373 matches
-
ml apă la temperatura camerei); se adaugă lămâie și miere după gust și se consumă seara la culcare, atât lichidul cât și semințele, având acțiune mecanică În constipațiile rebele, prin reglarea tranzitului intestinal datorită conținutului ridicat de mucilagii. *tinctură de volbură, herba de nalbă mare, flori de soc sau rădăcini de păpădie (câte 20 g se macerează timp de 10 zile În 100 ml alcool 400); se consumă 2-4 linguri, amestecate cu 2-4 linguri de miere sau sirop natural, dimineața pe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
săptămâni pe lună. Amestecurile de specii sunt preparate sub formă de infuzii, decocturi, macerate, tincturi, vinuri medicinale, uleiuri eterice și pulberi laxative În care intră următoarele specii: *flori de soc, nalbă, piersic, porumbar, salcâm, măceș, mac roșu; *frunze de salvie, volbură, frasin, patlagină și roiniță; *rădăcini de cicoare, lemn dulce, obligeană, nalbă, pir; *semințe de in, mărar, fenicul, anason, chimion; *coajă de portocale. În literatura de specialitate sunt recomandate 3 amestecuri de plante care se iau alternativ, cu 30 minute Înainte de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de anason și fructe de păpălău ; se ia 1 lingură amestec la 250 ml apă clocotită, se infuzează 5 minute, se strecoară și se beau câte 2 ceaiuri pe zi. *Infuzie din flori de porumbar, frunze de mentă, herba de volbură, fructe de chimion și de fenicul ; se ia 1 lingură amestec la 250 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 10 minute, se strecoară și se bea o cană seara, Înainte de culcare. *Pulbere din amestec cu scoarță de crușin (50 g
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
care o răscolea tacit cu asemenea întrebări, aținându-i nu numai calea, ci până și aerul de respirat! Dar și cât de născător îl aștepta femeia Marieta, ca pe un drac cu care să se fraternizeze întru trecerea punții peste volburile sângelui, dincolo de copilărie...! Ura pătimaș doar propria-i neputință de a-l ignora după voie și necunoscutul ce năvălea întrebător în ființa ei odată cu el. Și-ar fi vrut să-l poată urî și pe el în primul rând pentru că
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
numărul 775 din 29 decembrie cuprinzând articole dedicate Crăciunului și Anului Nou cu Pastorala Î.P.S.S. Mitropolitul. Tit în prima pagină, Pomul de Crăciun la Instituțiile statului, vești și comentarii de pe frontul de est... Colaboratori frecvenți: N. Tăutu, Const Loghin, Volbură Poiană Năsturaș, I. Dominte, Tr. Cantemir, Tr. Chelaru, George Voevidca, Dragoș Vicol, D. Vatamaniuc. Bucovina a editat suplimentul „Bucovina literară”. De la 1 martie 1944 și-a încetat apariția. Reapare la Timișoara în iunie 1944, din refugiu (M. Șesan, revista Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de exemplu, Glasul Bucovinei ori Foaia săteanului - un ziar mic dar care avea de toate, inclusiv literatură și încercări de prezentare a trecutului istoric al Moldovei... În ciuda faptului că are colaboratori pe Gr.V Coban (medalion Nichifor Crainic), D. FloreaRariște, Volbură Poiană Năsturaș, Iustin Ilieșiu, D. Murărașu (cu un fragment dintrun articol Mihai Eminescu), Ion Pas, Timpul (32x48 cm; 44x62 cm) continuă să rămână tributar nu numai în ce privește sărăcia tematică și a genurilor gazetărești dar și în privința vocabularului, a modului de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
