477 matches
-
pe logofătul Tăutu, vezi, mă îndemni tu cu toată puterea tainică ce vede peste veacuri, cum pictorul se străduiește în portretul logofătului Tăutu, totul era firesc, logofătul înaintea tronului lui Iisus închinând biserica, și astăzi?! mai pot fi pictate tablouri votive fără să n-ai impresia neputinței într-o lume devorată de mass-media, te mai ajută modelele vechi să pictezi cu credință?! buzele tale se întreabă astfel, eu doar mă uit înalt la tine și nu-ți pot răspunde decât că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
trimitere, ridicându-ne încă o dată la Cina din Mavri a meșterului Ioan și a fratelui său Sofronie, Rămânem și mâine aici, te-ai hotărât pe loc doar cu ochii la Sfânta Treime, și pășim sfioși în tăcerea din naos, scena votivă, Ieremia Movilă cu familia, scaunele înalte de lemn, îngălbenite de vreme, lustruite de atâtea mâini ce s-au sprijinit cu credință pe barele lor, scăpărând o privire în altar, Deisis, rugăciunea, ne închinăm amândoi nu fără teamă la icoane, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pe sub tricoul ei cu I inimă mare roșie you, glasul ei din bucătărie, ce-a spus părintele despre comisia de Ia București?! unde mi-e gândul, la ceea ce mâinile mele au descoperit sub tricoul I inimă, Ce-i aia scenă votivă, Daniel? Scenă votivă?! Da! În scenele votive sunt reprezentați ctitorii, cei ce ctitoresc biserica, Vorbeau la episcopie că nu există scena votivă, că Theo ar fi trebui să-l picteze pe episcop, pe patriarh și, eu îi răspund adus în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cu I inimă mare roșie you, glasul ei din bucătărie, ce-a spus părintele despre comisia de Ia București?! unde mi-e gândul, la ceea ce mâinile mele au descoperit sub tricoul I inimă, Ce-i aia scenă votivă, Daniel? Scenă votivă?! Da! În scenele votive sunt reprezentați ctitorii, cei ce ctitoresc biserica, Vorbeau la episcopie că nu există scena votivă, că Theo ar fi trebui să-l picteze pe episcop, pe patriarh și, eu îi răspund adus în prezent, Theo l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
roșie you, glasul ei din bucătărie, ce-a spus părintele despre comisia de Ia București?! unde mi-e gândul, la ceea ce mâinile mele au descoperit sub tricoul I inimă, Ce-i aia scenă votivă, Daniel? Scenă votivă?! Da! În scenele votive sunt reprezentați ctitorii, cei ce ctitoresc biserica, Vorbeau la episcopie că nu există scena votivă, că Theo ar fi trebui să-l picteze pe episcop, pe patriarh și, eu îi răspund adus în prezent, Theo l-a reprezentat pe părintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
unde mi-e gândul, la ceea ce mâinile mele au descoperit sub tricoul I inimă, Ce-i aia scenă votivă, Daniel? Scenă votivă?! Da! În scenele votive sunt reprezentați ctitorii, cei ce ctitoresc biserica, Vorbeau la episcopie că nu există scena votivă, că Theo ar fi trebui să-l picteze pe episcop, pe patriarh și, eu îi răspund adus în prezent, Theo l-a reprezentat pe părintele Ioan închinând biserica, numai pe părinte l-a reprezentat, în felul lui de a picta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și, eu îi răspund adus în prezent, Theo l-a reprezentat pe părintele Ioan închinând biserica, numai pe părinte l-a reprezentat, în felul lui de a picta, nu mă mir că n-a înțeles nimeni că e un tablou votiv, Nu știu sincer ce s-ar putea face pentru Theo, ar trebui să vorbești cu familia lui să-i abordeze pe cei din comisie, așa se rezolvă astăzi totul, nu te duci nicăieri cu mâna goală, Theo nu va accepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
resurselor umane(2005-2007) burse în străinătate doctorat (doctorand) / tema “Imagini și călătorii. Reflexe culturale românești în memorialele de călătorie.” · publicații în specialitate (cărți) Istoria lui acasă în volumul “Acasă. Ieri și azi. “”, Editura Dominor, București, 2006 · comunicări științifice deosebite * Tabloul votiv în pictură medievală românească ; * Rolul activităților extracurriculare în studiul istoriei în Creativitate și modernitate în școala românească, Iași, 2009 * Școala românească în viziunea călătorilor străini în cadrul Simpozionului Național * „Dimitrie Cantemir și vocația europeană a gândirii românești” · participare la programe internaționale
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
