382 matches
-
și Jupân Dumitrache, își teme nevasta de „papugii”, dar e tradat chiar cu o calfă de spițer. Reacționează ca și jupând Dumitrache când descoperă în patul conjugal cravata lui Chiriac. Așa cum observă Lovinescu, Alecsandri e „mai ușor, mai întors spre vodevil, dar mai felurit și mai bogat; Caragiale mult mai adânc și mai tăios, deși limitat la un număr restrâns de deformări sufletești”.<footnote Lovinescu, Eugen, Caragiale. Comediile sale, în I. L. Caragiale interpretat de..., București, Editura Minerva, 1972, p. 85. footnote
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
putință - reunind nobilul cu grotescul și frumosul cu urâtul” (Barocul sau descoperirea dramei). Repertoriul burlesc - gesturi indescriptibile, înclinări, salturi, grimase și farse - prezintă interes atâta timp cât aceste elemente specifice pantomimei sunt în mișcare și în contrast cu ambianța lor. Pantomima, caricatura veselă sau vodevilul comic sunt îndrăgite mai ales din cauza aspectului lor parodic. Spre a exemplifica, amintim natura comediei dell’arte ce nu poate fi evidențiată de limbaj, ci mai degrabă de jocul actorilor, de fapt de mișcările extraordinare ale acestora. Cel mai talentat
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
apoi s-a chinuit să-și pună peruca. S-a întors spre mine și m-a întrebat: — Asta-i ideea ta de senzații tari? Peruca îi stătea strâmb. Ziceai că-i o meșă pusă aiurea pe capul unui comic de vodevil. Doar sânii se potriveau cât de cât cu ce-mi doream. Mi-am scos sacoul și am vrut să-mi desfac cureaua, dar ceva în ochii lui Lorraine m-a oprit. Mi-am închipuit că-i e frică de revolverul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
din conducte. Pompierii erau gata de acțiune, cu furtunurile îndreptate spre mormanele imense de moloz. Pe trotuare erau aliniate buldozere și escavatoare, iar gardienii îi țineau pe localnici la distanță de un eventual pericol. Iar mai sus, deasupra capetelor noastre, vodevilul era la el acasă. Un sistem de scripeți era fixat pe coasta muntelui Lee, susținut de schelării înalte, înfipte în pământul de la poale. „A“-ul din „Hollywoodland“, înalt de cincisprezece metri, aluneca în jos pe un cablu de sârmă groasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
high life, de la ducele de Bisaccia la Guy de la Tour du Pin, Îi făceau să viseze pe tinerii modești care Își cheltuiau bieții bani pe furiș, să nu știe tata, notar de provincie, unde se duc: la Maison-Dorée, la varieteuri, vodeviluri sau la Palais-Royal.” 1 Un exemplu cât se poate de prost pentru aspiranții la o ascensiune tipic burgheză. Viitorul Franței e În pericol, nu Încetează să se lamenteze dezolat Edmond de Goncourt, care Îi vede ca pe niște „parizieni ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
fi luați drept cifre, atunci este vorba despre unități. Pentru parveniții acestei clase, viața se reduce la titlul de baron, iar eleganța, la un lacheu În livrea și pălărie cu pene, cocoțat În spatele trăsurii sale, ori la o lojă la vodevilurile lui Feydeau. În acest punct, viața ocupată ia sfârșit. Înaltul funcționar, prelatul, generalul, marele proprietar, ministrul, valetul 1 și prinții intră În categoria celor care trândăvesc și aparțin vieții elegante. După ce a dus la bun sfârșit această tristă autopsie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
lumii devin un soi de maioneză tăiată. Stalin și Hitler au fost nebuni. Dar cei din jurul lor? După revoluții acționează legea pendulului. Adică ce a fost bun e rău și invers. Istoria se repetă mai întâi ca dramă, apoi ca vodevil. Amnezia tuturor locuitorilor poate contribui la formarea unei națiuni. Dictatorii adună în ei întreaga imbecilitate a colaboratorilor apropiați. Valorile sunt stâlpii de rezistență ai națiunii. Istoria este ticsită de idealuri avortate. Mișcăm lumea cu eroisme și egoisme. O țară în
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
dacă nu ai baston, te ții de trabuc. Viața este subordonată temporalului. Speranța pentru durată ne așteaptă Dincolo. Prezentul este maculatorul viitorului. Sirenele mă tulbură și acum. Deși vârsta m-a cam legat de catarg. Retroactiv, orice tragedie amoroasă devine vodevil. La senectute, unele visuri capătă irizări rupestre. Fiecare oră e cu nitroglicerina ei. Cândva, pe înțelegerea dintre oameni se puteau ridica biserici. În zorii vieții, mă împiedecam de plug, de seceră și de sapă. Acum, copiii mei se lovesc de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
apăsat, această exagerată afișare austeră venea dintr-o cât de falsă și cât de artificială nevoie de afirmare a fidelității față de abstracta, tiranica Mare Cauză a tuturor și a nimănui ? ... În noaptea umedă și otrăvită, după trista premieră a burlescului vodevil al mahalalei, când peste orașul pâclos de provincie se rostogolea o altă dimineață greoaie și vânătă, firava studentă rupsese tenebroasa tăcere. De parcă ar fi vrut nu doar să trezească rănile însinguratului partener, ci să izbească, în vreun fel, și în
