7,219 matches
-
pui să stea morfologic într-un șir de secvențe standard. Deznodămîntul e apariția inevitabilă a limbii de lemn. Cu cît o noțiune este mai abstractă cu atît matca evolutivă care a dus la formarea lui e mai ștearsă din memoria vorbitorului, iar rostul etimologiei e de a trezi reminiscența actului concret din care a apărut acel cuv`nt. Urmarea este că pînă și cele mai țepene expresii capătă un suflu de viață. În schimb, ignorarea firului etimologic preschimbă un termen într-
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
de stil sînt pași de menuet pe o scenă șubredă, a cărei podea se crapă din prea multă sterilitate. Cele trei tipuri de paraziți lexicali care omoară azi limbile sunt: clișeul, abstracțiunea și neutralitatea. Clișeul e simptomul mimetismului social, mintea vorbitorului fiind stăpînită de expresii-șablon pe care le repetă ca atare. Abstracțiunea e ștergerea reziduului viu din carcasa fonetică a unui cuvînt, intelectualii fiind categoria cea mai expusă riscului de a intra în rutina oficiului abstract: folosesc noțiunile ca pe niște
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
a unui cuvînt, intelectualii fiind categoria cea mai expusă riscului de a intra în rutina oficiului abstract: folosesc noțiunile ca pe niște prafuri cu valabilitate universală, a căror rețetă magistrală le asigură un efect verificat în timp. În realitate, persoana vorbitorului nu mai poate fi depistată în spatele netezimii insipide a expresiilor de laborator. În fine, neutralitatea e căutarea nuanțelor inofensive care nu trădează nici o preferință ideologică, vorbitorul adoptînd tonul șters al celui în a cărui minte autocenzura a devenit principiu activ
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
a căror rețetă magistrală le asigură un efect verificat în timp. În realitate, persoana vorbitorului nu mai poate fi depistată în spatele netezimii insipide a expresiilor de laborator. În fine, neutralitatea e căutarea nuanțelor inofensive care nu trădează nici o preferință ideologică, vorbitorul adoptînd tonul șters al celui în a cărui minte autocenzura a devenit principiu activ. Grija lui e să vorbească în convenții inocente, pentru ca vorbele să nu-i fie trecute prin pieptenele incriminărilor la modă. Remediul împotriva celor trei paraziți e
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
special l-a reprezentat așa-numita Keynote Address, datorată scriitorului/profesorului/jazzofilului american Sascha Feinstein, sub titlul Jazz as a Liberator of Language (Jazzul ca eliberator al limbajului). Dincolo de multitudinea considerațiunilor erudite pe care le poate suscita genul în discuție, vorbitorul a ținut să evidențieze preeminența factorului afectiv în definirea artei muzical-improvizatorice. Chintesența jazzului rezidă în umanismul său funciar. Să recunoaștem că, din perspectiva unei lumi tot mai aliena(n)te, un asemenea atú poate fi decisiv - și s-a manifestat
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
de istoria limbii române, avea explicația lui pentru numele comunei constănțene Doi Mai. Cum arhivele nu legau numele de nici o dată istorică, Graur credea că e vorba de o etimologie populară, adică, de o interpretare spontană a unui cuvânt necunoscut vorbitorilor prin apropierea lui de unul care le spunea ceva. Graur presupunea că localnicii, mulți, zarzavagiii bulgari, care își vindeau produsele în piața din Constanța și erau întrebați de unde vin, răspundeau pe bulgărește damoi, de acasă, adică. De unde românii au făcut
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
inversiunii și ale crimei rituale în lapidarea unui rege al carnavalului indică forța cu care simț enorm și văz monstruos devine matricea petrecerii cu un mai mult sau mai puțin pronunțat caracter orgiastic”; Mitică pare să fie un Brighella, iar vorbitorul un Arlechino ambiguu; Nae din Situațiunea „este recipientul unei retorici compulsive, glosolalia sa se face ecoul tumultului discursiv din spațul mediatic în care renaște personajul caragialian”. Ziarul - în Conu´Leonida față cu reacțiunea - are funcția unei lentile deformate ce proiectează
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
care, Nicu cu Cristina, albastru ca cerul, explică cauzele nu le evită prin procedee corecte cum ar fi: în calitate de candidat (nu ca candidat), folosesc formule incorecte, supărătoare: ca (virgulă) candidat, sau boala „ca și”: ca și candidat, formule ridicole. Alți vorbitori neștiind ce-i cacofonia ajung la exprimări de felul: noi ca și deputați, eu ca și ministru, el lucra ca și taximetrist... Alte cacofonii: pe peretele din față, a greșit cu cuvântul,fuge ca calul, ca cămila. Sunt de pildă
Constantin Voiculescu: „Cum vorbim, cum scriem”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_71]
-
