672 matches
-
a arbitrarului, în care nimeni nu are încredere în stat, în birocrație și instituțiile sale. Totul este înlocuit cu cei pe care "te poți baza" indiferent de situație. Există încă oameni care nu merg la doctori ci la moașa sau vraciul comunal, după cum nu este nevoie de justiție sau lege, pentru că dreptatea o împarte domnul primar, în calitatea sa de șef de trib. Ajutorarea îmbracă diferite forme. În contextul unor asemenea mecanisme, românii nu au încredere că tinerii căsătoriți vor reuși
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
divinizat și demonizat. Pentru mentalitatea magică a țăranilor români, acest personaj era Întru chipat de un vrăjitor popular cu puteri meteorologice (solomo narul), care - la rândul lui - era asociat, uneori identificat cu „evreul imaginar”. În cadrul mitologiei populare românești, solomonarii sunt vraci, astrologi și vrăjitori, al căror patron spiritual și onomastic este regele biblic Solomon. Conform Cronografelor românești - traduse „după grecie pă limbă rumânească”, Începând de pe la mijlocul secolului al XVII-lea -, regele Solomon „au aflat firea a tot ce iaste În lume
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al XIX-lea (317, p. 190). După unii comentatori, cultul hasidic „Güte Jüden” (al „rabinilor făcători de minuni”) Îl avea În centru pe legendarul Întemeietor al hasi dismului, Rabi Israel Baal Șem-Tov („Stăpânul Bunului Nume”, prescurtat Beșt), el Însuși mare vraci, cabalist și făcător de minuni (298, p. 329). Acesta s-a născut În 1700, Într-un târg de la granița Podoliei cu Moldova și Bucovina. Unele legende hasidice susțin că el s-a născut și a trăit „În provincia Valahia, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
activă. Pe parcursul celor opt ani de învățătură ca elev normalist și mai apoi în activitatea de educator i s-au clarificat multe dintre aspectele profesiei pentru care a optat, și a ajuns la concluzii limpezi și plauzibile. Învățătorul, asemeni unui vraci, vindecă neștiința, luminează mințile copiilor și pune bazele personalității acestora în curs de formare, înzestrându-le și dezvoltându-le intelectul, îmbogățindu-le afectivitatea și modelându-le caracterul. Trăsăturile personalității copilului se construiesc în grupul stabil și divers, așa cum este clasa
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ce am văzut, dar vorbeam În plus, căci ei nu Înțelegeau nimic din ceea ce spuneam, probabil nu Înnoptaseră niciodată În pădure și nu văzuseră ceea ce văzusem eu. Îngrijorați de faptul că nu ne mai Înțelegeam, au trimis Îndată după un vraci, crezând că sunt bolnav. Dându-mi seama de situație, am spus atunci lucrurilor pe nume; am Încetat să bolborosesc În felul seu și am strigat cât am putut de tare: „Pădure!”. Toți s-au luminat la auzul acestui cuvânt, m-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
spus atunci lucrurilor pe nume; am Încetat să bolborosesc În felul seu și am strigat cât am putut de tare: „Pădure!”. Toți s-au luminat la auzul acestui cuvânt, m-au mângâiat pe creștet și n-au mai trimis după vraci. M-am retras apoi, am mai meditat câteva zile și, negăsind nici un mijloc de a mă exprima, am plâns fără să mă vadă nimeni. Ce poți face În acest caz? Cauți să intri În vorbă cu oamenii. Pentru aceasta, folosești
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
-l facă de o rețetă pentru morfină. Roy pleca pe mare la intervale de două sau trei săptămîni. Călătoriile lui erau În Transporturile Militare și, În general erau de scurtă durată. CÎnd era În oraș, de obicei Împărțeam cîteva rețete. Vraciul bătrîn de pe 102 și-a pierdut pînă la urmă mințile de tot și nici o farmacie nu-i mai primea rețetele, dar Roy a găsit un doctor italian rețetar În Bronx. Îmi făceam din cînd În cînd cîte-o injecție, dar eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
contele K. Kokostov care l-a cunoscut bine pe țar, întrucât fusese ministru de finanțe între 1904 și 1914. În schimb, împărăteasa era o femeie superstițioasă și nevrozată. Hemofilia fiului său Alexei a împins-o să creadă în puterile unui vraci, Rasputin, pe care ea îl considera un trimis al Providenței 8. Influența lui Rasputin asupra țarului prin intermediul țarinei a fost percepută de către un grup de nobili ca fiind nefastă pentru imperiu. Ei au încercat să-l otrăvească și, văzând că
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
medicinii. Unele dintre familiile din această categorie au rămas legate de această profesiune, câteva personalități marcante din elita medicinii ieșene făcând parte din aceste familii, infirmierii constituind în câteva cazuri prima generație a acestor familii de profesioniști onești, deseori remarcabili. VRACIUL Un ins pitoresc, deseori un multiplu impostor, înșelând naivitatea și stimulând iluzorii speranțe, aventurier (atât cât necesită "serviciul"), un vagabond, mai întâi cu o căruță cu coviltir, mai apoi cu faeton sau chiar cu automobil, prezent la toate târgurile, băgându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