ei, Dimitrie, va ajunge și el cneaz), pe Petru (mort în 1480) și pe Alexandru (care va răposa și el în 1496). Evdochia - al cărei chip împodobit cu o coroană așezată peste un văl pe care îl întrezărim în tabloul votiv de la biserica Mitropoliei din Iași - a murit în 1467 (și cronicarul consemnează: „Pre aceia vréme, noemvrie în 25, s-au pristăvit Evdochia, doamna lui Ștefan-vodă”). Câțiva ani mai târziu, la 14 septembrie 1472, Ștefan cel Mare s-a căsătorit cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de mari dureri (avea - va consemna Gavriil Protul în Viața patriarhului Nifon - o „boală groaznică și cumplită”, a fost cărat într-un rădvan (după alții - căruță) alături de el ne-o putem imagina pe Doamna Cătălina, așa cum este înfățișată în tabloul votiv de la Mănăstirea Kremikovți din Bulgaria, pe care l-am evocat, în haine „de fiecare zi”, îmbrăcată într-o rochie lungă din stofă roșie 91) și dus dintr-un loc într-altul spre a-și exercita autoritatea și din mănăstire în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de zestre, cu condiția ca donatoarea să-l stăpânească până ce va muri). Cu numele lor începe pomelnicul mănăstirii - Pahomie, Salomina - și continuă cu cele ale fraților marelui ban (Pârvul, Danciul, Radu) și ale altor rude (multe voievodale), iar pe tabloul votiv o inscripție în slavonă atestă schimbarea de identitate: „župan Barbul; prěmenova ime imu Pahomie” - Jupan Barbul, i s-a schimbat numele în Pahomie 258. Când se hotărau să părăsească „valurile acestei lumi”, boierii se „tundeau întru monahi” adesea în mănăstirile
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
după ce fusese însurat și făcuse copii (unul dintre ei, ajuns clucer, purtând numele de Teodosie). Chipuri. Veșminte. Glasuri Picturi, portrete „promoționale”, broderii, miniaturi Specialiștii în istoria artei presupun - pe bună dreptate, cred - că în alcătuirea ansamblurilor picturale ce compun tablourile votive în care este prezent, Voievodul Mircea Ciobanul (figura lui apare astăzi doar în bisericile împodobite cu zugrăveli în vremea domniei fiului său Petru cel Tânăr) și, deopotrivă, în conturarea „mesajelor ideologice” transmise de aceste compoziții 267 se simte amestecul Doamnei
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a autorității domnești (deasupra capetelor lui Mircea Ciobanul, ale lui Petru cel Tânăr și al Doamnei Chiajna zboară, cu sulițe și coroane în mâini, îngerii care încoronează - tema a apărut în 1542-1543 în paraclisul bolniței Mănăstirii Cozia [unde, în tabloul votiv, pictat de David și de fiul său Radoslav, niște sud-dunăreni, poate, Radu Paisie - Petru -, Doamna Ruxandra și Marco, fiul lor, au deasupra îngeri încoronatori] - subliniind sorgintea divină a învestiturii 272), la Mănăstirea Tismana, ctitorie voievodală, în biserica pictată în 1564
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fereastră...?”), menite să mai albească o piele uneori cam smeadă - constata François de Pavie 301 - sau, dimpotrivă, să le îmbujoreze chipul, să le înroșească buzele și să le rumenească obrajii 302. în costumele de ceremonie, alături de soții lor, în tablourile votive. Convenția înseamnă tradiție. Lângă soții lor, Voievozii, ce concentrau în aparițiile lor puterea și autoritatea de a o exercita (și de care uneori nu se despărțeau, în imagini, nici după ce aceștia nu mai erau în viață; tabloul votiv de la Schitul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în tablourile votive. Convenția înseamnă tradiție. Lângă soții lor, Voievozii, ce concentrau în aparițiile lor puterea și autoritatea de a o exercita (și de care uneori nu se despărțeau, în imagini, nici după ce aceștia nu mai erau în viață; tabloul votiv de la Schitul Ostrov îi cuprinde pe Neagoe Basarab, Doamna Despina Milița, Theodosie și Ruxandra, iar pisania - pusă în 1760, dar reproducând, verosimil, un text mai vechi - spune că „Această Sfântă biserică făcutu-o-au Io Neagoe Basarab și doamna Despina
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Io Neagoe Basarab și doamna Despina, luna iulie 30, văleat 7030 [1522]”, deși Voievodul se stinsese cu un an mai înainte), Doamnele în haine de ceremonie (care le ofereau prestigiu și fixau o ierarhie a vizualului), așa cum apar în tablourile votive din bisericile zidite de Domni - participau la concretizarea aparenței înveșmântate 303, un complex cu o incontestabilă capacitate de reprezentare, cu forță simbolică vădită. Vestimentația era unul dintre indiciile fundamentale ale ansamblului de conveniențe, hainele, semn stratificat al învelișului social, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
memoriul” De situ Transylvaniae, Moldaviae et Transalpinae 308, un veac mai târziu ambasadorul polon Stanvistaw Oświecim 309 și Paul de Alep, însoțitor al patriarhului Macarie al Antiohiei. Ultimul a avut privilegiul să le vadă și pe unele dintre „modelele” tabloului votiv de la Mănăstirea Trei Ierarhi, pe care îl descrie: „în spatele său [al Domnului Vasile Lupu] este soția sa, care e Cercheza Doamna [Ecaterina Cercheza sau circaziana - nota ed.], îmbrăcată cu o haină de brocart de aur și de samur, cu giuvaierurile
