1,123 matches
-
fantomatic,cu pas insipid Iar altele,pierdute pe vecie Ne părăsesc în fulger translucid De suferință mută-nnobilate Inimi de dor,mecanic doar mai bat Cu pași de plumb străbat capătul străzii Oftând de focul ce-au avut odat’ Ascult plutind vrăjit zgomotul străzii Cu gândul meu rebel,ce-am regăsit Înfiorat în varii sentimente Numai aici simt că m-am împlinit. Dan Mitrache Referință Bibliografică: STRADA / Dan Mitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1221, Anul IV, 05 mai 2014. Drepturi
STRADA de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365937_a_367266]
-
frunzele pulsează aplauze neîncetate se rostogolesc iluzii neprinse în cuvânt la cântecul viorii, cu note fermecate. Din depărtarea udă pulsații de lumină s-aprind ca niște felinare prăfuite și-mbracă-n umbre stranii valea plină de sunetul viorii cu coardele vrăjite. Și timpul o clipă s-a oprit s-asculte pe furiș cântecul de vioară în noaptea fără nume, vise toropite de căldură ies din luminiș să vadă pentru cine cântă vioară, anume. Negura ascunde în valuri de ceață zarea și
UN CÂNTEC DE VIOARĂ de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365959_a_367288]
-
ție, Dragobete. Înserarea învăluise pe nesimțite pădurea, zăpada începea să se topească, iar miresmele pădurii îi fermecau și-i tulburau pe cei cu inima sensibilă. Întreaga suflare era în așteptare, chiar și eu simțeam un freamăt în adâncuri. Dragobete asculta vrăjit. Avea ochii închiși pe jumătate, iar inima îi bătea nebunește.Ca prin vis, el auzea povestea ce curgea lin. Ceea ce îți voi povesti, s-a întâmplat într-o noapte îndepărtată... de februarie. Mai erau câteva ceasuri și omenirea avea să
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366017_a_367346]
-
drăguță! Și ce vrăji zici că face frumoasa ta stăpână? - Păi... eu am fost o lacrimă, apoi o floare și acum... sunt ce sunt! - Aha, ești lacrimă, băiete!.. Și alte vrăji? - Mi-a dat stăpâna mea o tolbă cu clopoței vrăjiți care se transformă în flori albe când îi arunc pe pământ. - I-auzi, drăcie! Să vedem! spuse uimită împărăteasa. Și Ghiocel aruncă câțiva clopoței lângă tronul împărătesc care se prefăcură în gingașe flori albe. Împărăteasa se aplecă, le privi cu
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
floarea care tezaurizează, mici secrete, „idile scurte, chiar regrete”, aidoma unei margarete care este oracolul iubirii. Imediat poeta se prinde în vârtejul unui vals (și ne poftește și pe noi) - în poemul „Invitație la vals”. Valsul care este un dans vrăjit, este „Zbor de dor / Sau dor de zbor” - nicicând n-am auzit o definiție mai fericită! Taina sfântă a cununiei nu poate fi uitată și aniversarea ei este un fericit prilej de reânnoire a jurămintelor. Este ziua când, mărturisește poeta
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
sunt numai roci în jur. Sunt colorate și fiecare are povestea ei. Frumusețea ține de culoarea energiei fiecăruia, iar tu draga mea, poți crea o lume minunată în acel loc, asta dacă vei decide să mă urmezi... Talestri îl asculta vrăjită. Vorbele zeului curgeau lin și ușor pe lângă urechile ei. Vulturul moțăia de zor pe scaunul lui. Din când în când, deschidea ochii somnoroși, privind spre cei doi, ca un spion. Părea că vrea să învețe și el lecțiile zeului... -Daago
VULTURUL, ANTAL ŞI ENERGIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365382_a_366711]
-