spectaculară și crede chiar el în propriile calități "speciale", acest neastâmpărat, foarte căutat ("omul care aduce ploaia"), deseori venerat și de mai multe ori amestecat în complicate intrigi amoroase. Fiecare urbe moldovenească a ținut minte, zeci de ani, câte un vraci, cel care este, în credința timpului, un personaj indispensabil multor suferinzi. Începând cu Ștefan cel Mare, mai toți domnitorii aveau pe lângă ei un astfel de vraci, la care nu se putea renunța. Uneori, pe lângă funcția de medic (cu sau fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
complicate intrigi amoroase. Fiecare urbe moldovenească a ținut minte, zeci de ani, câte un vraci, cel care este, în credința timpului, un personaj indispensabil multor suferinzi. Începând cu Ștefan cel Mare, mai toți domnitorii aveau pe lângă ei un astfel de vraci, la care nu se putea renunța. Uneori, pe lângă funcția de medic (cu sau fără diplomă plăsmuită), acești vraci constituiau necesare verigi în diferite tranzacții diplomatice discrete, având acces în medii importante. În anumite circumstanțe, unii au devenit niște "medici" foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în credința timpului, un personaj indispensabil multor suferinzi. Începând cu Ștefan cel Mare, mai toți domnitorii aveau pe lângă ei un astfel de vraci, la care nu se putea renunța. Uneori, pe lângă funcția de medic (cu sau fără diplomă plăsmuită), acești vraci constituiau necesare verigi în diferite tranzacții diplomatice discrete, având acces în medii importante. În anumite circumstanțe, unii au devenit niște "medici" foarte renumiți, solicitați și familiile domnitoare. Bucurându-se de o clientelă bogată și "coborând în lume", au practicat, ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cu produse eficiente sau iluzorii și un gen de psihoterapie care constituia punțile necesare pentru extinderea afacerilor, fiind, deseori, la originea unor "concepte medicale" personale. Unii au desfășurat o activitate rămasă în memoria urbelor pe unde au trecut (spre deosebire de vrăjitor, vraciul era un ins urban). Este celebru cazul unui astfel de "doctor" cu o mare reputație, ceea ce l-a făcut să-și extindă activitatea în mai multe centre, începând de la București și Brașov, dar prezent, la solicitări speciale, și la Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pravilelor a stabilit însă criterii medicale destul de exacte relative la problemele patologiei mintale. Pravila stabilește mai întâi expertiza, desigur rudimentară, dar care semnifică totuși un pas: pentru a se stabili starea de nebunie a unui inculpat, judecătorul va recurge la vraci "carii foarte lesne îl cunoaște de va fi nebun cu adevărat". Rezultă de aici seriozitatea cu care se punea (și se concepea) problema stabilirii stării de alienare, deși criteriile de a se recurge la vraci și lipsa de îndoială față de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
inculpat, judecătorul va recurge la vraci "carii foarte lesne îl cunoaște de va fi nebun cu adevărat". Rezultă de aici seriozitatea cu care se punea (și se concepea) problema stabilirii stării de alienare, deși criteriile de a se recurge la vraci și lipsa de îndoială față de diagnostic ("foarte lesne îl cunoaște") sugerează greșelile care, cu siguranță, nu puteau fi evitate. Deducem că greșelile trebuie să fi fost foarte mari, deși în cazurile de psihoze și alte sindroame tipice vraciul, care avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
recurge la vraci și lipsa de îndoială față de diagnostic ("foarte lesne îl cunoaște") sugerează greșelile care, cu siguranță, nu puteau fi evitate. Deducem că greșelile trebuie să fi fost foarte mari, deși în cazurile de psihoze și alte sindroame tipice vraciul, care avea oricum, experiență oarecare, distingea cu un ochi mai sigur patologicul de simularea lui. Uneori se recurgea chiar la doi experți, cum era cazul proceselor cu sodomanii (psihopați sexual), al doilea expert fiind moașa. În cazurile speciale "se vor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
avea oricum, experiență oarecare, distingea cu un ochi mai sigur patologicul de simularea lui. Uneori se recurgea chiar la doi experți, cum era cazul proceselor cu sodomanii (psihopați sexual), al doilea expert fiind moașa. În cazurile speciale "se vor chema vracii cei mai buni"; în cazuri de opinii diferite "vom crede pe cei mai mulți, sau pri cei mai buni, sau pri cei distoinici, iară nu pri alții". Am menționat că era considerat nebun cine "nu-i cu toată mintea, eșit din fire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
