594 matches
-
dracu`! Iar miroase-a gogoși, Baroane... Miroase-a mort, ți-am mai zis. Oi fi răcit, că ești îmbrăcat subțire, nu-ți mai simte nasu` nimic. Hai pe mal! Sar din barcă, lasă undițele în iarbă, iar Baronu` aruncă niște vreascuri uscate peste jarul aproape stins. Curăță peștii cu un briceag - elvețian, mi l-a dat unu` care avea o datorie, în armata elvețienilor numa` cu așa ceva se umblă, taie și firu` de păr -, apoi fixează o tablă pe niște pietre
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ruble, trei mii de ruble. Dar dacé le facem mai mici. facem și mai multe. - Da, mai ales dacé mergi la drum, iarna, cînd Îi zépadé. - Ce copaci frumoși! - Am greblat toaté pédurea, e foarte frumos! - Da și véd cé vreascurile le-ați scos la margine, foarte bine. - Le-am scos, ca sé nu fie gunoi În pédure, pédurea este o bogéție a naturii! - Este bine cé dumneavoastré aveți grijé de péduri. - Pédurea este, In primul rînd, verdeațé și aer curat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
unde o razé groasé de luminé trecea printre frunze, chiar deasupra capului lui Nicolai Arsenievici. CÎțiva tufari de corn, care creșteau din mal, chiar acolo unde rîpă prin care cursese cîndva și apé și care se umplu de frunze și vreascuri și unde, la doar cîțiva pași, rîpă formă o rupturé, care poate cé fusese cîndva cascadé, atunci cînd apa, dacé a curs vreodaté, Îl ascundeau pe Nicolai Arsenievici cu crengile lor Întortocheate, așa Încît din cérare nimeni n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
n-ar fi putut sé-l vadé. Nicolai Arsenievici se mai uité o daté la fosta cascadé și, pentru o clipé, chiar Își Închipui cum curge pe-acolo apă și se Îngrijoré, dar dupé ce se mai uité o daté la vreascurile adunate și réscoli cu hîrlețul stratul de frunze putrede, care se dovedi prea gros, Isi zise cé apă nu va mai curge pe acolo niciodaté și cé poate sé se puné pe treabé liniștit. Scuipé În palme, Însemné cu hîrlețul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
a mă vedea din dosul cuptorului unde dormeam. A doua zi cam pe l-- ameazi mă trezii și eu din somnul meu adânc și fără visuri. Nu știu cine pospăia prin casă și pe la vatră. Era o vară a mea, care băga vreascuri în foc și fierbea mâncare. - Tu ești, Finițo? zisei eu sculîndu-mă, luîndu-i capul între mâni și sărutînd-o. - I, Doamne! zise ea surâzând cu degetele la gură și măsurîndu-mă cu ochii din creștet pîn-în talpe. Ce mare te-ai făcut... Uite
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
făcui o cruce și mă sculai drept în picioare. Era cu neputință să mai dorm sau să. mai rămân; ci decisesem de-a urma primei mele impresiuni, aceea de-a mă duce-n lume, unde mă vor duce ochii. Băgai vreascuri în foc, cari începură să trosnească vesel și să arunce scântei cu pară. Apropiai de foc un scăunaș scund, luai dintr-un colț al bordeiului coasa tatei și șezând pe scăunaș începui, la lumina focului de vreascuri, c-un cuțit
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
duce ochii. Băgai vreascuri în foc, cari începură să trosnească vesel și să arunce scântei cu pară. Apropiai de foc un scăunaș scund, luai dintr-un colț al bordeiului coasa tatei și șezând pe scăunaș începui, la lumina focului de vreascuri, c-un cuțit de brâu, să cioplesc cu băgare de samă coasa și s-o prefac în lance. Făcui ca coasa să steie drept în vârful mânerului și-apoi, luând o cute de piatră, începui a o freca de ascuțișul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
peste ape fără punți, până ce-ntr-o culme de deal, în mijlocul unei dumbrăvi de spinișe, zării cuibul unui foc în cari clipeau cei din urmă cărbuni prin cenușa cea sură. Il adusei lângă foc, pusei în el frunze uscate și vreascuri câte putui aduna în clipă, astfel încît în curând se-nălță un foc mare, palălăind cu fum mult. Mai strânsei frunze uscate și făcui un pat... pe care așezîndu-l pe Ioan îi desfăcui pieptul ca să-i cercetez rana. Nu era
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
întortocheată, până în buza bălții. Primprejur erau case mici acoperite de fumul galben, împotriva ciumei. O bătrână cu capul înfășurat într-o cârpă pestriță, legată pe ureche cu fundă mare, amesteca cenușa într-o căldare de săpun, sub care ardeau două vreascuri și bălegar mult. - Nu-i ia ciuma, boierule, pe cine face săpun! îi spusese ea râzând, deși Gligore nu întrebase nimic. Balta, mai mult o mocirlă fixată de stuf, era nemișcată, iar dincolo de ea se vedea Biserica Icoanei. O masala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
