136,121 matches
-
și de alta, și capre în spate. Mama ei, Hellen, o greco-americană, trupeșă, vioaie, cititoare de romane, romantică și visătoare, o femeie de origine umilă dar cu o ținută mîndră, și care aștepta mult de la viață, s-a îndrăgostit, în vremea penuriei de bărbați din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, de un indian cu vorbă dulce, un avocat - cum de ajunsese acesta pînă acolo? Indienii se răspîndesc pretutindeni - nu-i așa? Ca nisipul - care s-a căsătorit cu ea
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
Hellen nu era în casă, dar Nissy a descoperit-o curînd, pentru că și caprele fuseseră cu toatele omorîte, iar Hellen atîrna spînzurată de una din grinzile șopronului construit de John Poe cu mîinile lui, pentru ca animalele să se poată adăposti la vreme rea. Jos, în mîzgă, sub picioarele ei care se bălăbăneau, zăcea un cuțit mare de bucătărie, năclăit în sînge gros, care se închega. Pentru că n-a strigat după ajutor pînă a doua zi dimineața, pentru că se urcase pe o scară
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
în lunile septembrie și octombrie distribuitorii de filme își disputau sălile de cinema cu înverșunare pentru a-și plasa cît mai bine peliculele considerate succese al box-office-ului internațional. Astfel încît așteptările noastre, odată vacanța mare încheiată, se ridicau pentru ceva vreme peste firavele interese ocazionale generate de industria filmului de azi. Acest ritual pare-se a fi dispărut pentru moment, căci din programul la zi al cinematografelor noastre nu reușim a detecta nici măcar cîteva titluri cu adevărat tentante. Abstracție făcînd de
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
și versiunea autohtonă a titlului, un film ușor, ușor, o comedioară ieftină la propriu și la figurat. Ba chiar aflăm din materialul de presă că scenariul propriu-zis a avut o existență de sine stătătoare pînă a deveni film, cunoscut la vremea aceea ca "scenariu fără titlu momentan". Regizorul Roger Kumble (cunoscut publicului nostru pentru Tentația seducției - versiunea modernizată, banalizată, vulgarizată a Legăturilor periculoase) brodează în cheie umoristică pe o temă de actualitate, zic unii: cît de greu este să-ți găsești
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
la noi). Vreischte, care are mereu ceva de împărțit cu polițiștii englezi (probabil în amintirea relațiilor afectuoase cu milițienii români) și cu balamucul, vorbește anapoda, se isterizează, creează din proprie inițiativă situații absurde (absurde în acest context dar reale pe vremea comunismului mioritic, cum ar fi interogatoriile de la miliție). Autorul-personaj, sau autorul implicat, cum l-ar numi W.C. Booth, uită mereu unde se află, cu cine vorbește, amintindu-i deseori pe comuniști pentru ca odată să exclame: Ei, dar cred că iar
Satir dansând by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14717_a_16042]
-
n-am mai găsit nici hotelul, nici Centrul de conferințe, nici... Iar În toată nebunia acelor ore nimeni nu mi-a putut spune nimic despre misterioasa făptură Înmiresmată... Așa că m-am Întors acasă, tulburat de acea Întâmplare stranie... La puțină vreme după aceea, cineva mi-a trimis de la Paris o revistă În care erau consemnate răspunsurile mele la ancheta despre viitorul teatrului absurd. Trăia? Sau apucase să transmită redacției totul, Înainte ca... Am privit semnătura: Floriana Flower. Și am izbucnit În
O poveste cu Dolce Vita și Floriana Flower. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/81_a_356]
-
Nu, din păcate redacția nu este autorizată să comunice adresa ei privată, sau numărul de telefon. Sigur, mai pot suna, dar ea stă foarte puțin În redacție. Totuși, cine știe, poate voi avea norocul să o găsesc odată acolo. (Pe vremea aceea nu se auzise de Internet, și, firește, nici de Google. Așa că...) ... Și vreme de câțiva ani am sunat, din când În când, la redacție. Fără succes. Mi-a trecut prin cap și ideea că i-aș putea scrie. Apoi
O poveste cu Dolce Vita și Floriana Flower. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/81_a_356]
-
de telefon. Sigur, mai pot suna, dar ea stă foarte puțin În redacție. Totuși, cine știe, poate voi avea norocul să o găsesc odată acolo. (Pe vremea aceea nu se auzise de Internet, și, firește, nici de Google. Așa că...) ... Și vreme de câțiva ani am sunat, din când În când, la redacție. Fără succes. Mi-a trecut prin cap și ideea că i-aș putea scrie. Apoi am renunțat. La urma urmei ce i-aș fi putut spune? Într-o primăvară
O poveste cu Dolce Vita și Floriana Flower. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/81_a_356]
-
