698 matches
-
emoțiile calde pe care doar iubirea ni le trezeste în suflet. Astăzi se simte atingerea toamnei pe străzile noastre... lăsând în urmă parfum de melancolie, de tainică așteptare și visare... ea aduce în desaga-i fermecată recolte îmbelșugate, prospețime și voioșie, dar și brumă de gânduri triste ce se depun pe colinele înverzite ale sufletului. Mie, toamna îmi lasă în cămările sufletului un sentiment accentuat de nostalgie, un dor de ... infinit și de lumină, de izvorul nesecat al desăvârșirii și frumuseții
TOAMNA-ANOTIMP AL CAUTĂRII ŞI MELACOLICELOR CLIPE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346473_a_347802]
-
teatru Și între Caragiale. Ferice cel ce poate Să bea așa nectar, De nu mai multe halbe, Măcar un biet pahar. În sala cu mese multe și canapele de catifea roșie așezate de-alungul pereților, „berarul” Caragiale își primea amicii cu voioșie. De anul nou 1902 scoate o broșură cu mitică pe care o distribui în local cu urarea: „Autorul roagă respectuos pe onor. Clienți ai lui Gambrinus să primească astă cărticică în dar pentru Anul nou 1902 și le urează la
CARAGIALE,BERARUL DE LA „BENE BIBENTI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 663 din 24 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346532_a_347861]
-
acest vin înveselitor al autosugestionării cu imaginații ce rezidesc adevăruri din poetica visului! Înconjurată de copii și cântând cu ei, Oana Sîrbu e ca o păpușă de porțelan, admirabil de frumoasă. Melodiile fermecător de line cu texte emoționante, comuniunea armoniei, voioșiei, gingășiei, dansului au creat la evenimentul lansării CD-ului „De Crăciun voi fi acasă” o atmosferă de feerie și sublimitate sufletească! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Oana Sîrbu. „De Crăciun voi fi acasă”, CD muzical lansat
OANA SÎRBU. „DE CRĂCIUN VOI FI ACASĂ”, CD MUZICAL LANSAT LA VREMEA PLECĂRII LUI MOŞ CRĂCIUN PE LA CASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376934_a_378263]
-
cu pas grăbit, Sub șfichiuiri de frunze prinse-n vânt, Când o rafală a descoperit, Un rânjet de bordură ca mormânt. M-am aplecat scrutând cu-ngrijorare, Sordidul adăpost pentru vecie Ce moartea-i oferise pe cărare, Eternului simbol de voioșie. Prea trist priveghi de toamnă muribundă, Stropit de ea cu-o lacrimă frivolă, Sălașul fără viață se inundă, Vărsându-și conținutul în rigolă. Doar șuierări mai aminteau cri-cri-ul, Răsfăț sonor din duse luni de vară, Iar frunze ude-nlocuiau sicriul
MERGEAM PE SUB CASTANI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376970_a_378299]
-
și inegalată de către niciun artist din folclorul nostru muzical, a maestrului sărbătorit Benone Sinulescu, lugojenii au omagiat un idol, întocmai în nimbul în care el a luminat de peste șaizeci de ani, scena! Spectacolul a reînflăcărat pe lugojenii împrospătați sufletește cu voioșie și iubirea muzicii. Cel ce redă cântului românesc forța de binefacere pentru suflet, întocmai rugii, maestrul Benone Sinulescu le-a produs o bucurie fulminantă. Orice reticență față de participarea la bucurie, dacă ar fi fost cumva întruchipată la Lugoj, în ziua
UN GLAS MAGNIFIC URSIT UNUI VODĂ AL CÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377822_a_379151]
-
la mare, Pot să plec cu trenul undeva departe Sau chiar cu racheta să mă plimb pe Marte. Nu va suna ceasul dis-de-dimineață! Soarele-mi va șterge somnul de pe față Abia spre amiază, când e cald și bine Și cu voioșie să mă joc îmi vine. O sută de zile pot uita de teme Chiar dacă-mi mai vine să rezolv probleme, Cărți de aventură poate voi citi Și-o să mă-ntâlnesc cu prietenii. La bunici la țară pot să evadez, Oriunde
