1,096 matches
-
un petec de nisip, singurul de altfel din întreaga zonă; în rest, malul și fundul Mării sunt predominant pietroase, fapt reliefat de toate hărțile de navigație. Primul la fața locului a ajuns nava salvator Albatros, urmat la câteva ore de Voinicul. Observând că vaporul nu prezintă probleme de vitalitate șeful grupului de salvare a decis pe loc demararea operațiunilor de dezeșuare. La nava Evanghelia au fost coborâte la apă ancorele și lanțurile din dotare. Nava a fost debalastată și totodată a
Evangelia (navă) () [Corola-website/Science/324219_a_325548]
-
lanțurile din dotare. Nava a fost debalastată și totodată a fost deversată întreaga cantitate de apă tehnică și apă potabilă din tancuri. S-a constatat ca Evanghelia se ușurase considerabil în urma acestor operațiuni. Calculându-și punctul cu precizie, nava salvator Voinicul s-a ancorat în larg și a dat parâmă de remorcă navei Evanghelia. După numai câteva ore de tras, Evanghelia plutea din nou, fiind practic salvată. În zorii zilei următoare, nava de salvare Voinicul revine la locul eșuării, respectiv 16
Evangelia (navă) () [Corola-website/Science/324219_a_325548]
-
-și punctul cu precizie, nava salvator Voinicul s-a ancorat în larg și a dat parâmă de remorcă navei Evanghelia. După numai câteva ore de tras, Evanghelia plutea din nou, fiind practic salvată. În zorii zilei următoare, nava de salvare Voinicul revine la locul eșuării, respectiv 16 Octombrie 1968, iar la momentul întinderii parâmei de remorcă s-a constatat că Evangelia era din nou pusă pe uscat (eșuată) iar de data aceasta mult mai adânc. Comandantul Mircea Ionsecu a devenit suspicios
Evangelia (navă) () [Corola-website/Science/324219_a_325548]
-
fost pus pe "toată viteza înainte", elicea fiind astfel distrusă de fundul apei. În acel moment salvarea a fost stopată deoarece existau indicii că, pe timpul nopții, nava fusese eșuată în mod intenționat. Conform declarațiilor date de echipajele navelor de salvare Voinicul și Albatros, nava Evangelia a fost eșuată de echipaj pentru a primi prima de asigurare, dar, consultându-se cu salvatorii români, asiguratorul a refuzat plata asigurării, acest gen de eșuări fiind o practică curentă a armatorilor greci. Întrucât echipajul a
Evangelia (navă) () [Corola-website/Science/324219_a_325548]
-
Robus idaeus") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii floristice, printre care: clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), darie ("Pedicularis comosa"), albăstriță ("Centaurea kotschyana"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), poroinic ("Orchis militaris"), angelică ("Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rușuliță ("Hieradum aurantiacum"), fierea pământului ("Marchantia polymorpha"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), măzăriche ("Anthyllis montana"), păștiță ("Anemone nemorosa"), oiță ("Anemone narcissiflora"), săbiuță ("Gladiolus
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
1820. Totusi, se pare că în timpul domniei fanariote au apărut detașamentele de arnauți, alcătuite din mercenari de origine sârbă, greacă sau albaneză. Acești mercenari arnauți din alaiul domnesc aveau un comandat numit în limba turcă ghenci-aga, nume ce însemna șeful voinicilor, și de aici legătura cu numele cartierului aflat în Sud-Vestul Bucureștiului. Construcția blocurilor din zonă a început în anii '50. Fabrica de textile "Tricodava" și cea de plastic "Munplast" au fost construite aici de către regimul comunist. Tricodava a fost demolată
Ghencea () [Corola-website/Science/303440_a_304769]
-
diversă de plante (unele foarte rare și protejate prin lege, altele endemice pentru această zonă) cu specii de: bujor de munte ("Rhododendron kotshyi"), floarea de colț ("Leontopodium alpinum"), angelica ("Angelica archangelica"), narcisă ("Narcissus stellaris"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), ghințură galbenă ("Gentiana lutea"), laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), brioală ("Ligusticum mutellina"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), albăstriță ("Centaurea kotschyana"), arnică ("Arnica montana"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria ssp. fussii"), mirodea ("Hesperis nivea"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), garofiță de munte ("Dianthus
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
populată cu orhidee sălbatice. Botanistul de renume mondial Soo, denumit Pașa al lor, este născut în Odorheiu Secuiesc și sute de cercetători din străinătate fac referire la orhideele pe care le putem găsi în România. Față de acest interes doar Săngele Voinicului ("Nigritella rubra, nigra") și Papucul Doamnei ("Cypripeidum calceolus") sunt protejate prin lege. Protecția lor a fost legiferată în anii 1938 și 1939. Amenințările la adresa orhideelor autohtone sunt: Orhideele, mai ales cele exotice, se bucură de o popularitate imensă în lumea
Orhidee () [Corola-website/Science/300096_a_301425]
-
La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice; printre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), darie ("Pedicularis comosa"), albăstrita ("Centaurea kotschyana"), garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), gențiana ("Gențiana clusii"), poroinic ("Orchis militaris"), angelica ("Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), mlăștinița ("Epipactis palustris"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), lalea de munte ("Fritillaria montană"), talpă ursului ("Heracleum palmatum"), piciorul cocosului ("Ranunculus repens"), măzăriche ("Anthyllis montană"), pâștița ("Anemone nemorosa"), oița ("Anemone narcissiflora"), vinarița ("Asperula odorata"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), limba cerbului
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
care unele foarte rare sau endemice pentru această zonă); cu specii de: gâscariță ("Arabis alpina"), piciorul cocoșului ("Ranunculus oreophilus"), in galben ("Linum flavum"), clopoței ("Campanula rotundifolia"), iarba surzilor ("Saxifraga paniculata"), ochiul boului de munte ("Aster alpinus"), omag ("Aconitum moldavicum"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica") sau "Taraxacum hoppeanum" - o specie carpato-balcanică.