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
stabilește că un bărbat însurat și chiar o femeie măritată pot avea aventuri, cu condiția să rămână discreți. Relațiile adultere, chiar dacă sunt condamnate și provoacă uneori drame, sunt banalizate. Ele reprezintă o sursă esențială de inspirație pentru roman, dramaturgie sau vodevil, în care sunt un subiect favorit și recurent. Persoanele căsătorite, bărbați și femei, pot să jongleze cu această linie îngustă, cu această graniță vagă care separă flirtul de adulter. Pot instrumentaliza această joacă amoroasă. De pildă, se pot folosi de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
el să alunge toate bănuielile care planau asupra lui. Revanșa plănuită de Suzanne cade. Horace, gata-gata să explodeze și ajuns în culmea ridicolului, este expediat definitiv, fără să primească o consolare cât de mică! După cum putem constata, piesa aparține genului vodevilului. Totul este luat în derâdere. Abordat într-o manieră atât de detașată, flirtul însuși devine comic. Vertijul ispitei Și totuși, acest joc amoros poate fi de asemenea, dacă nu dramatic, cel puțin zbuciumat, atunci când distanța dintre protagoniștii flirtului dispare. Atunci când
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
din primele luni ale războiului păliseră considerabil. Începând din 1916, viața de plăceri își reia cursul la Paris. Sălile de cinema sunt redeschise. În toiul bătăliei de la Verdun, la Théâtre de la Renaissance se joacă spectacolul Trei ceasuri de râs nebun...Vodevilurile și spectacolele de music-hall înregistrează un succes imens. În 1917, americanii, care vin să lupte de partea Triplei Antante, își aduc și ei propriile stiluri de dans și muzică la modă: ragtime, blues, one-step, foxtrot. Se deschid primele săli de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Petrino, V. Mitrofanoviță, V. Burlă, P. Paicu ș. a. Cel mai larg spațiu însă era destinat problemelor de literatură și folclor. În coloanele acestei reviste V. Alecsandri e prezent cu mai multe poezii, un fragment din jurnalul de călătorie în Africa, vodeviluri, „cânticele comice” ș.a. Lui V. Alecsandri îi revine meritul de a fi tipărit, în aceeași revistă, manuscrise rămase de la prietenii săi dispăruți: Al. Russo, C. Negruzzi și C. Negri. Lucrările lui Al. Russo și C. Negruzzi sunt însoțite de prețioase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287051_a_288380]
-
Național din capitală de Ion Șahighian, reprezentată la Cluj, Iași și Timișoara, dar și în Germania. Folosind pigmentul de autenticitate al unui fapt divers, autorul combină elemente ale comediei de situație și de moravuri cu cele de farsă bufă și vodevil pentru a satiriza pe cei ce vor să provoace destinul în mod artificial. Fără semnificație dramatică deosebită, cele patru „tablouri” impun o tipologie de pitoresc provincial, într-o desfășurare scenică alertă. Calități de comediograf vădesc și revistele lui A.: Țara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285467_a_286796]
-
original, A. înțelege să-și pună teoria în practică. Astfel, transpune în românește piese de Victor Hugo, A. D’Ennery, Victorien Sardou, Henri Monnier, Edouard Pailleron, Philippe Dumanoir, Eugène Scribe și Mélesville, Théodor Barrière și Léon Beauvallet, dar în special vodeviluri de Eugène Labiche, Delacour, François-Antoine Jolly, Paul-Bernard Rosier, Paul Siraudin, Gustave Vaez, Varin ș.a. A mai transpus libretele unor opere și operete. Traduceri: [Autor neidentificat], Coaliția, Iași, 1860; A. Ghislanzoni, Celesta, București, 1891. Repere bibliografice: Massoff, Teatr. rom., II, 352-358
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285468_a_286797]
-
și cronică teatrală, s-a făcut cunoscut și prin transpunerea în românește a libretelor unor opere și operete (Carmen de Georges Bizet, Gioconda de Amilcare Ponchielli, Andrea Chenier de Umberto Giordano, Clopotele din Corneville de R. Planquette) și a unor vodeviluri. În poezie, a tălmăcit din Berta Galeron de Calonne, Béranger, Schiller ș.a. Tălmăcirile sale sunt din franceză și italiană, germană și engleză, ceea ce denotă cultură. SCRIERI: Singurătate, Craiova, 1892; Din vravuri, București, 1894; Doine oltenești, Craiova, 1896; Lew, Craiova, 1899
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285960_a_287289]
-