stările pasionale, căci se menționează: "Dragostea se aseamănă cu beția, așișderea și cu nebunia și mai vârtos ea este și mai rea chinuire decât acelea, decât toate drept aceea... și pedepsirea vinovatului din dragoste este mai mică". În cazul beției vraciul expert va trebui să chestioneze despre "nebuniile beției și alte semne de om beat" dovedind caracterul lor patologic. Legislația (pravilele) conferă responsabilitate alienaților, luând totuși unele măsuri și formulând rezerve. Astfel, iresponsabilitatea este totală în cazurile clare ("când va fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
dacă unul din viitorii soți se va bănui de dracul și se va îndrăci"). Judecătorul se poate pronunța și singur dacă poate cunoaște pe nebun, punându-i întrebări "în multe feluri și cu multe meșteșuguri", dar, deseori, chiar recurgând la vraci și la moașă, poate avea îndoieli datorate situației: "de se va supăra neștine de hierea neagră, cum s-ar părea că se îndrăcește... iar de va fi adevărat îndrăcindu-se"... după cum și "cine de voia sa se va îndrăci, acela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
7 ETNOIATRIA AUTOHTONĂ. RELAȚII CU MEDICINA CULTĂ. EXISTĂ O MEDICINĂ POPULARĂ SPECIFICĂ REGIUINILOR MOLDOVEI? 10 MEDICINA MEDIEVALĂ ÎN MOLDOVA ȘI LA IAȘI PERSONAJE MEDICALE ALE TIMPULUI 14 MOAȘA 14 SORA MEDICALĂ ȘI ASISTENTA 17 INFIRMIERI ȘI ALTE CADRE MEDICALE 21 VRACIUL 21 PREMISELE ȘTIINȚIFICE 24 LA A 160-A ANIVERSARE ȘI PESTE CINCIZECI DE ANI 24 ANASTASIE FĂTU, PRECURSORUL MEDICINII ȘTIINȚIFICE LA IAȘI ȘI ÎN MOLDOVA 28 PREMISELE MEDICINII ȘTIINȚIFICE 52 MEDICINĂ ȘI RELIGIE ÎN MOLDOVA 66 ȘTIINȚA DESPRE BOLILE SUFLETULUI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
moment. Imaginea construită pare să semene, de fiecare dată, cu aceea regăsită în basmele ori legendele populare (vezi Mănăstirea Argeșului, spre exemplu) sau în cărțile populare de tipul Alexandriei, unde împăratul dă șfară în țară pentru a se găsi viteazul, vraciul sau cărturarul în măsură să poată soluționa criza amenințând regatul său. Motivul eroului salvator apare, cu structură similară, și în contextul deloc fabulos al Țărilor Române aflate în criză culturală identificată, și a cărei soluție nu va mai fi nașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Bucevschi. Membrii: Cornel Tarnovschi, dr. I. Câmpan, Claudiu Usatiuc, Dragoș Vitencu, Marian Pavel Șesan, dr.Octavian Scarlat, Traian Brăileanu, dr. Slega Piersic, Filaret Doboș și Vasile Olinici”... * Ceva și din creația: Dragoș Vitencu; „...Dar când se lasă noaptea, citești ca vracii-n stele Și simți cum vin spre tine iar vremuri dintr-acele Când codri nasc din sânge, așa cum la Cosmin... Atunci tu te cutremuri, iar eu tăcut mă-nchin”. (Din „Pădure tăiată”, Gazeta Bucovinei nr.2,1942 sau Calendar creștin
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
că românii cred În vrăjitoare, În strigoi sau În vârcolaci, ci și Împrejurarea că sunt extrem de neîncrezători În rezultatele științelor, ceea ce Îi Împiedică să progreseze. Există bolnavi care refuză să ia medicamente, apelând În schimb la serviciile Îndoielnice ale unor vraci, iar uneori chiar și intelectualii satelor, preotul sau notarul, cred În asemenea superstiții și le alimentează suplimentar, În loc să le combată. În ceea ce privește imaginea fizică a românilor, Jókai pare să fi fost puternic impresionat de frumusețea femeilor acestora. Acestea nu sunt numai
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
altă dată caricatură. Tehnica plastică a colajului atinge în savurosul capitol despre N. Iorga (de fapt un tur de orizont despre ambianța universitară antebelică) o netă virtuozitate. Ca vorbitor, Iorga impresionează, fără îndoială, la catedră el fiind un „animator”, un vraci dominând sala în alt mod decât Maiorescu. În pagina scrisă, același tumult vital nestăpânit, dar și excese neiertate: „Informația parazitară se răsfață trufaș, fără procedeul eliminării metodice, ci cu o risipă de fișe scăpate dintr-o vastă bibliotecă, pe o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
desemnează științele moderne), mythos-ul nu era niciodată asumat în același mod. 87 Ernst Cassirer, Filosofia formelor simbolice, vol. II; Gândirea mitică, p. 9. 88 James George Frazer, Creanga de aur, vol. V, p. 181. De fapt, Frazer considera că șamanii, vracii, magii, nu gândeau altfel decât oamenii de știință, când considerau că un eveniment îl urmează pe altul și că aceleași cauze duc întotdeauna la aceleași efecte, dar că aceștia greșeau în privința legilor care guvernează succesiunea. Ernst Cassirer, Mitul statului, p.
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]