Cheile Geogelului () [Corola-website/Science/325564_a_326893]
-
cu specii de: "Dianthus serotinus" și "Dianthus spiculifolius"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), mlăștiniță (din speciile: "Epipactis atrorubens, Epipactis helleborine, Epipactis palustris"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), ineață ("Linum perenne ssp. extraaxillare"), crin ("Lilium carniolicum ssp. jankae" și "Lilium bulbiferum"), sângele voinicului ("Nigritella nigra" și "Nigritella rubra"), trânji ("Neottia nidus-avis"), untul-vacii ("Orchis morio"), poroinic ("Orchis ustulata" și "Orchis militaris"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), tâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), "Saxifraga cymbalaria" (specie endemică pentru această
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
de sârbă sau de învârtită. La începutul secolului al XX-lea lăutarii din Novaci au cântat melodii ciobănești, dar și numeroase balade. Printre baladele culese sau înregistrate la Novaci, se numără: „Cântecul lui Mirea”, „Țăranul și ciocoiul”, „Cine mi-e voinic lotrean?”, „Ciobanul care și-a pierdut oile”, „Cântecul lui Manole”, „Milea” sau „Ce faci moșule-n grădină?” (culeasă la 25 iulie 1963 de la lăutarul M. Pobirci pe bandă magnetică, cota 2648). La începutul secolului al XX-lea, la Novaci cânta
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă a Carpaților de Curbură. Specii de flori și ierburi: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), omag galben ("Aconitum anthora"), leurdă ("Allium ursinum"), căpșunică ("Cephalanthera rubra"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), orhidee albă ("Dactylorhiza sambucina"), garofiță albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), alior ("Euphorbia amygdaloides"), vinariță ("Galium odoratum"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), orhidee (cu specii de: "Neottia nidus-avis, Dactylorhiza cordigera, Goodyera repens, Coeloglossum viride, Epipogium
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
Orchis laxiflora "), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), frag ("Fragaria vesca"), drobiță ("Genista tinctoria"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), buhai ("Listera ovata"), buhăieș ("Listera cordata"), brei ("Mercurialis perennis"), lăcrimiță ("Maianthemum bifolium"), sângele voinicului ("Nigritella nigra" și "Nigritella rubra"), limba-șarpelui ("Ophioglossum vulgatum"), poroinic ("Orchis ustulata"), untul-vacii ("Orchis morio"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora"), ferigă de câmp ("Pteridium aquilinum"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), gușa-porumbelului ("Silene nutans"), precum și două specie rare de mușchi ("Drepanocladus vernicosus" și "Dicranum viride"). Fauna
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), buhai ("Listera ovata"), buhăieș ("Listera cordata"), bozior ("Dactylorhiza sambucina"), garoafă ("Dianthus collinus ssp. glabriusculus"), mlăștiniță (cu specii de "Epipactis atrorubens" și "Epipactis helleborine"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), ochiul-boului ("Leucanthemum waldsteinii"), cornișor ("Lycopodium annotinum"), pedicuță ("Lycopodium clavatum"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora"), untul vacii ("Orchis morio"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), scara Domnului ("Polemonium caeruleum"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), joldeală ("Serratula wolffii"), oușor ("Streptopus amplexifolius"), brustur-negru
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
rafinăriile estetic-expresioniste motive din doine / balade dacoromânești (1. «Cucuruz cu frunza-n sus», 2. «Pasăre galbenă-n cioc», 3. «Cărăruie, cărăruie...», 4. «Ineluș-învârtecuș», 5. «Frunză, frunză de cucută», 6. «Bate vântul vinerea», 7. «De trei ori potcovii calul», 8. «Doi voinici trec peste Jii», 9. «Codrule», 10. «Sus, pe dealurile Cernii», 11. «Ziurel de ziuă», 12. «La poarta lui Ștefan-Vodă», 13. «Printre cimbru și susai» etc.), purtând receptorul în cele mai ozonate sfere ale "catharsis"-ului: "Ineluș-învârtecuș, / moarte, joc cu lunecuș
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
-nnoptezi ? / Mâinile, de ce le-nchizi / sub un zarzăr cu omizi ?" («4», "ibid.," p. 39); uneori, în reverberări „molcom-thanatic-eroice“, cu Jiul aidoma funebrului vad / râu styxial, dar împlântat prin sacrele-i izvoare în baza Cogaionului: "Jos în vad, la răgălii, / doi voinici trec peste Jii. Unul cântă dor de ducă / pe-un cârlan ca o nălucă, / alb ca viscolele lunii, / alb ca-n Joia Mare prunii... Altul tace - și pe față, / îi stă gândul ca o ceață. / Tace și-n frunzar se