publica și texte literare, cum ar fi articolul lui I. Slavici „Din slăbiciunile lui Eminescu, nesațiul în discuții (nr.134/1914), „A murit Caragiale - de Octavian Goga (nr. 30/1912), dar și poezii semnate de N.N. Beldiceanu, I.U. Soricu, Volbură Poiană. Este republicată proză din alte periodice: „Șah mat” de Ion Luca Caragiale în nr.125/1914 din Flacăra; „Un joc periculos” de Al. Vlahuță în nr.114/1914, tot din Flacăra (19111923). În numărul 129/1914, urmare a atentatului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Asclepiadacee. Fâsoiu cioarii, Iatba hiarelor (Vincetoxicum laxum). Familia Gentianacee. Șovovârf, Siminic vânăt (Swertia perennis), Gințura, Lumânărica pământului (Gentiana asclepiadea, Gentiana germanica, Gentiana acaulis, Gentiana aestiva, Gentiana carpathica), Mac de cotonogeală (Gentiana luteopunctata), Floare de friguri, Potroacă (Erythrea centarium) Familia Convulvulacee. Volbură, Rochița Rândunicii (Convulvulus arvensis), Tortoțel, Torțel, Cuscută (Cuscuta Trifolii, Cuscuta europea), Râia trifoiului (Cuscuta epthimum) Familia Borraginacee. Arțăl, Limba câinelui (Cynoglossum officinale), Limba mielului (Borrago officinalis), Limba boului (Eritrichium terglouense, Anchusa officinalis), Iarba șarpelui (Echium vulgare), Iarba lui Tatin (Lithospermum
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Adonis autumnalis,Ranunculusheterophilus, Ranunculus calthefolius), Rănunchi, Salată sălbatică (Ranunculus lingua, Ranunculus ficaria), Picioru cocoșului, Floarea broaștii (Ranunculus cssubicus, Ranunculus acer), Floricică de pe lac, Linuță (Ranunculus repens), Buruiană de friguri, Buruiană amară (Ranunculus sceleratus), Călci (Ranunculus bulbosus, Caltha alpina, Caltha plaustris), Volbură de pe luncă, Volbură galbenă (Trollius europaeus), Ciucurel (Aquilegia vulgaris), Omeag (Aconitum moldavicum, Aconitum cammarum, Aconitum variegatum, Aconitum napellus. Aconitum lycoctonum), Orbanț (Actea spicata) Familia Papaveracee. Mac roșu, Mac puturos, Mac sălbatic, Mac de câmp (Papaver rhoeas, Papaver hibridum), Rostopastă, Buruiană
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Ranunculus calthefolius), Rănunchi, Salată sălbatică (Ranunculus lingua, Ranunculus ficaria), Picioru cocoșului, Floarea broaștii (Ranunculus cssubicus, Ranunculus acer), Floricică de pe lac, Linuță (Ranunculus repens), Buruiană de friguri, Buruiană amară (Ranunculus sceleratus), Călci (Ranunculus bulbosus, Caltha alpina, Caltha plaustris), Volbură de pe luncă, Volbură galbenă (Trollius europaeus), Ciucurel (Aquilegia vulgaris), Omeag (Aconitum moldavicum, Aconitum cammarum, Aconitum variegatum, Aconitum napellus. Aconitum lycoctonum), Orbanț (Actea spicata) Familia Papaveracee. Mac roșu, Mac puturos, Mac sălbatic, Mac de câmp (Papaver rhoeas, Papaver hibridum), Rostopastă, Buruiană de creastă (Chelidonium
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
am să încerc să ți le trimit. După masă, am flecărit în atelie rul-re fec toriu. Lenuța seamănă bine cu Maria; e mândră ca ea, își poartă semeț capul și este, ca și ea, o dezamăgită. În cadrul acesta înflorit, printre volburi, mușcate, dalii și rezedă, siluetele lor negre trec fără zgomot, discret - flori cernite și mobile. E ora care îmi place mie cel mai mult la țară: ora șase, când umbrele se armonizează cel mai bine cu florile, cu potecile, cu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
negre trec fără zgomot, discret - flori cernite și mobile. E ora care îmi place mie cel mai mult la țară: ora șase, când umbrele se armonizează cel mai bine cu florile, cu potecile, cu gardurile vii. Mă gândesc la tine, volbura mea, dulcea mea, neuitata mea Euridice. Într-o bună zi trebuie să vii și tu aici, să culegi iarba amară și fermecată a amintirii și a disperării, și poate ți se va spune: „Aici își petrecea ore și ore scriind