exemplu Kilipirim (Sala Dalles), Apulum (Muzeul de istorie) etc. Aștept aceste evenimente cu sufletul la gură, mă pregătesc sufletește și financiar, uneori merg cu prieteni dragi, alteori îmi doresc în secret să merg singură, să nu împart cu nimeni aerul vrăjit al acestor oaze de frumos, să nu-mi tulbure nimeni extazul, de neasemuit cu nimic, de a mă plimba printre cărți! Pentru un autor, aceste târguri sunt necesare ca aerul, iar pentru un autor care își lansează o carte - oportunitatea
O MEGA LIBRĂRIE PENTRU SUFLET ŞI MINTE INTERVIU CU POEŢII LUMINIŢA ZAHARIA ŞI ROMEO TARHON de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365152_a_366481]
-
Einstein, vorba lui Adin), îmbrăcat într-un halat alb, impecabil, ne privea din spatele unor ochelari uriași, cu un zâmbet larg, dar cam șotios. Deasupra lui scria cu litere de-o șchioapă: Bine ați venit în Chemy- Land Parc! Lăsați-vă vrăjiți de minunatele experimente ale Magului Chem! - Chemy Land ! se miră Adin. - Da. Parcul meu de amuzamente chimice. Sunt magul Chem, magul blestemat să rămână invizibil. Aveam cel mai frumos parc de distracții din zonă, Chemy-Land. Locuitorii de aici îl apreciau
PARCUL DE DISTRACŢII de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/365174_a_366503]
-
că e castel - e lumea lui. Operația de curățire nu cere așadar o recreație, ci numai o exorcizare, o dezvrăjire. Dovadă e contactul cu toate capodoperele artei care și ele izbutesc a descânta, a stabili legătura directă cu dumnezeirea. Vălul vrăjit atunci dispare și lumea - tot aceeași fiind, dar preschimbată, scuturată de farmece - redevine creația dintâi și dă senzația fericirii. Domnul, de altfel, în convorbirea cu Nicodim nu cere omului o nouă naștere trupească, deci o altă facere,și numai să
JURNALUL FERICIRII- DE N.STEINHARDT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364973_a_366302]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > IMAGINE SPRINȚARĂ Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 2321 din 09 mai 2017 Toate Articolele Autorului imagine sprințară Pe scena verde-i iarăși beție de miresme și-un basm vrăjit pictează simfonice culori, plutește-n aer cântec de note triumfale când primăvara-și duce corolele de flori. Ea îmi strecoară-n suflet miresmele candorii când hăulesc pe drumuri atâtea amintiri și-n pragul înserării aud iar glasul morii cum flutură-nspre
IMAGINE SPRINŢARĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366511_a_367840]
-
să cerem vântuluiși păsărilor și noriloraripi de zbor,Să mergem...Leonid Iacob... V. IMAGINE SPRINȚARĂ, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 2321 din 09 mai 2017. imagine sprințară Pe scena verde-i iarăși beție de miresme și-un basm vrăjit pictează simfonice culori, plutește-n aer cântec de note triumfale când primăvara-și duce corolele de flori. Ea îmi strecoară-n suflet miresmele candorii când hăulesc pe drumuri atâtea amintiri și-n pragul înserării aud iar glasul morii cum flutură-nspre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
curgea sălbatic pe umeri. Mai devreme, îi simți talia atât de grațioasă, în mâinile lui. Generalul se ridică și, luând-o de mijloc, începu să o sărute cu pasiune. Apoi se opri, o privi în ochi, Talestri părea tulburată și vrăjită. Se lăsa în brațele omului de lângă ea, care începu să îi mângâie trupul și să o sărute cu tandrețe. Prințesa îi simți mai întâi buzele moi și calde, apoi brațele puternice atingându-i fiecare părticică a corpului. Se lăsă dusă
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
