părintele și rugătorul nostru Sfinția Sa Kir Inochentie, episcopul Hușilor, cum că are sfințita Episcopie un metoc, anume Brădiceștii, în Ținutul Fălciului, făcut de
Mănăstirea Brădicești () [Corola-website/Science/312337_a_313666]
-
fiica inginerului care a conceput proiectul tehnic al Coloanei, Sorana Georgescu-Gorjan, episcopul Gorie Strehăianu de la Mitropolia Olteniei și, firește, autoritățile județene și municipale, de la prefect, primar și viceprimar la actualii și viitorii parlamentari. Deci o sumă de fețe reprezentative, de la vlădică în orice caz, chiar dacă nu pînă la opincă (era așteptat cu înfrigurare și primul-ministru, dl. Adrian Năstase, dar d-sa nu și-a mai făcut apariția). Dînd la o parte cu discreție cortina bogat ornată a festivității, să vedem cum
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
mai ales la cele care-ți fac rău, Cioran o exclude. Rămâne revolta, definind, într-un fel foarte original, un proiect de țară. Care ne îndepărtează de culturile mari, admirabile, aș spune, tocmai prin consecvență. Și prin sentimentul, împărtășit de la vlădică pân’ la opincă, al rostului găsit. Altfel zis, convingerea că fiecare stă bine la locul lui. Nu cred că mai trebuie să dovedesc că ne lipsește această gospodărire, de la cum nu ne perpetuăm casele, la cum nu ne lăsăm moștenire
Vast program... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5652_a_6977]