Catrinel Popa Despre A.E.Baconsky s-a scris destul de puțin în ultima vreme. Poet interesant și controversat, autorul Fluxului memoriei pare să fi intrat într-un nemeritat con de umbră. Cu atît mai surprinzătoare ni se pare inițiativa unui autor maghiar de a-i dedica un "studiu afectiv" (cum se subintitulează, incitant, volumul
O inițiativă binevenită by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14712_a_16037]
-
de anumite situații concrete, prea puțin relevante pentru a da idee despre personalitatea celui în cauză. în țară nu a revenit după căderea regimului comunist și nici nu am cunoștință ca singurul său roman, Parages (Gallimard, 1963), un succes la vremea apariției lui, să fi fost tradus în românește pînă acum. Complexitatea personalității sale este, de aceea, greu de intuit de către cei care nu au avut un contact direct cu elita intelectuală a comunității românești din capitala Franței. Prin publicarea amplului
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
de turiști o formează semidocții, parveniții cu pretenții, în felul unui primar proletcultist care, la o expoziție, mobilizase astfel asistența: Aia-i artă, tovarăși, când faci un măr, să-ți vie să muști din el!... Recomandare neghioabă, canibalică. O dată, pe vremuri, un mare pictor român trecea cu un prieten prin Grădina Icoanei unde văzuse un amator lucrând ceva înaintea unui șevalet. Aplecându-se să vadă ce, pictorul îi spusese amicului pe franțuzește: Il a le don funeste de la ressemblance, - că are
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
substantivului echivalent din engleză. Forma cu m nu aduce nici o diferență semantică: cel mai probabil, e o simplă greșeală a celor care, nesiguri asupra scrierii corecte românești, au preluat grafia engleză doar pentru că au văzut-o mai des în ultima vreme. într-adevăr, vrînd să verific frecvența erorii în uzul actual, am căutat-o în Internet, cu ajutorul "motorului" Google - și rezultatele au fost în primul moment înspăimîntătoare: comfort apărea ca înregistrat, în texte românești, de 10.700 de ori! Verificarea unui
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
cuprinde vizita lui la Slobozia, unde un miliardar îi imită pe eroii din Dallas. Bineînțeles, iese la iveală teribila ruptură dintre cultură și bani (și ruptura dintre bani de carton și bani adevărați). Dar simpla încercare de adaptare la noile vremuri are un farmec donquijotesc. Eșecul a fost cu siguranță traumatizant pentru autor (cartea este autobiografică), însă apare literaturizat cu o nonșalanță uimitoare. Daneliuc nu se resemnează niciodată (nu a candidat el la primăria Bucureștiului). Ceea ce ne vom grăbi să calificăm
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
la 40.000 de bolnavi, se fac zilnic, de la 3-4 dimineața, cozi nesfîrșite. Bieții bolnavi, majoritatea în vîrstă, se înscriu pe liste, stau la uși, îi așteaptă pe puținii medici, singurii în măsură să le prescrie insulina salvatoare, și asta vreme de ore și ore. Imaginile erau incredibile. O întrebare se pune: oare chiar e necesar să-i prescrii unui diabetic cronic insulina numai după repetarea consultației? Se poate el vindeca între două porții, în așa fel încît să se dispenseze
Coadă de tip nou by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14758_a_16083]
-
fiecare vede o mie de bolnavi și altele. Și mai ciudată a fost declarația unuia dintre medici, un ilustru profesor, care mai e și directorul Centrului. Domnul profesor-doctor a spus că pacienții s-au învățat să stea la coadă pe vremea comunismului și acum nu se mai pot dezvăța. Ce e asta, cinism, prostie, ticăloșie? Adică, noi, românii, am atins un asemenea grad de imbecilitate după deceniile de comunism, încît nu mai avem leac. Stăm la coadă în virtutea inerției. O coadă
Coadă de tip nou by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14758_a_16083]
-
ai făcut tu ca să schimbi toate acestea?" Mulțumesc de întrebare! Ceva-ceva am făcut. De pildă, vreo două sezoane am săpat, am însămânțat iarbă, am fixat în jurul dreptunghiului verde un gărduleț de sârmă, am udat micul spațiu ecologic și, pentru o vreme, am ameliorat, pe vreo douăzeci de metri pătrați, hâdoșenia compactă a străzii. Nutrit cu rousseauisme și rudimente de teorii privind "psihologia maselor", îmi imaginam că nu va trece mult până când frumosul meu exemplu va fi preluat de celelalte scări și
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
o las mai moale cu protejarea spațiului. într-adevăr, impulsul meu ecologic îi obliga pe vecini să ocolească vreo trei metri pentru a ajunge în dreptul casei scărilor. Dar cei trei metri fuseseră prevăzuți de constructorul care sistematizase zona! în scurtă vreme, dreptunghiul verde a fost mutilat de cinci brazde bătătorite, indicând direcțiile de deplasare ale vecinilor. Va rămâne una din enigmele vieții mele rostul potecuței ce se oprea exact în mijlocul spațiului verde. Un timp ce mă uitam, zilnic, de-a lungul
