360 matches
-
personajele către moarte. Spectacolul de teatru nu se poate dispensa de muzică, „dintre toate artele, muzica îi stă artei teatrului cel mai aproape”, având o funcție valorizantă (Tairov). Ea poate fi atribuită actorului însăși, care trebuie să aibă și calități vocalice, sau se poate constitui într-un element de fundal, sub forma diverselor efecte acustice produse în afara scenei, în culise, fiind, însă, într-un raport direct cu situația teatrală. în Macbeth, de exemplu, vin dinspre culise zgomote ce umplu noaptea agitată
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
identificabile, alcătuiește propoziții formate din 2-3 cuvinte clar identificabile. Dificultățile în pronunție s-au redus considerabil, există încă probleme în pronunția lui ț, che, chi, ghe, ghi; iar r este emis ușor uvular. Uneori substituie pe G cu D, coarticularea vocalică este corectă, coarticularea consonantică se realizează cu dificultate încă. Evaluarea relizată cu bateria EARS (fig. 4) relevă diminuarea greșelilor de identificare a cuvintelor, precum și dezvoltarea capacității de identificare a cuvintelor familiare coarticulate în cadrul structurilor simple. Are capacitatea de înțelegere întrebărilor
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
Anschaungsuebungen, ) înainte de a pune abecedarul și pana în mâna copilului. 2). Cunoștințele se dau pe cale intuitivă, încît copilul ajunge prin judecata sa proprie la ele, iar învățătoriul îl conduce numai. 3). Cartea urmează metoda sonetară. Consoanele se dizbracă de elemente vocalice și se dau curate. Între metoda sonetară și silabism este deosebire mai atât de mare câtă este între silabismul vechi și nou. După silabismul vechi, de ex. rîță-az-mislete se citeau ram. Tot atât de greoi e silabismul nou alături cu insonarea. Afară
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
o unitate - diftongul. Împreunarea aceasta se-ntîmplă prin aspirațiune, ce le ține la un loc, care (ridică) anulează pauza dintre amândouă vocalele și produce unitatea pentru auz. Diftongul prezintă așadar o unitate într-adevăr vie, născută din diferința a duor elemente vocalice. Contopirea va fi naturalminte cu-atît mai complectă cu cât vocalele vor fi mai omogene, și ea e cu-atît mai necomplectă cu cât sânt mai eterogene elementele vocale ce sânt a [sta-] mpreună. Între diftongi vor apar ținea toate acele sunete
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
complectă cu cât vocalele vor fi mai omogene, și ea e cu-atît mai necomplectă cu cât sânt mai eterogene elementele vocale ce sânt a [sta-] mpreună. Între diftongi vor apar ținea toate acele sunete care se formează prin polii scalei vocalice, cari formează apoi și trecerea cea mai aproape la consonante. În pronunțarea diftongelor fiecare din amândouă elementele trebuie să vină la dreptul său. Greșelele-n pronunție se prezintă aicea într-un mod îndoit și opus în sine. Sau vorbitorul slăbește diftongul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cea mai aproape la consonante. În pronunțarea diftongelor fiecare din amândouă elementele trebuie să vină la dreptul său. Greșelele-n pronunție se prezintă aicea într-un mod îndoit și opus în sine. Sau vorbitorul slăbește diftongul până la puterea a unui sunet vocalic, și asta se-ntîmplă făcând să se audă numai vocala a doua, cea mai slabă. Astfel vezi că se contrag diftongii a, o, u, pe cari pentru compozițiunea trebuie sa-i considerăm de diftongi în e și i, sau diftongii se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
organ, după pronunțarea lor nu sânt în stare de-a se susținea în același sunet și se revarsă în aerul ce răsună după ele. Prin asta se arată esențialminte cumcă sânt sunete nestătătoare de sine și care trec în aspirațiunea vocalică. De-aceea le și-nseamnă limba de consonante mute. Așa se nasc (se provoacă) din cerul gurei, cu aspirațiune premergătoare, sunetul r, din organul limbei l, parte prin aerul ce efluă prin nas n, din organul buzelor m. Acestora corespund
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Ea se-ntemeiază așadar pe facultatea de-a putea nevoi organele {EminescuOpXIV 302} vorbirei ușor și liber la producerea sunetelor proprie lor. Volubilitatea se arată așadar în deplina stăpânire asupra sunetelor consonantice formate, tot așa cum portamentul e dominarea asupra sunetelor vocalice. Prin domnia liberă asupra întrebuințărei aparatelor vorbirei vocea devine pusă în stare de-a lasă să-și urmeze sunetele liber și repede unul după altul, fără ca ele să se șteargă reciproc și fără ca să se stingă pauza trebuincioasă dintre diferitele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe cruce, pe cînd limba Barbarei mele nu linge la hotel Crillon decît testiculele pe care bietul de mine le duce! Va fi tata sensibil la această trudă asupra asonanțelor și aliterațiilor? Va aprecia el cum se cuvine variațiile mele vocalice subliniate printr-un paralelism consonantic? Va Înțelege el oare că eu mențineam tradiția acelor poeți de curte numiți les Grands Rhétoriqueurs de la sfîrșitul secolului al XV-lea? Nu eram nemulțumit de antiteza ventricule/testicule. Iar dacă Îi venea cumva fantezia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