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mii. Și, dacă-i punem la socoteală și pe cei luați de Dunăre, de Siret... Dumnezeu doar să-i numere. Că veniseră apele mari, cu sloiuri. Ștefan, întors cu spatele, bolborosește: M-or blăstăma moldovencele... Cuvintele lui sunt luate în volbura fulgilor de zăpadă. Închide fereastra, se întoarce și continuă: Ne veselim... Să recunoaștem: ne bucurăm că n-am dat ortu' popii, spune el zâmbind ironic. Pentru cei ce-au căzut acolo, am făcut mare pomenire: patru zile am postit numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de... de dragostea ta! Nu știi... nu știi cât te iubește... O... o să am grijă, promite el, cu ochii ațintiți pe florile de gheață de pe geamul geruit. O să am... Deschide fereastra. O răbufnire înghețată îi biciuie obrajii înfierbântați cu o volbură de fulgi de zăpadă... "Dacă știam"... Viscolul îi spulberă cuvintele: "Dacă știam"... Închide fereastra și spune hotărât: Să mergem la Maria!... A?! Don Giovanni! se miră observându-l pe Don Batista în întuneric, cufundat într-un jilț, în fundul întunecat al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe care a trebuit să le părăsească pentru a lua pe umeri această sarcină plină de responsabilități. Iată ce spunea Loichiță: „Grea a fost misiunea de aici, cu toate că ea s-a desfășurat între ai săi. Încercări de împăciuire neizbutite, când volbura s-a iscat în conducerea administrativ - bisericească a arhidiocezei sale, mai apoi criza economică mondială nemaipomenită ce a bântuit și la Fondul Bisericesc cu totala sleire a veniturilor sale în ultimii ani ai arhipăstoriei sale, l-au amărât și l-
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
face loc platformei pe care o va susține politicianul Octavian Goga. În cultură se mobilizează o seamă de personalități (Eugen Goga, Al. A. Hodoș, G. Bogdan-Duică ș.a.), iar cercul colaboratorilor se lărgește considerabil. În sumar intră versuri de Octavian Goga, Volbură Poiană-Năsturaș, Vasile Al-George, I. U. Soricu, Zaharia Bârsan, G. Rotică, Nichifor Crainic, D. Iov, George A. Petre, D. Ciurezu, Al. O. Teodoreanu, Zaharia Stancu, Teodor Murășanu, Al. T. Stamatiad, Cincinat Pavelescu, Victor Eftimiu (și cu pseudonimul Ion Dinu), Mihail Sturdza
ŢARA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
Constantin Doboș, din 15 martie i se alătură D. Sbârnea, din ianuarie 1912 directori sunt G. Tutoveanu și D. Sbârnea, iar din aprilie 1912 director rămâne G. Tutoveanu și ca secretar de redacție figurează Tudor Pamfile. Semnează versuri Andrei Naum, Volbură Poiană, Zoe G. Frasin (Zoe G. Tutoveanu), G. Tutoveanu, Maria Baiculescu, iar proză A. Mândru, I. Ciocârlan, D. Iov, Zoe G. Tutoveanu, Tudor Pamfile. Publicația polemizează cu „Noua revistă română”. Numărul 1-3 din 1912 este dedicat lui Ștefan Petică. Alți
FREAMATUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287085_a_288414]
-
orientarea culturală și politică a publicației. D.d. conține și traduceri din alte literaturi, promovarea unei culturi etnice neînsemnând respingerea totală a valorilor universale, ci selectarea acelor valori clasice perene, care sunt culturale și morale în egală măsură. Colaborează cu versuri Volbură Poiană, Eugenia H. Ionescu (Ada Umbră), Gheorghe Năsturaș, Ion Sân-Giorgiu, iar N. Iorga inserează „versuri noi” de Ienăchiță Văcărescu (O rugăciune către Sf. Fecioară, Stihuri la Cișmeaua din Cotroceni). Proza este semnată de George Vâlsan (G. Iederă), H. Stahl, Dumitru
DRUM DREPT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286879_a_288208]
-
și abrupt: „Mi-a fost scris din neam/ odihnă să n-am,/ sângele să-mi fiarbă,/ ca o mare oarbă, / și în codru-adânc/ inima să-mi mânc// [...] Dârz, cu pieptul gol,/ pe unde trec să scol,/ să scol, să răscol,/ volburi de pârjol”, spune o Haiducească. Inedită e, în opera acestui cântăreț cu verbul incendiator și inconcesiv, și lirica religioasă din ciclul Psalmilor românești. Rugăciunile nu sunt ale unui eu, ci ale lui noi, ele capătă premise și finalități precis circumstanțiate