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
evidență naivitatea, prostia și chiar pericolul la care ne expunea măruntul nostru civism. A fost nevoie să slăbesc puțin vigilența pentru ca revenirea la haos să se producă în numai câteva săptămâni. Ceea ce începeau oamenii ziua, desăvârșeau câinii seara. în scurtă vreme, răsadul cu iarbă a devenit locul favorit al adunării posesorilor de patrupede. Devenisem, pesemne, foarte populari, pentru că nu doar întregul bloc, dar și inși de pe străzile vecine își aduceau simpaticele animale pentru necesitățile fiziologice. Tot răul spre bine - din această
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
probabilitatea ei e mai mare de 80%. Dacă intuiția nu ne înșeală, vizita președintelui american nu e numai o recunoaștere a efortului de război făcut de România în Afganistan, ci și a spectaculoaselor opțiuni diplomatice proamericane ale Bucureștiului din ultima vreme. România a mizat pe cartea Unchiului Sam, indispunînd Uniunea Europeană din cauza cunoscutului caz al Curții Penale Internaționale. Un alt gest diplomatic împotriva unei părți a curentului european a fost și cel prin care România a afirmat că va sprijini acțiunile împotriva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
-i aplice, scurt și cuprinzător, tribunului legile pe care acesta le invocă din cînd în cînd și le calcă la tot pasul. Extremismul lui CVT, de care partidul de guvernămînt s-a lămurit, chipurile, atît de tîrziu, a început de pe vremea cînd ROMÂNIA MARE alcătuia liste negre, cu personalități care ar fi trebuit executate și cu atacuri antisemite și xenofobe care au stat la baza doctrinei PRM. Pe vremea, însă, cînd Cronicarul atrăgea atenția Parchetului General să se sesizeze împotriva lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
de guvernămînt s-a lămurit, chipurile, atît de tîrziu, a început de pe vremea cînd ROMÂNIA MARE alcătuia liste negre, cu personalități care ar fi trebuit executate și cu atacuri antisemite și xenofobe care au stat la baza doctrinei PRM. Pe vremea, însă, cînd Cronicarul atrăgea atenția Parchetului General să se sesizeze împotriva lui CVT, tribunul avea oameni în guvernul Văcăroiu, iar cînd PSDR-ul a intrat în opoziție a defilat cu CVT umăr la umăr, pînă aproape de alegeri. De altfel, o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
rânduri, acum profesor emerit) și până astăzi, când prof. Teresa Ferro, o distinsă românistă (it. romenista) o conduce cu competență, secondată de lector Celestina Fanella, studiile privind limba, cultura și istoria românilor au cunoscut o dezvoltare deosebită. De mai multă vreme, Universitatea din Udine, prin Departamentul de limbi germanice și romanice (director: prof. Maria Amelia d'Aronco) și prin Catedra de limba și literatura română, a organizat întâlniri (convegni) științifice cu profesori și cercetători din Universitățile din România. Cu mijloace modeste
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
instituției. Că va fi Institutul Român, e neimportant, dar că nu se cheltuiesc bani pentru cultură, e grav: Noi nu mai putem trimite ambasadelor nici măcar o hartă sau o broșură despre România - diplomații au ajuns să facă xeroxuri după xeroxuri - vreme în care parlamentarii noștri se întrec în a-și schimba televizoarele și mașinile sau a bate lumea în zadar". (în paranteză fie zis, nici revistele culturale nu mai ajung la ambasadele, consulatele sau instituțiile românești de cultură din străinătate: politica
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
foarte mulți ani publicul de șușe de prin diferite colțuri ale țării este fericit cu o producție numită fraudulos Scapino, încropită din fragmente ale spectacolului Scapino de la Teatrul Nottara [...]. Scandalos și trist este faptul că această variantă a spectacolului de pe vremuri, la care am prestat regia artistică, apare acum în Săptămîna Mălăele de la Teatrul de Comedie. Cum ar veni, în seria de opere complete. Cam lată, Horațiu dragă!" Dl Mălăele a recunoscut implicit ilegalitatea, schimbînd Scapino din Săptămîna care-i poartă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
Marină Constantinescu Nu Știu de ce, dar de o vreme încoace leg traseele și întîmplările zilnice de semne, de semnificația întîlnirilor, de suma coincidentelor care scoate la iveală o mică perla lucrata cu migala în mine, în interiorul meu, fără știința mea. Abia cînd o zăresc, descopăr în transparență ireala miracolul
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]