A VENIT VACANŢA! de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377953_a_379282]
-
toate mâinile aplaudau și fremătau ca valurile mării, într-o expresie de bună dispoziție și acompaniament gestic de simpatie și comuniune cu artista. Pe intervalele dintre rânduri se încingeau hore, într-o frenezie elegantă, de bun simț și de nesfârșită voioșie. Scena era încărcată cu flori, iar în mijlocul ei cânta cea mai iubită interpretă de muzică folclorică dobrogeană de azi, Aneta Stan. Spectacolul a fost regizat în cinci tablouri muzicale, pe concepția artistei, care a pregătit până la detaliu minuscul, totul. Costumele
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
mai aveau așa multe bube pe mâini sau pe față. S-au privit unii pe alții nedumeriți și au plecat mai departe. La urmă când se apropiau de destinație un vânt înmiresmat le bătea în față iar ei mergeau cu voioșie. S-au oprit însă dintr-o dată și s-au uitat unii la alții fiindcă li se părea că sunt curați la față. ,,Fraților!” A zis unul dintre ei. ,,Ploaia aceea călduță și ierburile acelea înalte și vântul înmiresmat ne-au
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
Articolele Autorului SPRE ȘCOALĂ, ÎN PRIMA ZI Și-a pus veșminte galbene, cu fală Pădurea toamna-n ramurile sale, Din cele patru puncte cardinale, Copiii vin în pâlcuri azi la școală. Au haine noi și fețe zâmbitoare, Gesticulează mult, cu voioșie, În mintea lor vacanța-i încă vie Cu munții și cu marea cea cu soare. Își amintesc ce lucruri minunate I-au bucurat în lunile de vară Și odihniți, de-acum, din zori în seară, Un an să-nvețe cât
SPRE ŞCOALĂ, ÎN PRIMA ZI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375831_a_377160]
-
te aștept la mine în birou! rupse el tăcerea apăsătoare, ridicându-se de la masă, încruntat. Nimeni nu răspunse, dar privirile furișe se întâlniră involuntar, ca să se plece imediat, încurcate. - Am terminat, deja! Te urmez imediat, tată! replică ea, cu prefăcută voioșie. - Mamă, Cris, vă rog să mă scuzați! Citește mai mult În salonul imens tăcerea protesta deranjată doar de clinchetul sporadic al tacâmurilor, care cercetau circumspecte conținutul farfuriilor. Familia Cernat se adunase ca de obicei în jurul mesei, dar prânzul nu părea
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
te aștept la mine în birou! rupse el tăcerea apăsătoare, ridicându-se de la masă, încruntat. Nimeni nu răspunse, dar privirile furișe se întâlniră involuntar, ca să se plece imediat, încurcate.- Am terminat, deja! Te urmez imediat, tată! replică ea, cu prefăcută voioșie.- Mamă, Cris, vă rog să mă scuzați!... XVI. DILEME ( FRAGMENT 28), de Silvia Giurgiu , publicat în Ediția nr. 2239 din 16 februarie 2017. Baia revigorantă sub clar de lună, în apele calme și răcoroase ale serii, limpeziseră considerabil mintea tulburată
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
Uneori poetul cade în „extaze” trezind „sensuri noi în viață” și plutind „în fantezii, revi încet la viață” deoarece „sensul vieții are un sfârșit”. Sunt și momente când poetul trece de la o stare de pesimism la optimism, de la tristețe la voioșie, la speranță: „Sunt liber, fericiri mă inundă, / Beatitudini cresc mereu / Când ud cu-ale mele lacrimi / Veșmântul lumii din sufletul meu.” Ca o obesesie revine adesea amintirea copilăriei că: „orice suflet / E-un suflet de copil”, odată cu dorul de locurile
TAINICA SIMŢIRE SAU PELERINAJ SPRE ABSOLUT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376642_a_377971]
-