și porniră grăbiți după bunătățuri. Mantia înserării coborâ iar soarele nu se mai vedea de vârfurile copacilor. Frunzele galbene, roșcate, arămii și maronii foșneau în bătaia vântului iar copacii își întindeau crengile, agățându-le blănițele moi și mătăsoase. Păduricea părea vrăjită, chemându-i cu glas dulce: veniți, veniiiiți! Cei doi iepurași apucară pe o cărare, mergând fără grabă, fermecați de mireasmele ce veneau din capătul acesteia. Din când în când, țopăie fericiți, încântați de tot ceea ce văd în jur. Timpul a
IEPURICI ŞI IEPURILĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365765_a_367094]
-
învârtindu-și căciulile pe deasupra capului, chiuind, crezându-se fiecare ca fiind cel mai frumos dintre frumoși și cel mai viteaz dintre viteji. Și cum primăvara este plină de viață ca orice fată, într-una din zile împunse cu degetul ei vrăjit bătrânul păr sălbatic din vârful dealului: „Înflorește, domnule!” și părul înflori. Deodată se întâmplă ceva neașteptat. De sub petalele gingașe omizile priveau uluite câmpul plin de flori peste care zburau niște vietăți fascinante. - Sunt îngeri! șoptiră omizile și căzură în genunchi
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
Octavian Goga, povestește: „Era spre sfârșitul unei zile de vară (1937) în casa albă de la Ciucea a lui Octavian Goga. Prin ferestrele deschise se auzea murmurul Crișului, șoptind pădurii povestea lui milenară. Mâna gazdei a întors butonul cutiei de sunete vrăjite și în odaia de lucru a meșterului a răsunat glasul adânc al lui George Folescu. Un haiduc al câmpiei românești de altă dată își cânta aleanul lui de pribegie: „Înghețată-i Dunărea... Nu știu un alt artist al nostru, a
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Din nou, lui Paul face semne Brăduțul tare strălucește Fioru-i curge lin prin gene. Și scutură, încet, zăpada Ce o albise toată, toată Emoția ce-o gâtuise Dispare, parcă, dintr-o dată. La geamul casei o bătrână Se uită înspre ei vrăjită Ascultă calm colinda sfântă Și-n lacrimi izbucni, uimită. Curge din suflet frumusețe Bătrâna nu se poate-abține Ea îi poftește cu binețe În casa plină de suspine. Și-atunci le spune printre șoapte “V-am așteptat cu mare drag!” Cu
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
pătruns departe-n vise și-a modelat simțiri, trezind atât de lesne adormirea eternelor iubiri. Azi, de ar fi să-ți caut numele în jurul meu, precis l-aș întâlni în orice rază și-n orice floare scris cu litere scânteietoare, vrăjite să aducă-aminte c-ai fost, că ești și că vei fii Luceafăr în cuvinte. (foto: Luceafărul - Sabin Bălașa) Referință Bibliografică: LUCEAFĂRULUI / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1469, Anul V, 08 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
LUCEAFĂRULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352333_a_353662]
-
le trezesc somnul adânc și clipa de inerție - ceasul pustiu ... Caut ceva mărunțiș agonisit cu grijă, în zilele senine, când visele germinau. Se uită la mine mirată, cu ochi aprinși, arzând în ei beție de arome târzii și de culori vrăjite. Legănându-se înaltă și galbenă, pasul obosit în peregrinări spre mine-și îndreaptă. Zâmbind, mă sărută pe creștet, răvășită de gânduri ruginii și-mi șoptește cu glas cenușiu: Nu m-ai recunoscut?! Sunt toamna vieții tale. Mereu m-ai purtat
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352369_a_353698]
-
coboare în mare. Și a muncit timp de două săptămâni cu mulți lucrători spunea că avea câte trei sute de lucrători pe zi dar n-a putut să târască corabia în mare și nici să o miște din loc. Corabia era vrăjita de oameni răi. Stăpânul corabiei era tare întristat și supărat și nu avea ce să facă. Potrivit iconomiei lui Dumnezeu însă, s-a abătut călugărul Ioan din Scopelos și în părțile acelea. Cand stăpânul corabiei l-a văzut, i-a