C, Ed. Univers Enciclopedic, 2000, p. 665. 6. Vezi: „Sfîrșit de toamnă”, „Viscolul”, „Bradul”, în Poezii, Antologie de Cornel Regman, Ediția a II-a, Ed. Minerva, 1976, p. 104, 107, 114. în treacăt fie spus, Alecsandri e și autorul unui „vodevil național” intitulat „Corbul romîn”. 7. „Fata-n grădina de aur”, în Constelația Luceafărului. Sonetele. Scrisorile, Editate și comentate de Petru Creția, Ed. Humanitas, 1994, p. 21. 8. „Despărțire”, în Poezii, ediția cit., p. 83. 9. Aron Cotruș, „Tristia, II”, în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de asemenea embleme ale discursului dramatic modern. - Tipurile de comic care conferă specificul comediei sunt: comicul de moravuri (imoralitatea, corupția etc.), de situație, de intrigă (situația intrigă este hilară), de caracter, de limbaj, comicul numelor proprii. Variante ale comediei sunt: vodevilul, feeria, farsa, comedia absurdă, farsa tragică etc. Forme asociate comicului sunt umorul și satira (în vodevil sau farsă, de exemplu), ironia, sarcasmul, grotescul (mai ales în teatrul absurdului): „frecvent, comedia apare învestită cu atributele satirei și ale criticii morale, sistematizate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de moravuri (imoralitatea, corupția etc.), de situație, de intrigă (situația intrigă este hilară), de caracter, de limbaj, comicul numelor proprii. Variante ale comediei sunt: vodevilul, feeria, farsa, comedia absurdă, farsa tragică etc. Forme asociate comicului sunt umorul și satira (în vodevil sau farsă, de exemplu), ironia, sarcasmul, grotescul (mai ales în teatrul absurdului): „frecvent, comedia apare învestită cu atributele satirei și ale criticii morale, sistematizate întrun adevărat topos estetic“ (Adrian Marino). - În literatura română, comedia sa afirmat în epoca pașoptistă, prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ales în teatrul absurdului): „frecvent, comedia apare învestită cu atributele satirei și ale criticii morale, sistematizate întrun adevărat topos estetic“ (Adrian Marino). - În literatura română, comedia sa afirmat în epoca pașoptistă, prin creațiile lui Vasile Alecsandri, care a scris farse, vodeviluri, comedii de caractere și de moravuri (Chirița în Iași, Chirița în provincie etc.). În epoca marilor clasici, I.L. Caragiale instituie prin comediile sale un stil dramatic ce prefigurează cu strălucire teatrul modern al absurdului. În literatura veacului XX, comedia a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lui Moșu Toma sau Viața negrilor din sudul Statelor Unite din America (I-II), de Harriet Beecher Stowe, sprijinind astfel mișcarea de emancipare socială din Principate. Pentru Teatrul Național din Iași, C. a tălmăcit un mare număr de piese, cu deosebire vodeviluri, care au fost jucate mai bine de un deceniu. Ca scriitor, C. a început cu prelucrări și a continuat, în linia „Daciei literare”, cu destul de izbutite povestiri despre Pepelea - snoave extrase din folclor. În 1844, îi apare volumul O călătorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
Ca scriitor, C. a început cu prelucrări și a continuat, în linia „Daciei literare”, cu destul de izbutite povestiri despre Pepelea - snoave extrase din folclor. În 1844, îi apare volumul O călătorie la Constantinopoli. În 1846 oferă Teatrului Național din Iași vodevilul propriu Soldatul prujitor. Bazată pe quiproquo, intriga este derulată cu îndemânare, fără însă a fi susținută și de un limbaj nimerit. Plăieșul logofăt mare (1876) este o dramă istorică. Păstrându-se în tiparele romantice, piesa are în centru înfruntarea dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
n-a fost primită cu mai mare indignare [...] a căzut într-un chip zdrobitor [...] scenele cele mai destrăbălate ale femeilor de mahala [...]. Ne mirăm cum a putut comitetul Teatrului să premieze o asemenea piesă [...] cuiburi de infecțiune fizică și morală [...] vodevil francez localizat [...] concesii făcute publicului ignorant." În acest context, chiar intervenția lui Maiorescu (Comediile d-lui Caragiale 1885) pare indecisă și demonstrația nu este dusă pînă la capăt, căci concluzia rămîne neargumentată: "Comediile d-lui Caragiale, se zice, sunt triviale
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în două perioade, cea a teatrului din timpul Imperiului al Doilea și teatrul de la începutul Republicii a Treia. Teatrul Imperiului al Doilea este cel al dominării scenei de genurile noi sau renovate, corespunzând funcției de divertisment social (comedia de moravuri, vodevilul și opereta). Marea rivala a tragediei clasice și a dramei romantice este acum comedia, care se impune cu tot fastul reprezentării teatralizate. Fără un teoretician veritabil cu exceptia romanticilor, care, în numele apropierii genurilor, includ comedia în dramă, si mai ales a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
structura tragică nu mai corespunde publicului burghez, care cere un spectacol reușit și amuzant al propriei condiții. Pe masura trecerii timpului, comedia de moravuri cedează locul comediilor vesele, publicul vrea să râdă fără a reflecta prea mult (de aici proliferarea vodevilului, operetei, bufonadei ș.a.)173. Critică actuala îi reproșează teatrului acestui timp varietatea mică a subiectelor, lipsa de nuanțe și demonstrația moralizanta, dar apreciază că temele gravitează în jurul problemelor de actualitate 174. Sursă unei noi teatralități este în mare parte căutată
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]