am înlocui ancora cu măcar câte o vorbire în duh și haz inteligent a actriței Doina Ghițescu, ar decădea adâncul iadului ce-așteaptă pe supărat cu gura prăpastiei căscată! Vocația înaltă pe care o are actrița Doina Ghițescu este intonația voioșiei în intertextualitatea unor glume citite din zâmbet. Dacă nu e observată când spusele îndesate cu spirit intră în largă eufonie cu râsul ei și în totală concordanță cu destinderea feței pe care joacă o bunătate spulberătoare de umbre, privitul pierde
DOINA GHIŢESCU. ÎMPREUNĂ, EDUCAŢIA ŞI PERSONALITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376675_a_378004]
-
cântec”. Fericit și rar moment de a întâlni pe câțiva dintre iubitorii muzicii ușoare românești ajunse la desăvârșirea supremă în cântecele compozitorului Jolt Kerestely. Printre ei, pe interpreta Natalia Guberna, un om și un artist frumos, plin de duh, de voioșie, de generozitate, de talent! Ce uimește mai mult la înfățișarea ei exterioară este voioșia care îi sporește frumusețea. E atât de voioasă întotdeauna, încât pare că nici un om și nimic din lume nu are vina de a o fi supărat
NATALIA GUBERNA. NUMAI O INIMĂ CARE NU A RĂNIT NICIODATĂ ŞI A IUBIT MEREU...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376732_a_378061]
-
românești ajunse la desăvârșirea supremă în cântecele compozitorului Jolt Kerestely. Printre ei, pe interpreta Natalia Guberna, un om și un artist frumos, plin de duh, de voioșie, de generozitate, de talent! Ce uimește mai mult la înfățișarea ei exterioară este voioșia care îi sporește frumusețea. E atât de voioasă întotdeauna, încât pare că nici un om și nimic din lume nu are vina de a o fi supărat vreodată și că viața ei (deși nu e așa) are o inepuizabilă poleială roz
NATALIA GUBERNA. NUMAI O INIMĂ CARE NU A RĂNIT NICIODATĂ ŞI A IUBIT MEREU...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376732_a_378061]
-
Dacă “sminteai” ceva, îți spunea apăsat o vorba, de-ți venea să intri în pământ. Mama soacră era scundă, blondă, cu ochi senini, albaștri, moștenire lăsată soțului meu, apoi fiicei mele, și acum și nepoatei. Era mereu zâmbitoare, avea multă voioșie în glas, fața îi era luminată și senină, ți se apropia de suflet cu căldură. Era fata fostului primar din comună, crescută ca o floare. Într-o zi, când tăifăsuiam cu mama soacră, am întrebat-o ce tactică a avut
GÂNDURI ÎNCHINATE FEMEII ��' SOŢIE ŞI MAMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376795_a_378124]
-
cu pas grăbit, Sub șfichiuiri de frunze prinse-n vânt, Când o rafală a descoperit, Un rânjet de bordură ca mormânt. M-am aplecat scrutând cu-ngrijorare, Sordidul adăpost pentru vecie Ce moartea-i oferise pe cărare, Eternului simbol de voioșie. Prea trist priveghi de toamnă muribundă, Stropit de ea cu lacrima-i frivolă ... Sălașul fără viață se inundă, Vărsându-și conținutul în rigolă. Doar șuierări mai aminteau cri-cri-ul, Răsfăț sonor din duse luni de vară, Iar frunze ude-nlocuiau sicriul
MERGEAM PE SUB CASTANI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372215_a_373544]
-
anteriori, nu mai poate fi doar o zi de colocviu și festivitate restrânsă în medii în care istoria încă își are jilțul ei. Mulțimea prezentă a fost semnificativ numeroasă. Atmosfera a fost familiară, ferventă, entuziastă, solemnă. Noblețea gestului, eleganța vestimentară, voioșia au domnit peste atmosfera de la Garden Party, poetizată și armonizată de concertul în aer liber, interpretat de Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale, dirijată de col. Aurel Gheorghiță și de fanfara „Besaglierii” din Italia, care a întruchipat armonia sonoră splendidă
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