LIVADA DUHOVNICEASCA (27) de ION UNTARU în ediţia nr. 1017 din 13 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352442_a_353771]
-
Autorului Săruta-mă toamnă ! Sărută-mă toamnă cu adieri de vânt și cu șoapte risipite din al tău cuvânt, lacrima ploii așeaz-o pe obraz ușor să mângâie al gândurilor firișor, iar din frunzele despletite de zare dăruiește-mi te rog vrăjită cărare. Sărutul tău, atingere de-o clipă binecuvântează a timpului aripă, care-n drumul lui spre neștiute zări duce a sufletului tainice chemări , și-mpraștie dorințe și doruri multe pe care doar el știe să le asculte.. Săruta-mă toamnă cu
TOAMNA MEA... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351301_a_352630]
-
toamna clipe ce se rostogolesc de-a valma și-a picurat din a ei dulceață zorii-n fiecare dimineață. Pe frunze a stropit cu dulci șoapte culese-n pe furiș miez de noapte, pe crizantemele-nflorite stau cuvinte de toamnă vrăjite. Urâtul l-a-mbracat în ceată să nu se mai zărească la față, zarea, să fie cea mai frumoasă are rouă de pe flori proaspăt culeasă. Din iubire pădurea s-a îmbujorat frunzele sărutate de toamnă cad, iar în aerul ce mângâie cerul
TOAMNA MEA... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351301_a_352630]
-
zarea, să fie cea mai frumoasă are rouă de pe flori proaspăt culeasă. Din iubire pădurea s-a îmbujorat frunzele sărutate de toamnă cad, iar în aerul ce mângâie cerul se ascunde cu grijă tot misterul. Iubirea toamne cuprinde și-nfioara sărutul vrăjit al brumei omoară, dar frumusețea ei ne copleșește chiar dacă timpul o risipește. Eu și toamna Mă risipesc în tine toamnă Și-n triste aduceri aminte Ți-ai pus ruginie maramă Apoi m-ai mângâiat pe frunte.... Ai plecat iar în
TOAMNA MEA... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351301_a_352630]
-
diamante rare Scriu cu lumină oarbă o ultima scrisoare: E sărbătoare-n gânduri, și iată, ninge rar, Ninsoarea de cuvinte azi ți-o trimit în dar. Printre nămeți albaștri luna pictează cerul, Iar jocul reveriei îmbracă-ntreg misterul În sunte vrăjite. Și parcă munții blânzi Trimit răvașe simple doar lupilor flâmânzi. Erai copac celebru când te-am zărit prin ceață, Zideai pe drumul nostru o-ntreagă dimineață Și mi-erai pod devreme și parcă-mi tot spuneai Că florile iubirii ne
CA O LEGENDĂ ALBĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351352_a_352681]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > GEORGE-NICOLAE STROIA, LUMEA COPILĂRIEI - VIS DE IARNĂ: PĂDUREA VRĂJITĂ Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 338 din 04 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului E iarnă. Afară ninge cu fulgi mari de vată. Pădurea de lângă cabana lui Moș Crăciun își poartă cu mândrie haina albă. Moșul, trezit din somnul
GEORGE-NICOLAE STROIA, LUMEA COPILĂRIEI – VIS DE IARNĂ: PĂDUREA VRĂJITĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351472_a_352801]
-
de zile, își făcea planuri pentru Crăciun. El se gândea la bietele animale înfometate, din pădurea de alături; a mai stat puțin și luându-și haina cea mai groasă și sacii cu mâncare din cămară, ieși, îndreptându-se spre pădurea vrăjită. Când intră în pădure, i se păru cel mai frumos loc pe care l-a văzut vreodată. Zăpada sclipea minunat, presărată cu mici safire prețioase. Ningea continuu, fulgii mari întunecând privirile somnoroase ale soarelui de iarnă. Natura întreagă zăcea înghețată
GEORGE-NICOLAE STROIA, LUMEA COPILĂRIEI – VIS DE IARNĂ: PĂDUREA VRĂJITĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351472_a_352801]