a-și aranja părul care pentru o clipă se zbătu în aer ca o perdea neagră de mătase, apoi arătă spre colțul casei. - Tata-i acolo în spatele casei fiindcă deja a apus soarele. Câinele se aciuase sub o grămadă de vreascuri și mai mârâia din când în când ca o furtună îndepărtată, ca să dea de știre că el nu renunțase la a păzi casa aceasta. Simiuc dădu colțul casei și imediat făcu o mișcare instinctivă de retragere fiindcă dăduse cu ochii
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
care unește două numere, numerele hotar al existenței fiecăruia. Glasul ei suna acum molcom, undeva un greier țârâi înalt și liniștitor, câinele dădu deodată un zvon scurt, lătrând de câteva ori, apoi mârâi înfundat, aciuându-se sub grămada lui de vreascuri. Simiuc o asculta în continuare pe fată: - Pentru mine trăiește ea, și Isidora își trecu drăgăstos palma peste fața zâmbăreață a păpușii care-și arăta cei doi dinți din față albi ca laptele, dumneata n-o auzi cum respiră, fiindcă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu mâinile sale mari, așezându-le minuțios într-o grămăjoară cu o formă anume, în gura sobei. De pe sobă luă o altă carte din care cu o mișcare bruscă rupse două foi, le mototoli și le puse sub grămada de vreascuri. Chibritul hârșâi scurt pe scăpărătoare luminând fața mare, nerasă, cu nasul puțin coroiat și ochi cafenii ce sclipiră o clipă în lumina prea bruscă. Simți nevoia să se justifice de ruperea foilor din cartea ceea pe care o aruncă înapoi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
intervenția mamei. Rugase dirigintele să lase aranjamentul așa cum era și Mara îi rămase alături, în bancă. Cazarea se făcu la cabană, în decorul ruginiu de toamnă târzie. În pustietatea pădurii, tinerii se dezlănțuiră. Făcură foc de tabără și dansară în jurul vreascurilor pârjolite. Pe măsură ce frigul le îngheță mâinile și obrajii, se retraseră să mănânce sărmăluțe cu mămăligă caldă, în aspectul țărănesc al sălii de mese. Urcați în camere, instalară boxele, orga de lumini și, o dată ce muzica cuprinse clădirea, fetele dădură năvală în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
În râs, recunoscându-se Învins. Manju și Chacha râseră surescitați. Scărpinându-se În cap, Hideyoshi le făcu semn să se apropie pentru a Începe alt joc. Invitația lui Îi intrigă pe cei doi copii, care deschiseră, pe furiș, portița din vreascuri. De unde-ați venit, domnu’? Hideyoshi coborî de pe verandă și Începu să-și lege baretele sandalelor. Pe jumătate În joacă, Manju Îl gâdilă la ceafă cu un fir de iarbă uscată. Îndurând această poznă, Hideyoshi termină să-și Încheie sandalele. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
variațiile și plasticitatea limbajului arghezian, iar textul evoluează de la miniatural și sugestie („Printre cimbru și susai,/ Fir plăpând de păpădie/ Nalță, greu, în vârf de pai,/ Un bănuț de floare vie”) la violență și cruditate verbală („În două surcele de vreasc să se facă/ Picerele tale, făptură buimacă./ Plesni-ți-ar timpanul,/ Să n-auzi când trece traivanul./ Să uiți la cetanii tipicul/ Și psalmii în zi de Crăciun./ Să n-ai după masă tutun./ Să-ți pută buricul”). Artist al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
dintre aceste vehicule detestabile; ne-am resemnat să luăm căruța. Traversarea dură mai mult de o oră; ieșim în fine dintre dârele și făgașele lăsate de căruțe; câteva grămezi de cărămizi năruite, ziduri dărâmate; spărturi prost astupate cu legături de vreascuri sau lăsate așa din 1829, o boltă în ruine reprezentând o părere de poartă: era intrarea Giurgiului! Înăuntru, grămezi de noroi; câteva străzi pavate cu dale enorme, dislocate și desfundate; case joase cu un simplu parter; garduri de uluci din
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
aminti ceva mai încolo. • Cu cât particulele de materie organică vor fi mai mici, cu atât compostarea va fi mai rapidă. • Pentru o mai bună aerisire a compostului dumneavoastră, înainte de a depozita reziduurile puneți pe fundul silozului un strat de vreascuri, rumeguș sau un strat de pământ de aproximativ 10 cm. Compostul trebuie amestecat și întors cu regularitate. Iarna • Puteți obține compost în timpul iernii la fel de bine ca vara. Descompunerea materiei organice va fi mai lentă iarna, accelerându-se odată cu venirea primăverii