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Românești privea, la început în veacului al XIV-lea, în materie de vestimentație, către Apus - probabil prin mijlocire ungurească 313. Doamnele Basarabilor, care s-au îngropat la Argeș, în biserica Sf. Nicolae, credincioase Bizanțului, nu disprețuiau, însă, moda apuseană. Tabloul votiv ne arată o soție de Voievod (prima care și-a lăsat chipul într-o frescă de biserică) care poartă „o scumpă și bogată haină, în înfățișare bizantină, iar pe cap are aceeași coroană înaltă ca a soțului ei, cu flori
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și fir de aur ori cu broderii complicate (cum apare Doamna Maria Voichița - cu caftane și ferezii de brocart și mătase, în haine divine tivite cu blană ce acopereau rochii cu ceaprazuri de fir și nasturi de aur - în tablourile votive de la Pătrăuți, din biserica Sfântul Nicolae din Dorohoi, la Sfântul Gheorghe din Hârlău ori Sf. Ilie de lângă Suceava), respectând acea scară a culorilor ce semnifica o ierarhie, veșmintele Doamnelor erau impunătoare. Pe epitrahilul brodat cu fir de aur și mătase
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dublând și gulerul foarte lat), cu lungi tăieturi prin care ieșeau mâinile. Avea pieptul împodobit cu găitane de fir și cu nasturi de argint aurit, dar, de regulă se purta deschis. Pe peretele Mănăstirii Dochiariu de la Sfântul Munte, în tabloul votiv de la Mănăstirea Slatina, hainele domnești sunt impunătoare. La Athos, Doamna Ruxandra poartă „tradiționala haină domnească fără mâneci a moldovenilor din vremea lui Ștefan cel Mare, prin gurile căreia se strecoară mânecile cămășii (iei) sau rochiei, brodate și ele în flori
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu pandantive de împărăteasă răsăriteană, coboară, lăsat pe spate, mândrul mesal vărgat, pe care, în vremea lui Lăpușneanu, la 1565, îl avu până și boieroaicele muntene...”318. Hainele, a căror croială nu se modifica, fac ca personajele încoronate din tablourile votive, în solemnitatea lor de mare ceremonie, să semene - uneori până la amănunt - unele cu altele. Purtătorii și purtătoarele acestor straie prețioase (aflate în mai multe rânduri în sipetele domnești) interveneau, se pare, doar prin adăugarea unor podoabe aflate din belșug în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rând simbolică. îmbrăcate cu fast, purtând coroane și supraveghindu-și fetele (băieții fiind grupați în preajma tatălui), aceste Doamne (unele, văduve mai târziu, apropiindu-și câteodată - cum vom vedea - chiar însemnele autorității „masculine”) dau replică soților lor și întregesc simetric tablourile votive în care ctitorii închină Divinității și prezintă posterității chivotul zidirii lor. Circumspecți față de foarte vechile reprezentări feminine, în înfățișări târzii și îndoielnică (cum se întâmplă cu pictura de pe peretele de apus al naosului Bisericii Domnești din Curtea de Argeș, unde portretul Doamnei
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
unde era brodat și portretul Doamnei Marina, soția de atunci a lui Alexandru cel Bun, având pe cap o scufie cu pene - și cheaghina Maria, sora lui Ștefan cel Mare și soție a hatmanului Șendrea, are pe cap, în tabloul votiv de la Dolheștii Mari o pălărie cu calotă joasă și cu boruri răsfrânte, după cum italienească pare a fi pălăria Doamnei Cătălina, soția lui Radu cel Mare, de la Mănăstirea bulgărească Kremikovți; tot cu pălărie și voal este pictată și jupâneasa Iuliana, soția
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
așezată pe un văl lung, cu o mantie bizantină și cu papuci de culoare roșie, imperială 321. Cu același văl (vezi și mai sus) - care poate să fi fost o maramă - sub coroană, apare frumoasa Maria Voichița și în tablourile votive de la Voroneț, Pătrăuți și Dorohoi, de la biserica Sfântul Nicolae și în broderiile de pe epitrahilele de la Mănăstirile Voroneț și Dobrovăț. Pe epitrahilul de la Dobrovăț, haina de ceremonie a Doamnei este albastră iar pantofii roșii. Aceste mantii ca ale împărăteselor Bizanțului au
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
roșii. Aceste mantii ca ale împărăteselor Bizanțului au pe ele mult aur și benzi de fir, cu guler bogate de blană. Spânzurând de coroane, mănunchiurile de lanțuri subțiri, pandelocurile, trimit tot către aulele bazileilor. La fel apare înveșmântată în tabloul votiv din biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași, și Evdochia, sora marelui cneaz Olelko, nevasta pe care Ștefan cel Mare și-o adusese de la Kiev. Magnifică este și înfățișarea Mariei din Mangop, din neamul Paleologilor bizantini, înrudiți și cu Komnenii, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]