Emanuela plecă spre casă agale, cu gânduri multe zburându-i către întâmplările acelei zile. „Ce ciudată este viața!”..., își spuse, trecând în revistă toate evenimentele. “Fetița, scumpa mea Daniela, cât de schimbată, cât de frumoasă, în doar câteva zile! Doar voioșia i-a rămas aceiași. Dumnezeu a avut grijă să o hărăzească cu acest dar al bucuriei, al zâmbetului permanent, să nu fie atinsă de boala tristeții, orice ar trăi. De i l-ar păstra Dumnezeu până la sfârșitul zilelor. Bine că
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379722_a_381051]
-
în care se afla. - Nu-mi pasă de lume! Doar de tine! Sper să ne iubim așa vreo sută de ani! a ținut el să-mi precizeze cu un aer sincer și contemplator. - Sau o mie! am zis eu cu voioșie, înțelegând ce a vrut să zică. De Revelion am hotărât să rămânem acasă, hrănindu-ne dragostea între patru ochi. Dimineața, pe 31 decembrie, am plecat la cumpărături, mai mult de dragul de a ne plimba prin mulțimea pestriță și gălăgioasă care
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
de ferigă, care aduce noroc celui care o va culege. Există în mitologia folclorică românească, ideea că sânzienele sau drăgaicele, ar fi personaje mitice nocturne. Față de alte personaje mitice, precum ielele și rusaliile, Sânzienele sunt aducătoare de pace, armonie, iubire, voioșie și multă bunătate, având efecte benefice asupra tuturor oamenilor, viețuitoarelor și plantelor, în general, asupra tot ce are viață. Noaptea Sânzienelor din 23/24 iunie este propice fertilității a tot ce are viață pe pământ. Referindu-se la oameni, marele
CINE SUNT SÂNZIENELE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374246_a_375575]
-
ochii ei cum tot rememorează!! Să uităm totul ce nu-i memorat, Totul ce de viață nu-i menamorat, Ce nu-și amintește ochii de iubită, Și tot ce moare ca într-o clipită... Să uităm de lâncezeala din noi, Voioșia să curgă-n amitiri șuvoi, Vitregia bucuriei aruncată-n gunoi, Amintirea ei venind în mări puhoi. De ce-și amintea bucuria îmcunună, Veselia mereu îi tresare-n urmă, Deșteptând tot ce are omul mai bun, Chiar clipitele deștepte din străbuni
DE NE-AM AMINTI CE NU PUTEM UITA .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362233_a_363562]
-
face Marcellus, răspunse acesta. Vestea morții acestui învățător m-a întristat și pe mine. *** Junius Genarius Muso îl întâlni pe magistrul Ruthavan pe puntea vasului dis de dimineață. Portul Gazei se zărea acum foarte aproape. Oamenii de la vâsle trăgeau cu voioșie știind că pământul este din nou aproape. -Mai avem foarte puțin până în Gaza magistre și ne vom despărți, spuse Muso. -Citește acest bilet, îi răspunse Ruthavan înmânându-i acestuia un bețișor aurit la capătul căruia se afla vulturul Romei. Muso
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
de aglomerație și stres, de grija cursurilor și a examenelor. Buna dispoziție și exuberanța tronau aici în creierul munților. Singura care dădea semne de oboseală era Gabriela. Și totuși, acea făptură ce-și purta sarcina cu greu, se bucura de voioșia celorlalți. Își urmărea cu admirație soțul pe care îl sorbea din priviri văzându-l zbenguindu-se ca un copil alături de ceilalți. Gabriela, cu toată bucuria cu care își aștepta copilașul să vină pe lume, era totuși încercată de un mic
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
3. Un dormitor în castel. Massimiliano doarme într-un scaun. Amalia se apropie și îi veghează somnul. Ea reflectează asupra stării în care se află Contele și a faptului că acesta l-a îndepărtat pe Carlo. Amalia și-a pierdut voioșia din această cauză, dar a rămas totuși loială lui Massimiliano. Ea își reamintește de Carlo (Lo sguardo avea degli angeli). În vis, Massimiliano întreabă de Carlo și vorbește de nenorocirea care s-a abătut asupra fiului său. Amalia încearcă fără
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]