metodele generale și specifice de tip ortofonic. În sprijinul celor afirmate mai sus, voi prezenta câteva dintre aceste metode, adaptate și folosite de mine, în activitatea desfășurată în cabinetul de terapie specifică de compensare . Astfel, pentru consolidarea/automatizarea pronunției fonemelor vocalice și consonantice am utilizat cu succes metoda „Caligramei” și metoda „Ciorchinelui”, iar pentru stimularea comunicării verbale am accesat metode precum „Explozia stelară”, „Metoda Cubului”, „Știu/Vreau să știu/Am învățat”, „Ciorchinele”, „Diagrama Venn”. Exemplificând, pentru consolidarea pronunției grupurilor de foneme
Integrarea metodelor activ-participative ?n activitatea de educare a limbajului a elevilor deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84354_a_85679]
-
ca o sete neistovită de cele două necuprinsuri. În Melancolie perspectivele se adâncesc în trepte, în cercuri de rezonanță succesive. De la perspectiva selenară inițială, se trece la priveliștea clar obscură tulburătoare în care "biserica-n ruină" este ecoul spiritual și vocalic al vaierului, al aiuritului de jale (de aceea s-a utilizat un hemistih), se continuă apoi pe dimensiunea timpului prin mișcarea monotonă neîntreruptă pe care o fac greierul și cariul, pentru a se pierde într-un indefinit foarte îndepărtat, acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de ascunziș. Da. Fără pic de ascunziș, cum auziți. Ultimul cocoș Momentele cele mai fastuoase, ale localității Scobinți, erau două: unul la miezul nopții, și altul, în zori. Atunci, sumedenie de cocoși, cu mulțime de cucurigări pe tonuri și nuanțe vocalice multiple, încingeau localitatea într-o minunată cergă, făcând-o și mai frumoasă, și mai dragă, localnicilor, decât cum era, și li se arăta, în restul timpului. Un concert măiestru, nemaiîntâlnit, parcă nicăieri altundeva, cuprindea așezarea, văzduhul săltând într-un fel
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
preumane, care-l exasperară și-l umiliră totodată; i se părea că o asemenea regresiune în animalitate nu ar fi trebuit încercată decât cu voluntari, nu cu un subiect inconștient. Dar, după câteva clipe, au urmat grupuri de foneme clare, vocalice, de o infinită varietate, întrerupte la răstimpuri de scurte explozii labiale, așa cum nu-și închipuise că mai pot fi reproduse de un european. După o jumătate de ceas, Veronica adormi, suspinând. "Mai departe nu cred că au să meargă", își
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
funcțională (invitația, felicitarea, *cartea poștală). ● Scrierea după imaginație. Redactarea unor scurte texte pe teme familiare (după plan de idei, ilustrații sau întrebări). Ortografie Scrierea cuvintelor care conțin î și â; scrierea cu î în interiorul cuvintelor. ● Scrierea cuvintelor ce conțin grupuri vocalice (fără terminologie). ● Scrierea cuvintelor: într-o, într-un, dintr-o, dintr-un, printr-o, printr-un. Punctuație ● Semne de punctuație: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog, două puncte înaintea dialogului (*două puncte înaintea unei enumerări). 3. Elemente de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
Asumându-și rolul celui ce re-creează, din aluziile sonore ale dimensiunii onomastice două personaje schematice, prezente mai mult ca vibrație și rezonanță decât ca parte pozitivă, limitată material, Urmuz realizează un exercițiu dinamic de compoziție poetică, exploatând culori și nuanțe vocalice, fiecare sunet amintind de o deformare fizică sau morală. Grummer are o prezență mai puțin elaborată, el definindu-se mai degrabă prin gesturi și atitudine decât prin conturul fizic: Fire închisă și temperament bilios, stă toată ziua lungit sub tejghea
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
constă în selectarea cuvintelor în care se repetă o con soană sau grupuri consonantice, având un efect eufonic, onomatopeic sau simbolic: Prin vulturi vântul viu vuia ( G. Coșbuc). Asonanța se realizează prin repetarea unei vocale accentuate sau a unui grup vocalic, în scopuri expresive: Când torsul saude lal vrăjilor caier/Argint e pe ape și aur în aer (M. Eminescu). Onomatopeea - figură de stil de nivel fonetic constând în utilizarea cuvintelor care sugerează sunete, zgomote din natură prin chiar corpul lor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
contrapondere). Schimbarea timbrului vocii Locutorul dorește să redea replica unei alte persoane pe care o actualizează astfel, in absentia, în situația de comunicare respectivă. Intonație ascendentă Locutorul îl invită pe interlocutor să intervină/să facă o serie de completări. Pauze "vocalice" (ăăă, îîî, mmm) Locutorul își dorește ca interlocutorul să intervină. Intonație descendentă Locutorul dorește/este dispus să cedeze cuvântul/să se retragă din situația de comunicare respectivă. etc. * * * Pe aceeași linie a optimizării relaționării și comunicării locutorului cu interlocutorul, se