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
rămâne după tunderea gazonului, buruienile verzi (a se vedea: excepții în cadrul materiilor care nu trebuie compostateă, gunoiul de grajd, cojile de ou și algele. Materiile organice bogate în carbon Materii organice bogate în carbon sunt frunzele uscate, paiele, fânul, rumegușul, vreascurile, zațul de cafea de filtru (inclusiv săculețulă, ceaiul și plicurile de ceai, șervețelele din hârtie, pastele, pâinea, orezul, cojile de nuci, sâmburii, țesăturile naturale (in, lână, piele tăbăcită, bumbac etc.Ă, găinațul, penele, plantele uscate (doar dacă acestea nu au
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
de a-i suplini lipsa era trăirea mistică a prezenței intime a lui Hristos. Aici era ascunsă taina autentică, acea taină care, trăită fiind în intimitate, nu putea avea parte niciodată de publicitate. Restul era trăncăneală teologică sau paradă culturală, vreascuri uscate fără putință de înflorire. Ioan Pintea și-a îndeplinit bine menirea de înregistrator al farmecului lui Steinhardt. Îi redă lexicul, ticurile verbale și obsesiile adînci, zugrăvindu-l verosimil și convingător. E lesne să constați că Steinhardt are un stil
Un autor de interior by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6639_a_7964]
-
Vine un domn cu carte, îi spune să strîngă repede cocoșul și ouăle, să le ducă acasă, să treacă pe la medicul veterinar să-i spună acela dacă nu cumva trebuie să arunce ouăle și să prăjească într-un foc de vreascuri, bietul pintenat. E gata, e sfîrșitul lumii, maică, gripă și cum i-ai mai spus? Trece și asta, lasă, cum au trecut toate, războiul, foametea, comuniștii, apele, seceta, vine ea vremea cînd oamenii de la oraș or să vrea, din nou
Noi directive by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7560_a_8885]
-
picturi. Totul se cufundase acum în umbră, în afară de vârful stâncii care străjuia peștera. Cerul se făcuse de peruzea și o pală de vânt rece a trecut peste coline. Am rugat-o să-mi dea o mână de ajutor ca să adunăm vreascuri și am ridicat o grămadă în fața colibei. Pe urmă am ajutat-o eu pe ea să întindă cortul, să umfle cele două saltele și să desfacă sacii. Când am terminat, ne-am așezat să ne desfătăm privind lacul. Deodată, am
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
culci. A arătat spre casă și a dat din mână. - Pe ea era mai bine să n-o deranjăm. S-o lăsăm cu ale ei. Pesemne că cercetează. Am mâncat cu poftă. Am uitat să aprind focul și grămada de vreascuri se odihnea la câțiva pași de noi, ca un arici uriaș. Când am isprăvit cina, el s-a ridicat și a coborât câțiva metri uitându-se la hardughie mai de aproape, parcă șovăind. S-a întors apoi sus și a
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
obsesiile dogmatice. În consecință, neamțul știe să scape din capcana oricărui subterfugiu, depistînd cele mai fine subtilități ale cazuisticii popești. Criteriul investigației sale e exactitatea, iar unealta procedeului său e coerența rațională. Tot ce nu-i exact sau rațional e vreasc ridicol bun de aruncat pe foc. Cu alte cuvinte, ceea ce ascultă de înlănțuirea necontradictorie a unor afirmații bine sudate între ele reprezintă imaculata certitudine. La fel, tot ce corespunde smerit cu faptul istoric întruchipează neprihănitul adevăr. Din chenarul acestui infailibil
Viermele necredinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9589_a_10914]
-
mai auzit și s-a lăsat noaptea, o noapte deasă și întunecată. Luna încă nu răsărise. Din toate părțile îi înconjurau umbre, zgomote, murmure pe care ei le confundau cu siluete, persoane, voci. Dar erau doar bezne, trunchiuri de copaci, vreascuri trosnind, foșnet de frunze. Ne-am rătăcit? a întrebat femeia. Nu știu, a spus bărbatul. Au mers înainte cu pași lenți, ținându-se de mână, în tăcere, sprijiniți unul de altul. Până când deodată au văzut că ajunseseră la capătul pădurii
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
a păstra distanța și satisfacția pe care ți-o dă gîndul că nu te terfelești sub ochii plebei. În acest caz, noțiunile de frumos artistic, de operă de artă, de capodoperă sau de bucurie estetică devin vocabule cu sens, nu vreascuri calpe trosnind în gol. Morala e una: morbul spectacolului nu naște spectacole bune și singurul remediu pentru această stare de lucruri stă în persoană, nu în climat.
Teatrul din afara teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5349_a_6674]