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
, revistă culturală apărută la Bacău, lunar, din aprilie 1912 până în mai 1913. Director: Eugeniu Revent. Articolul-program, Către cititori, afirmă că revista va lupta pentru „naționalismul luminat”, împotriva „politicianismului corupt”. Colaborează cu versuri Volbură Poiană, Eugeniu Revent, Gh. Apostol, Ion Cosma, C. Ionescu-Olt, Aurel Mălin, iar la sectorul proză se pot întâlni numele lui M. Corbea și al Irinei G. Lecca. Revista publică poemele dramatice Dolores și Voichița de Al. Rouă. Se inserează în
CHEMAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286190_a_287519]
-
de avangardă Prunus spicosa (porumbar), Tamarix ramossima (cătina osie) și Hippophae ramnoides (cătina albă) care în unele porțiuni, catre Litoral, se dezvoltă luxuriant, alcătuind adevărate baraje impenetrabile. În covorul vegetal se întîlnesc, de asemenea, și alte specii rare: Convolvulus persicus (volbura de nisip), Ephedra distachya și Merendera sobolifera (brindusa de nisip). ... Fauna este reprezentată de Haliaetus albicilla (codalbul), Circaetus galicus, Milvus migrans, Bubo bubo, de câteva rarități herpatologice: Eremuias argută, Vipera ursini renardi, precum și de circa 1.600 specii de entomofaună
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
de Proust, fără ca rezultatul să fie identic: scenariul mnezic pe care Zeno Cosini îl regizează sub forma unor memorii scrise pentru psihanalistul său, Doctorul S., e, de fapt, povestea vieții, bildungsromanul eroului. Cînd istoriile mici ale cotidianului se pierd în volbura timpului, care își modifică insesizabil consistența sub privirea afectiv-subiectivă, memoria e instanța care ordonează fapticul, ea e, de fapt, cea care îl creează. Iar memoria ,minte" de multe ori, e necreditabilă și parșivă, e sensibilă la tentațiile senzorialului, sacrificînd ,adevărul
De ce-l iubim pe Svevo? by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11352_a_12677]
-
Nu se deschid ferești ca să-i sărute Ca-n alte dăți, din fiecare casă, În ușile unde șopteau în noapte, Pragul, nu-i prag, e piatră care-apasă. De-aici, din depărtările pe unde Durerea-și poartă-n amintire pașii, Sub volbura de lacrimi ce duc ochii, Aud pe strada mea cum trec vrăjmașii. Au înflorit castanii la Soroca Au înflorit ș-acuma ca-n toți anii; Pe ulița pustie și străină, Azi, pentru cine-au înflorit castanii? Dă Doamne, toamna care
Au înflorit castanii la Soroca. In: Curierul „Ginta latină” by Dumitru Iov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2248]
-
este reprezentată prin stuf (Carex acutiformic, Carex riparia), săgeata apei (Sagitaria sagittifolia), vâscul de apă (Myriophyllum spicatum) și, mai rar, nuferi albi (Nymphaea alba) și galbeni (Nuphar laleum). În luncă mai cresc și alte specii ierboase ca: feriga de baltă, volbura de baltă, piciorul cocoșului, izma de baltă, țelina sălbatică, etc. În apă puțin adâncă de la marginea lacurilor și bălților se întâlnește o specie de algă, numită mătasea broaștei (Spirogyra). În municipiul Călărași există parc, cu o suprafață totală a spațiilor
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
stepice și de silvostepă. Pădurile sunt puține, iar arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum ar fi sălciile din luncă sau plopii albi. Printre plantele sălbatice ale zonei se numără păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâm, soc, castan sălbatic, răchită, etc. Există și vegetație cultivată cum ar fi: plantațiile de viță de vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această zonă este adaptată condițiilor
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]