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
vas vag val van /jad /țap /pas pat pal pac paf pag pap /zac zaț /rac rad rag ram ras /dac dat /bac bag bal ban bas bat /fac fag fad fan /hac hat haz hal ham han etc.; * jocuri vocalice/consonantice: ba be bi bo bu bă bî (vocale); pa ba ca ga sa za șa ja ta da fa va (consoane surde/consoane sonore) etc.; * onomatopee: sunetele produse de anumite viețuitoare, zgomote din natură etc.; * exerciții pentru zona maxilarului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
etc. Tabelul nr. 13. Manifestări paraverbale 69 ale comportamentului interlocutorului și "traducerea" acestora Unități/combinații paraverbale "Traducere" pronunțare descendentă, cu lungirea vocalei finale a unor cuvinte de tipul da, așa Interlocutorul dorește ca locutorul să-și completeze/nuanțeze mesajul. pauze vocalice: îhm, mhm, mmm, ăăă cu intonații variabile Interlocutorul dă feedback locutorului: surpriză, nemulțumire, neîncredere etc. tuse voluntară Interlocutorul îl atenționează pe locutor în privința unei erori în formularea mesajului sau în privința depășirii timpului alocat. sunet prelung de tipul mmm Interlocutorul dorește
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
vorbirii, care se manifestă în direcțiile principale de modificare a sunetelor, mai ales în transformările pe care le suferă o limbă cînd este adoptată de un popor (cum este cazul adoptării latinei de către populațiile cucerite de romani), și în timbrul vocalic care însoțește în mod necesar rostirea consoanelor (timbrul vocalic implicit, cum a fost denumit de G. Ivănescu). Philippide admite opinia lui Saussure, potrivit căreia nu există un raport necesar între comunitatea de rasă și comunitatea de limbă, dar susține că
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a sunetelor, mai ales în transformările pe care le suferă o limbă cînd este adoptată de un popor (cum este cazul adoptării latinei de către populațiile cucerite de romani), și în timbrul vocalic care însoțește în mod necesar rostirea consoanelor (timbrul vocalic implicit, cum a fost denumit de G. Ivănescu). Philippide admite opinia lui Saussure, potrivit căreia nu există un raport necesar între comunitatea de rasă și comunitatea de limbă, dar susține că aceasta nu exclude posibilitatea ca trăsăturile specifice ale unui
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
enunțată, ceea ce duce la o prozodie monotonă. Aspectul de bradilalie se datorește fie alungirii fonemelor, fie repetărilor de foneme și silabe cât și pauzelor impostate anarhic în sintaxa fraze. Alteori apare un caracter exploziv al vorbirii, cu grupuri consonantice sau vocalice bruscate, în rafale, timp în care își pierde controlul respirației cât și poziția limbii și buzelor în timpul articulării. Tipic dizartricului pseudobulbar este omogenitatea, stabilitatea și invariabilitatea alterărilor fono articulatorii. La copilul S.D.A. apar și elemente din seria afazie anartrie-apraxie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
De asemenea la ei apar mai frecvente aglutinări (contopiri) de cuvinte, înlocuiri de cuvinte sau omisiuni în interiorul lor. Se creează mari aspecte de agramatisme, greșeli de tip gramatical, care se mențin ca fenomene tipice. La debilii mintali sunt specifice omisiunile vocalice: a, e, i, o , u iar dintre consoane, se produc omisiuni sau înlocuiri ale grafemului: n, l, r, t, b-p, f-v, c-g, d-t, s-ș, z-j. Fenomen masiv este și omiterea de silabe și cuvinte, atât în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
9 I. NIVELUL FONETIC/ FONOLOGIC AL LIMBII ROMÂNE / 11 Repere teoretice / 11 I.1. Unități fonetice/ fonologice / 11 I.2. Sunetele limbii române / 14 I.3. Corespondența sunet/ sunete literă/ grup de litere / 17 I.4. Grupurile de sunete/ grupurile vocalice / 18 I.5. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe / 19 I.6. Semnele de ortografie și de punctuație / 20 I.7. Principiile ortografice ale limbii române actuale / 26 I.7.1. Principiul fonetic/ fonologic / 26 I.7.2. Principiul etimologic/ tradițional-istoric
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
forma singure silabe). Vocalele sunt singurele sunete produse de laringe și modificate în rezonatorul cavității bucale 15. Vocalele limbii române sunt: a, e, i, o, u, ă, î/ â. Dintre acestea, doar trei (a, ă, î/ â) au întotdeauna valoare vocalică, celelalte putând avea fie valoare de vocală, fie valoare de semivocală: fe-e-ri-e (e, i = vocale), seară (e = semivocală), vrei (i = semivocală), no-u-ta-te (o, u = vocale, alături de a, e, din ultimele silabe), floare (o = semivocală), e-cou (u = semivocală). "Citind" pe orizontală
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]