vorbim, cum scriem este o carte ce nu trebuie să fie editată cartea Cavalerului eleganței literare și al lipsească de pe biroul, fie el intelectual, mai ales dascăl, fie corectitudinii gramaticale lucrare editată la un nivel el ce o fi, dar vorbitori de limbă română care comit erori în european. flexiunea unor părți de vorbire, fac dezacorduri, folosesc jargoane (anglicisme, cum spune autorul), numai din dorința de a epata, fac inovații lexico-semantice, vorbitori ce se exprimă după ureche și aceasta se explică
Constantin Voiculescu: „Cum vorbim, cum scriem”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_71]
-
editată la un nivel el ce o fi, dar vorbitori de limbă română care comit erori în european. flexiunea unor părți de vorbire, fac dezacorduri, folosesc jargoane (anglicisme, cum spune autorul), numai din dorința de a epata, fac inovații lexico-semantice, vorbitori ce se exprimă după ureche și aceasta se explică nu numai printr-o pregătire subțire, ci și prin snobism lingvistic. Fie că se abat de la proprietatea termenilor: Ex. locație înseamnă închiriere, chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosință temporară
Constantin Voiculescu: „Cum vorbim, cum scriem”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_71]
-
IT (software, hardware, programare) sunt disponibile în prezent peste 3.000 de posturi, numărul de joburi vacante în vânzări depășește 2.000, în timp ce în retail firmele oferă peste 1.000 de joburi, informează . „IT- iștii, specialiștii în vânzări, inginerii și vorbitorii de limbi străine au și în acest an cele mai multe oportunități de angajare”, spun recrutorii. Pe segmentul de serviciu clienți angajatorii oferă aproape 1.000 de posturi, iar în inginerie se înregistrează peste 800 de posturi vacante. Peste 800 de locuri
Oferte job-uri: peste 8000 de locuri de muncă disponibile () [Corola-journal/Journalistic/24035_a_25360]
-
revoluției, si care răspunde că revoluționarii "cu o singură săritură ați trecut peste un interval de mai mulți secoli" în loc să facă "reforme politice și administrative...") și folosește altă comparație pentru a arăta nepotrivirea aceleia pe care o folosise Maiorescu. Dacă vorbitorul se referise la acest progres forțat că la hainele unui adult îmbrăcate prea devreme de un copil cu corpul nedezvoltat, Delavrancea contesta și ironizează teoria pe temeiul că am putut totuși asimilă fără probleme toate descoperirile tehnice ale epocii moderne
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
spus că nu înțelege de ce se miră că evenimentul este în maghiară, pentru că în Ardeal toți ar trebui să vorbească limba, scrie Știri de Cluj. "Ca să vedeți până unde duce obrăznicia unor maghiari: *sunt contactat telefonic (pe fix) - Bună ziua... sunteți vorbitor de limba maghiară? - Nu... ar trebui? - Facem un simpozion despre sănătate și se ține în limba maghiară... - Păi... suntem în România... ar trebui să pot să vin și eu, mai ales că este despre sănătate.. ***și aici partea interesantă: -Păi
Un clujean relatează o discuție halucinantă: Nu știți limba maghiară?! by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21629_a_22954]
-
o aluzie la militarii în uniforme fără însemne naționale, informează The Moscow Times, în ediția electronică, citat de Mediafax. "Mai întâi are loc cea mai importantă muncă, cea de pregătire a unei națiuni pentru problema omuleților verzi sau organizarea populației (vorbitoare) de rusă. Aceasta se întâmplă acum", a declarat Breedlove într-un interviu publicat online de cotidianul german Die Welt. "Cum antrenăm, cum organizăm și echipăm forțele de poliție și cele militare din națiunile (aliate) pentru a putea face față unei
Comandant NATO: Răspundem militar la scenariul Crimeea într-o țară aliată by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21927_a_23252]
-
specializări: zidari, chelneri și hoți. Cei din urmă fură ca să aibă ce mânca, mi-a precizat concetățeanul meu. Peste tot auzi vorbindu-se românește (ce-i drept, până și în autocarul nostru internațional ne-am aflat a fi vreo șase vorbitori de limbă română), iar carabinierii sunt deja obișnuiți cu sonoritatea românei. Vehemența non-patriotică a tânărului cu care discutam era împărtășită de amicii săi zidari și chelneri (din fericire, nu avea și amici hoți, întrucât el însuși era hotărât să-și
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
D. Țepeneag, C. Țoiu, Augustin Buzura) și a prozatorilor din seriile următoare, până la cei mai tineri (Dan Stanca, Radu Aldulescu, Horia Gârbea, Cătălin Țîrlea, Al. Ecovoiu, Daniel Bănulescu, Răzvan Rădulescu, Adrian Oțoiu ș.a.). Cât privește producția de romane ante-decembristă unii vorbitori au socotit-o depreciată în multe zone ale ei, mai ales acele cărți așa-zise "de curaj", trimițând aluziv și foarte alambicat la relele epocii totalitare și al căror mesaj azi nu spune mare lucru cititorului. Alți vorbitori au manifestat