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
nălucă, / alb ca viscolele lunii, / alb ca-n Joia Mare prunii... Altul tace - și pe față, / îi stă gândul ca o ceață. / Tace și-n frunzar se stinge, / pe un murg ca de funinge. // Jos, în vad, la răgălii, / doi voinici trec peste Jii. Cântă unul. Luncă lină, / miruie-mi-l cu sulfină. / Crengile, miresele, / peste doru-i țese-le. / Noaptea cu poenele, / graurii cu penele, / să-i sfințească genele. // Tace altul. Și cum tace, / gem, în calea lui, răstoace. / Unde-i
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
graurii cu penele, / să-i sfințească genele. // Tace altul. Și cum tace, / gem, în calea lui, răstoace. / Unde-i calcă murgul, pune / numai somn și uscăciune. Iarba sfârâie, întoarsă, / frunza stă cu pleoapa arsă. // Jos, în vad, la răgălii, / doi voinici trec peste Jii. Unul cântă... Ce zăpadă / i-nflorește-n trup livadă ? / Care stea în piept îi cântă ? / Ce grădini îl vor la nuntă ? / Care-amieze pădurețe / mi-l așteaptă să-l răsfețe ? / Haiducește,-mpărătește, / viața lui cu cerbi gonește. // Cântă
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă montană de interes geologic, floristic și peisagistic. În teritoriul rezervației vegetează specia rară de plantă de stâncărie cunoscută sub denumirea populară de crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica").
Piatra Boroștenilor () [Corola-website/Science/326970_a_328299]
-
Daphne blagayana"), argințica ("Dryas octopetala"), angelică ("Angelica archangelica"), cosaci ("Astragalus depressus"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), ferigă de piatră ("Cysptopteris alpina"), iederă albă ("Daphne blagayana"), micsandră de munte ("Erysimum officinalis"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), mac galben ("Glaucium flavum"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens L."), ghințură galbenă ("Gentiana lutea"), foaie grasă ("Pinguicula alpina"), gențiană ("Gentiana clusii"), omag galben ("Aconitum anthora"), rușuliță ("Hieracium aurantiacum"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriană ("Valeriana officinalis"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
octopetala"), angelică ("Angelica archangelica"), cosaci ("Astragalus depressus"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), ferigă de piatră ("Cysptopteris alpina"), iederă albă ("Daphne blagayana"), micsandră de munte ("Erysimum officinalis"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), mac galben ("Glaucium flavum"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens L."), ghințură galbenă ("Gentiana lutea"), foaie grasă ("Pinguicula alpina"), gențiană ("Gentiana clusii"), omag galben ("Aconitum anthora"), rușuliță ("Hieracium aurantiacum"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriană ("Valeriana officinalis"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), iarba osului ("Helianthemum
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
Arad și Gara Aradul Nou și care împarte în două actualul cartier Micălaca. Zona pasajului Micălaca este cea mai poluată din municipiul Arad. Pe malul Mureșului, în zona Micălaca, a fost inaugurat la 1 iunie 2014 parcul pentru copii « Aventura Voinicilor » cu o suprafață de peste 17.000 m². În ianuarie 2015 a fost demolat vechiul stadion Arena Telekom din cartierul Micălaca pentru a face loc unui supermarket. Prin strădania credincioșilor și sub păstorirea preotului paroh Romulus Furdui, la 8 septembrie 1930
Micălaca () [Corola-website/Science/303850_a_305179]
-
a început o ceartă, se aud țipete de femei, strigăte de bărbați, fluierături febrile de gardiști. O femeie în cămașă, cu picioarele goale, cu părul desprins, ținea strâns de piept pe un om îmbrăcat în uniformă de poliție. Un "sergent voinic" o lovește cu palma peste gură. Imaginea femeii cu "brațele goale cu pumnii încleștați și dând capul cu părul despletit pe spate ca și cum i s-ar fi frânt gâtul" sugerează neputința de a opune rezistență autorităților care, deși ar fi
Grand Hôtel „Victoria Română” () [Corola-website/Science/300011_a_301340]
-
s-a transmis din tată în fiu și așa mai departe și o să o transmită în continuare această legendă despre formarea satului. Legenda spune că demult-demult pe timpurile când năvăleau tătarii și turcii în țară, era prin aceste locuri un voinic pe care îl chema Uță Mașcu. Odată asupra așezării de sub stâncă, năvăliseră dușmanii. Viteazul Uță, care stătea de strajă la hotare, s-a bătut cu ei, până și-a pierdut toți prietenii de arme, căci prea numeros era dușmanul. Atunci
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]