Situația romanului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16695_a_18020]
-
ante-decembristă unii vorbitori au socotit-o depreciată în multe zone ale ei, mai ales acele cărți așa-zise "de curaj", trimițând aluziv și foarte alambicat la relele epocii totalitare și al căror mesaj azi nu spune mare lucru cititorului. Alți vorbitori au manifestat totuși mai multă încredere în durabilitatea romanelor acelei epoci. S-au scris lucruri bune și înainte, a spus scepticul, îndeobște, Alexandru George, dar ele trebuie omologate (reomologate) azi. Alocuțiunea lui Nicolae Breban despre "nașterea epicului", axată, cum s-
Situația romanului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16695_a_18020]
-
dintre mesaje sînt inutile, repetitive, neinteresante. Ele sînt totuși relevante din punct de vedere lingvistic, cel puțin în măsura în care atestă "în direct" limbajul tinerilor, stilul colocvial contemporan. Desigur, cei care comunică prin aceste mijloace reprezintă doar un segment relativ limitat al vorbitorilor, cu un nivel cultural destul de ridicat; unii se cunosc, mulți nu; unii revin; comentează obiectul în sine sau mesajele anterioare. Invitația de a evalua fotografii (peisaje montane, în site-ul Alpinet) provoacă de pildă lungi serii de enunțuri care intră
Conversații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16702_a_18027]
-
recent (presupus a reflecta limba vorbită) "frate, eu sînt fan astea..." (VIP 26, 2000, 9), tiparul distonează și mai mult cu contextul (impresia de nefiresc e accentuată și de o extindere semantică, cuvîntul referindu-se, în cazul respectiv, la preferința vorbitorului pentru o marcă de țigări). Uzul actual, tot mai intens, a impus și crearea unui feminin, neînregistrat de dicționare: fană, cu pluralul fane: "invitat de mai multe fane" (Evenimentul zilei = EZ 2403, 2000, 16); "ea printre fanele înfocate din primul
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]
-
nici măcar acces) la femei. El este un frustrat, exasperat de faptul că aproape toate încercările lui de a face dragoste rămân infructuoase. Așa cum unii au coșmarul imposibilității de a fugi de un pericol, simțind că înaintează printr-o materie vâscoasă, vorbitorul la persoana întâi din Manifest anarhist și alte fracturi are coșmarul incapacității de a ajunge la actul sexual. Mereu apar piedici, mereu se întâmplă ca partenera - capricioasă - să lipsească la întâlnire și să se culce cu altul: "te-am visat
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
aromânii (macedoromânii)", cuprins în volumul prof. Gheorghe Caragiani, Studii aromâne (București, Editura Fundației Culturale Române, 1999), unde sînt urmărite atît denumirile date aromânilor de către alții - vlahi, țințari, cuțovlahi -, cît și termenii de autodefinire: cel mai frecvent e armân, dar adesea vorbitorii se identifică prin denumiri formate de la zona sau localitatea de origine. în funcție de tradiția cercetării, în diferite limbi s-au impus reflexe ale unuia sau altuia din termenii citați. Varietatea termenilor de desemnare a grupului etnic se poate urmări foarte bine
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
Rodica Zafiu Multe dintre expresiile populare folosite cu valoare de intensificare circulă ca determinanți stabili pentru anumite cuvinte (verbe, substantive, adjective, adverbe). Asocierea constantă se explică uneori etimologic, alteori doar prin uz. în cel de-al doilea caz, vorbitorul de azi poate avea surpriza de a găsi, în textele mai vechi, combinații neașteptate. Expresiile la toartă sau la cataramă sînt un bun exemplu pentru această situație. Uzul actual le-a transformat în determinanți tipici pentru noțiunea de prietenie; totuși
"La sînge" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16769_a_18094]
-
Rodica Zafiu În registrul familiar și popular al limbii române, vorbitorul dispune de mai multe mijloace pentru a-și indica rezerva sau distanțarea față de un mesaj reprodus în stil direct sau indirect, față de o informație care i-a parvenit de la cineva. Mijloacele lingvistice respective fac parte din categoria "evidențialelor" (termen nu
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
Rodica Zafiu Nevoia pe care o resimt mulți vorbitori, mai ales tineri, de a se diferenția prin limbaj, prin refuzul de a folosi limba neutră, standard, considerată banală și uniformizatoare, se asociază de obicei cu tendința acelorași persoane de a urma moda grupului sau a generației. Opoziția față de constrîngerile
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
de politețe: "Ați înțeles, ingineri dvs., cum stă devălmășia" (AC 23, 2000, 3). Supraviețuirea în uz și revalorificarea stilistică a acestor construcții se produc probabil sub influența "stilului înalt" propus de textele (mai vechi sau cu intenție arhaizante) pe care vorbitorii le studiază în școală.
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]